5,111 matches
-
strigă la ea. -Minunată domnișoară, ce faceți aici, în arenă ? În câteva clipe, vor năvăli din țarc taurii negri, sângeroși, aduși din Roma de însuși împăratul Claudius, ca hrană pentru armatele romane cuceritoare. Nimeni nu scapă viu din calea sălbaticelor fiare. Cornelia își scutură părul blond, deschise ochii săi căprui, mari și frumoși și văzu un adolescent brunet, cu șuvițe negre cârlionțate, sărind rebele, cu structură atletică, îmbrăcat într-o tunică albă. -Dar ce se întâmplă aici ? întrebă nedumerită fata. -Aici
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
fixată strâns pe o placă masivă de vreme, cu băi de dragoni descântate a făcut cură, și s-a uns cu ale tinereții veșnice creme. Prin pădure a lăsat rară urmă de disperare neagră, fără de măsură, iar acum prinsă în fiare prin țărână scurmă aruncând blesteme, incantații și descântată ură. STAREA DE ALB Starea de alb izvorâtă din haos intră prin ușa casei marcată cu semne mici curioase desprinse din anticul pronaos, crescute de amintiri încolțite în oase. Deasupra e o
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
coapte, poziție care pentru specie, e de mare folos. 54. Reperaj: femeia, albindu-se la față chiar dacă-i de culoare, cu frica în ochi și parul de acacia în mână, pândește felinic, ațipind uneori în picioare, feroce apărându-se de fiarele ce noaptea vin pe la stână. 55. Reperaj: femei tinere, bătrâne, copii și bărbați sunt chipurile Africii vii îmbrăcate atât de colorat încât te tulbură și-ți vine viața s-o accepți așa cum e, cu tristeți, cu bucurii, moarte, nebunii... și
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
într-o furtună strângeam lacrima-n izvor, potoleam setea de dor.... Într-un vis pribeag ce moare chipul meu plin de candoare hohotea-n lacrimi amare răzbunând a ta chemare. Norii m-au sculptat în ceară mi-a rămas sufletul fiară; inima-mi plânge din nou atârna într-un garou. Visul norilor cerniți, sub tristețe acoperiți plătesc norilor tribut, un veșmânt cust în lut... Referință Bibliografică: VISUL NORILOR / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august
VISUL NORILOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382525_a_383854]
-
-n perle va cădea, Va cădea o ploaie rară, Dulce dar în plină vară; Strânge ploaia fără teamă, În căldură ta din palmă! Ia sămânța dintr-o iarbă, Să încolțească și să fiarbă. Dragostea să dea pe-afară, Răul din fiară să moară Iar pe noi să nu ne doară, Dorul să-l facă să piară... Stropi de ploaie să ne bată, Să spargă chipul de gheață Fluturii să prindă viață... Să înnădim dor, cu speranță Să țesem pânză pe ceață
PLOAIA de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383900_a_385229]
-
El s-a prefăcut că moare de frică, iar prostul de Ginghir a întors capul ca să râdă împreună cu ciracii lui. Era, așa cum se aștepta, un prost îngâmfat! Ciomagul l-a lovit în tâmplă doborându-l. Apoi cu un urlet de fiară și plin de o bucurie fără margini i-a zdrobit capul. Ceilalți au fugit înspăimântați, iar el împreună cu frații săi, au încălecat și au plecat spre munți. Era foarte periculos dacă mai rămâneau! Răzbunarea familiei lui Ginghir nu era deloc
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
spână, așteptând o altă înălțare ce va mai fi poate peste sute de ani. Rătăcitori, unii care-și zic oameni mai stau la umbra imaginară a unei istorii rămasă sub ziduri de neputință. Istorie, prezent și zidul dinainte. Urlete de fiare și vise de poveste. Simțiri trunchiate și căuturi de speranțe. Referință Bibliografică: ILUZII / Silvia Cinca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1855, Anul VI, 29 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Cinca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ILUZII de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383987_a_385316]
-
Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară. După Slăvita Sa Înviere, Mântuitorul nostrum Iisus Hristos se arată ucenicilor și le spune: Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și puțin mai târziu: „Și iată Eu sunt cu voi în
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
Și Mira se întoarse la telefonul primit. Avea conferențiarul să zică auditorului de proorocirea Apostolui și evanghelistului Ioan din Apocalipsa 13, versetele 16 și 17, despre semnul Satanei și despre locul unde vestise Hristos că avea să fie purtat numele Fiarei ori numărul numelui ei - 666? Câți știau de Noua Ordine Mondială și de legătura acestui concept cu biocipurile?! Ea se gândi frisonată de progresia asigurării datelor indivizilor la noi: la început, s-au primit numere, apoi cod de bare, urmând
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
gheață, care o înspăimântau pe Maria. Gheorghe nu mai avea nimic din omul blând, cald, pe care îl cunoscuse și iubise atât de mult. Până și gura frumos conturată, cu buze pline, frumos arcuite, acum devenise aspră, colțuroasă, ca de fiară, încremenită parcă într-un scrâșnet permanent. Când, în cele din urmă, se hotărâse să iasă din casă, răceala lui Gheorghe se întinse ca o molimă asupra întregii familii și, cu atât mai mult, asupra sătenilor. Devenind suspicios, nu vorbea cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
crux cordiș îi înfig sonde în vintre de veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe pieptul sau sufocat de convulsii ardite. Referință Bibliografica: PLÂNSUL
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
sau cu ceva experiență în domeniu, pentru că o femeie măritată în brațele unui amant îți dăruiește toată pasiunea ce-o mistuie, își refulează toate frustrările din timpul căsniciei. Experimentează tot ce nu-și poate permite în brațele soțului. Este o fiară dezlănțuită în timpul actului sexual. La asta s-ar aștepta și din partea Gloriei. - “Fiica nu are experiența mamei, dar nu are nici ce risca, gândea Ștefan. Este viața ei și poate să facă tot ce-și dorește cu ea. Este ca
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
înălțător al cerului. • Conceptele de pseudo-religie, de pseudo-credinta, de pseudo-biserica devin din ce in ce mai mult realitate. Și pentru că sunt o realitate că oricare alta este greu să vezi și să înțelegi faptul că după mască joviala și surâzătoare a imposturii se ascunde fiara și monstrul care tind sa devore tot ceea ce este viu și adevărat. Apoi și mască este dată la o parte fiindcă întruparea rặului este o ipostază reală, vizibilă și de necontestat. Sămânță rặului va ieși la suprafață, la lumina zilei
TEOLOGUMENA – DESPRE BISERICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383576_a_384905]
-
-i nimica-n osebire P-unul de-altul să despartă. Toate merg spre-acelasi loc, Desi vremea le amâna Șanț făcute să se-ntoarca Tot în pulberi și țărâna. Cine stie de suflarea Omului e în Cuvânt, Sau pogoară că a fiarei Între bulgari de pământ? Deci de omul nu-și găsește Fericirea-n nici un fel Ce l-ar face să mai afle Bucurie după el? (Continuare în numărul viitor) Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.III - Vremea tuturor lucrurilor - Deosebirea omului
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.III – VREMEA TUTUROR LUCRURILOR – DEOSEBIREA OMULUI DE ANIMAL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383591_a_384920]
-
a Ta poruncă Prăvălindu-se la vale Apele au prins să curgă. Ai pus mărilor hotare Și cu ele jurământul Că-nvrăjbite niciodată N-or mai înghiți pământul. Tu faci să tâșnească râul Și izvoarele în văi Și adapi cu ele fiara Toropită de văpăi. Tu dai apa Ta la toate Și la păsări și la leu De aceea tot pământul Te numește Dumnezeu. Tu ești Cel ce faci să crească Iarba verde pentru vite Și la om Tu-i dai să
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
și tot ce-a rămas E zâmbetul tău...privirea, și-un glas. Un glas ce mă strigă, dar nu-l înțeleg Privești lung la mine, și-as vrea să întreb... Zâmbit-ai vreodată atât de duios La chipu-mi de fiară, cu suflet hidos La inima-mi frântă, ai ascultat S-auzi cât de des îmi scap' un oftat? Ai fost prea mult timp, de gheață, prea rece Ciudat, dar te simt... căldura te trece. Ce vrei de la mine, de ce mă
O CLIPĂ... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383031_a_384360]
-
2351 din 08 iunie 2017. Stau între două lumi Ce par să se destrame De parcă-aș fi orfan Născut din două mame. Nici una nu mă cheamă La sânul ei de ceară Că nu m-ar recunoaște De înger ori de fiară. Mi-e gura încleștată Și tare-aș vrea să strig Că e pe aproape noaptea Și-n suflet mi-este frig. Am ocolit pământul Și-acum se face seară Și n-am găsit în lume O cruce mai ușoară. Am
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
mai luminoasă. Și au venit pe lume Citește mai mult Stau între două lumiCe par să se destrameDe parcă-aș fi orfanNăscut din două mame.Nici una nu mă cheamăLa sânul ei de cearăCă nu m-ar recunoașteDe înger ori de fiară.Mi-e gura încleștatăși tare-aș vrea să strigCă e pe aproape noapteași-n suflet mi-este frig.Am ocolit pământulși-acum se face searăși n-am găsit în lumeO cruce mai ușoară.Am așteptat ca noriiSă treacă peste casăși m-am
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
rânduriSe-adună în turmă - moină de gânduri -,Cocorii se rup în stol de ... XVIII. VIS URÂT, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. A venit la curtea mea aseară O nălucă-n lesă cu o fiară. Se făcea că plouă, deși toamna Era jos, în beci, și-aștepta iarna. Prima oară m-am uitat la lună. Fiara-n ochii mei cerca să spună Că-mi dă aur pentr-un pumn de lemn. I-am pus mâna
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. A venit la curtea mea aseară O nălucă-n lesă cu o fiară. Se făcea că plouă, deși toamna Era jos, în beci, și-aștepta iarna. Prima oară m-am uitat la lună. Fiara-n ochii mei cerca să spună Că-mi dă aur pentr-un pumn de lemn. I-am pus mâna peste cap, solemn: „Nu ai trebuință, ai destul! Văd că-l porți și lesne, și fudul, Dar am pentru tine zece
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
vii tocmai la vară! Iarna îmi fac car, nu sănioară.” Ridicai din umeri, amuțit. Mintea lor, pesemne,-a asfințit; Poate astea toate-au fost un vis. Citește mai mult A venit la curtea mea asearăO nălucă-n lesă cu o fiară.Se făcea că plouă, deși toamnaEra jos, în beci, și-aștepta iarna.Prima oară m-am uitat la lună.Fiara-n ochii mei cerca să spunăCă-mi dă aur pentr-un pumn de lemn.I-am pus mâna peste cap
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
astea toate-au fost un vis. Citește mai mult A venit la curtea mea asearăO nălucă-n lesă cu o fiară.Se făcea că plouă, deși toamnaEra jos, în beci, și-aștepta iarna.Prima oară m-am uitat la lună.Fiara-n ochii mei cerca să spunăCă-mi dă aur pentr-un pumn de lemn.I-am pus mâna peste cap, solemn:„Nu ai trebuință, ai destul!Văd că-l porți și lesne, și fudul,Dar am pentru tine zece caiși
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
i-a schimbat radical viața , a determinat-o să lupte, să înfrunte monstrul, să se scuture de teroarea lui, să-și caute libertatea, viața pe care o pierduse cu aproape doi ani în urmă, când bărbatul iubit se transformase în fiară. Acum era liberă, va știi, ce să facă cu propria libertate? Va căuta, să învețe, să trăiască fără sprijin, să fie propria ei cârjă. Avea un serviciu, era primul pas spre libertate De a doua zi, după ce a instalat-o
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
rottweiler în România, printr-o cursa aeriană. Cand polițiștii au arestat-o, în apartamentul său a fost găsită o chitanță. Mai tarziu, cercetând în România, ei au găsit câinele în casa lui Paul Popa, din județul Bacău. Passaris, supranumit și „Fiara din Balcani”, a fost găsit vinovat, în iulie 2003, în România, de uciderea unui casier de la o casă de schimb valutar din București și a unui paznic. El fost condamnat la detenție pe viață și își ispășește pedeapsă în Penitenciarul
Paul Popa, complicele lui Passaris, gasit intr-o inchisoare spaniola, incarcerat sub un nume fals [Corola-blog/BlogPost/92456_a_93748]
-
Rugăciunea lui Iisus trezește în inimă o dragoste fără margini. „Ce este, oare, o inimă iubitoare? Se întreabă Sfântul Isaac Sirul. Și iată cum răspunde: „Este o inimă care arde de dragoste pentru toată zidirea, pentru oameni, pentru păsări, pentru fiare, pentru diavoli, pentru toate făpturile... Iată de ce un astfel de om se roagă neîncetat... chiar și pentru dușmanii adevărului, și pentru cei care-i fac rău... se roagă chiar și pentru șerpi, însuflețit de mila nesfârșită care ia naștere în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]