26,857 matches
-
le-am luat și i-am dat pisicii să mănânce și ea ceva. După ce le-a ros leneș, a țâșnit dintr-odată printre tufișuri direct în stradă. M-am luat după ea, am găsit-o în fața unei porți aspre de fier; o mângâia o femeie în capot alb. Deasupra porții stătea scris amenințător: Spitalul de psihiatrie. — E pisica ta? m-a întrebat femeia, jucându-se cu pisica. — Da, a fugit de mine în parc, i-am răspuns. — Aha. — Știți vreun magazin
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să se desprindă drumul de căruțe pe care ne alergam noi, cu praful lui gălbui spre roșiatic, ca un bunic de nepotul cel tânăr și puternic. Iar podul cel nou, trainic pe stâlpii lui de beton, cu balustra dele de fier, părea că sfidează semeț râul cu apă sărată ce cobora dinspre munții Slănicului. La ora aceea, sub soarele arzător, apariția camionului gâfâind sub povara de saci ne-a mai domolit elanul de combatanți și ne-am oprit cuminți, aliniați, așteptându
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mai asculte decât iureșul nopții care trecea prin ea ca un cerb printr-o pădure aprinsă? Orice s-ar întâmpla, de prins n-o va prinde. Viața în război e vitregă pe fronturi, pe toate câmpurile, străzile și orașele unde fierul mușcă din frageda carne de om, unde om cu om se-ncaieră mai rău ca fiarele și râurile curg însângerate ca jgheaburile de la abatoare. Ce vrei mamă, de ce mă osândești? Totul între ele se zdruncina dacă vor slăbi nădejdea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
apoi se tupilă pe lângă garduri, prin grădini, ocolind strada circulată, cu huruitul motoarelor mașinilor militare. Sări zidul prin spatele casei și se prăbuși aproape leșinat. Ușa de la intrare era deschisă, luminată slab. În dreptunghiul de lumină, o fată vântura un fier de călcat. Verfluchter! M-ai speriat! Tu erai? șopti fata, și repezi fierul înainte, parcă ar fi vrut să-l lovească. Ce-i, puștiule? Am fugit. Nu mai pot. Mama-i acasă? Te-au căutat de la depou, fii atent ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mașinilor militare. Sări zidul prin spatele casei și se prăbuși aproape leșinat. Ușa de la intrare era deschisă, luminată slab. În dreptunghiul de lumină, o fată vântura un fier de călcat. Verfluchter! M-ai speriat! Tu erai? șopti fata, și repezi fierul înainte, parcă ar fi vrut să-l lovească. Ce-i, puștiule? Am fugit. Nu mai pot. Mama-i acasă? Te-au căutat de la depou, fii atent ce-i spui. De dinăuntru, de undeva din capătul scărilor, se auzi o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lovească. Ce-i, puștiule? Am fugit. Nu mai pot. Mama-i acasă? Te-au căutat de la depou, fii atent ce-i spui. De dinăuntru, de undeva din capătul scărilor, se auzi o voce enervată strigând: Ce faci, dragă? Vii odată cu fierul cela? Ți-a sosit amorezu, tu! Îi aruncă o privire scurtă strâmbându-se la el și urcă scara. Miluță se luă după ea. În ușă, sus, fata mai întoarse o dată fața. Arăți de parcă ești beat! îi strigă și izbucni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ce sunt. Altceva nu putea fi decât ceea ce știa, și știa de prea multă vreme ca să nu fie sigură de asta. Se afundă în ceața aceea lăptoasă, străvezie, și, lăsând urme adânci îngropate în iarbă, se apropie de grilajul de fier forjat. Drumul era acolo, ca în fiecare dimineață, surpat între case, și mașinile lunecau greoaie pe el la vale. Ceața și colbul jilăvit se amestecau și făceau aproape cu neputință să urmărești lungul convoi până la capăt, dar ea stătea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Tomiță ieșise inginer de poduri, toți vorbeau de el, tot orașul, sfârșise cu media cea mai mare, ziceau că nu mai isprăvise nimeni înaintea lui atât de strălucit facultatea de inginerie, făcuse podul din marginea orașului, podul de piatră și fier, pe care vor dușmanii să-l arunce în aer. Și ce s-a ales de toată bucuria ei? N-a avut răgaz să se veselească de reușita băiatului, sau să-și dea seama cu adevărat că se bucură, că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spuse un soldat. Am auzit că se dă mălai, le informă în șoaptă, gâfâind, femeia corpolentă cu sacoșa, ajungându-le din urmă. Nu pe-acolo. Prin dreapta! le strigă alt soldat. Curtea dreptunghiulară a liceului, împrejmuită cu un grilaj de fier, gemea de lume: copii, femei, bătrâni, mame cu plozi în brațe, și, din loc în loc, oștenii cu ordinea, fumând și glumind între ei, bine dispuși ca niște oameni sătui care se amuză văzând calicimea târgului înghesuită la pomană. Peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dus din gară, că m-am repezit pe linie după tine, până dincolo de pod, unde-a intrat dihania-n curbă și te-a zvârlit într-un pom. M-am trezit de spaimă și auzeam locomotiva glăsuind în graiul ei de fier, trecând prin mine cu tine-n botul mașinii. Visul ăsta l-am avut, cu cele trei afurisite de muieri care m-au luat la bătaie și m-a dovedit și m-a pus jos cea îmbrăcată-n negru, și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îngrămădeală de piatră, cărămidă și lemn afumat, acoperișuri de țiglă și tablă, burlane și ferestre înguste, oblonite, blocuri ridicate prin 1930, înaintea crizei, și hardughiile vechi, deșelate, legate în șine și scoabe, încinse cu balcoane și balconașe, cu drugi de fier și amorași de gips. Dumnezeule, ce-i cu liniștea asta? întrebă deodată Irina, și se opri locului. Parcă au murit cu toții. Nu mai e nimeni, spuse Miluță. Nu se poate! Ascultă și tu. Se tem și s-au ascuns! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
izbucneau pretutindeni; larma dihorilor prin vizuini hârjonindu-se cu zăpadă. Din cauza gerului, zgomotele se auzeau limpezi, fierbeau în aer și se imprimau, ca niște încrustații: clămpănituri uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea Tudorei. Închise ochii, amețită, apăsându-și pleoapele cu degetele înghețate și respiră prelung, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și servea la început numai pentru transportul curierilor de la o localitate la alta. Olacul cunoscut de strămoșii noștri semăna cu “o cutie de lemn, mai mare ca o roabă și mai mică ca un car cu boi. Niciun cui de fier nu intra în construcția lui, iar roțile erau făcute dintr-o bucată cu toporul”. Asemănător, descrie căruța de poștăăolacul) scriitorul francez Stanislas Bellanger, care a călătorit prin Moldova în anul 1836 și cam tot așa trebuie să fi fost și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la dezvoltarea poștelor Printr-o convenție încheiată de guvernul român în anul 1868, s-a acordat unui consorțiu concesiunea pentru construcția și exploatarea unei căi ferate, care plecând de la frontiera cu Austria, din apropiere de Suceava, să lege drumurile de fier austriece cu orașele Botoșani, Iași și Roman. Lucrările au început imediat și la 15 decembrie 1869, s-a inaugurat linia RomanIțcani, la 1 iunie 1870, linia Pașcani-Iași și la 1 noiembrie 1871, linia VereștiBotoșani. Pe teritoriul Bucovinei, prima cale ferată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
punct de vedere tehnic. Deseori s-au pus la dipoziția Poștei din Fălticeni, autocamioane obișnuite, autocamioane atelier mobil, furgonete descoperite, basculante etc., expedițiile poștale fiind expuse intemperiilor naturale neavând prelate, iar securitatea valorilor și numerarului neasigurată din lipsa lăzilor de fier, cu toate că pentru înlocuire pe perioada reparațiilor capitale sau curente și a întreținerii, exista un mijloc auto de rezervă, tip M 461, capacitate 0,8 t., dar acesta era folosit de către conducerea autobazei locale în alte scopuri. Deși Convenția încheiată între
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
POȘTA ROMÂNĂ. De atunci, roșu a devenit culoarea tradițională a Poștei Române și în consecință se folosește cu preponderență. Cutii pentru scrisori confecționate din poliester Nu se știe în ce culoare au fost vopsite primele cutii pentru scrisori(lădițe de fier) amplasate în piețele orașului Iași, în 1858, și cele de pe străzile orașelor din Muntenia din 1862, dar mai târziu, s-a folosit în acest scop culorile albastru și galben. Poșta adoptase către sfârșitul anului 1854, culoarea albastru pentru căruțele de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
luna fiind reprezentată de primele trei litere sau în cifre romane, apoi anul, luna, ziua și ora în cifre arabe, iar din anul 1976, cu indicarea codului poștal și alte caracteristici. Toate ștampilele au fost confecționate din metal, obișnuit din fier, dar și din bronz pe vremea raioanelor administrative. După aproape un secol și jumătate aceste ștampile din metal au fost înlocuite, începând din anul 1996, cu altele confecționate din cauciuc. Se folosesc și în prezent. Sunt ștampile moderne, ușor de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
km lungime, 200-300 m adâncimea albiei), Cheile Dâmboviței (2 km), Cheile Nerei (21 km), Cheile Carașului (19 km), Cheile Turzii (3 km). Mai accesibile, dar la fel de pitorești sunt defileurile, de exemplu: Defileul Dunării (144 km) între Baziaș și Porțile de Fier, cu deosebire în sectorul Cazane, unde valea are o lățime de 200-250 m; Defileurile Oltului de la Tușnad, Racoș, Turnu Roșu și Cozia; Defileurile Mureșului între Toplița și Deda, dar și între Deva și Lipova; Defileul Jiului între Bumbești și Livezeni
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Importanță Internațională, desemnată de Secretariatul Convenției Ramsar și Sit al Patrimoniului Natural Universal UNESCO; 2. Parcul Național Domogled - Valea Cernei; 3. Parcul Național Retezat, desemnat Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”; 4. Parcul Natural Porțile de Fier; 5. Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița; 6. Parcul Natural Apuseni; 7. Parcul Național Munții Rodnei, desemnat ca Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO „Omul și Biosfera”; 8. Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș; 9. Parcul Național Ceahlău; 10. Parcul Național Călimani
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
plopi, ulmi, stejari, arbuști și plante agățătoare precum vița sălbatică, iedera, carpenul și o liană (Periploca graeca)? Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat? Cunoscut și ca „arborele de fier” al Carpaților, tisa a constituit, în trecut, materia primă pentru cuiele din lemn ale bisericilor maramureșene, arcurile și săgețile medievale și brăzdarele plugurilor din lemn. Astăzi, arborele este declarat monument al naturii, iar comercializarea lemnului este complet interzisă. Frunzele de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de ceramică, unelte, arme de vânătoare și podoabe. Aceste obiecte aparțin Paleoliticului, cum sunt descoperirile de pe Valea Dârjovului (Olt), Ohaba - Ponor și Cioclovina (Hunedoara), Neoliticului, sublim reprezentat de celebra figurină „Gânditorul” de la Hamangia și prin ceramica de Cucuteni, precum și Epocii fierului prin descoperirile de la Baia, Cotnari, Basarabi ș.a.. b. Civilizația geto-dacă (sec V î.H. - sec I d.H.) prezintă mai multe urme în Munții Orăștiei (subdiviziune a Munților Șureanu), acolo unde se afla Regatul lui Decebal. Vestigiile dacice au fost descoperite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cum sunt brățările din aur pur, dar și monezile de aur specifice dacilor, numite „kosoni”. Pentru valoarea lor, cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Civilizația geto-dacă este cunoscută și prin tezaurele de la Porțile de Fier (Mehedinți), Agighiol (Tulcea), Peretu (Teleorman), Băiceni - Cotnari (Iași), Pietroasele (Buzău), cunoscut și sub numele popular Vestigiile cetății Histria Ruinele podului construit de Apolodor din Damasc (103-105) de „Cloșca cu puii de aur”, alături de coiful de aur de la Coțofenești (Prahova). c
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bucură unele baraje hidrotehnice, podurile și viaductele ș.a.. Barajul lacului Izvorul Muntelui 1. Amenajările hidrotehnice cuprind lacuri de acumulare, baraje și centrale electrice construite în perioada contemporană, care au modificat pozitiv atractivitatea unor zone. De exemplu, Complexul hidrotehnic Porțile de Fier, cu un baraj de 440 m lungime și 55 m înălțime, cu centrală electrică și ecluze; amenajările hidrotehnice Izvorul Muntelui (Bistrița), Vidraru (Argeș), Vidra (Lotru) ș.a. (fig. 9). Podul construit de Anghel Saligny (Cernavodă) Canalul Dunăre - Marea Neagră 2. Podurile se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vest spre sud-est, între Paris și Istanbul. În România, trenul oprea la Sinaia, principala stațiune montană, și la București, considerat atunci „Micul Paris”. În funcție de acest tip de transport, au apărut și s-au dezvoltat numeroase stațiuni balneoclimaterice. Lipsa „drumului de fier” a redus puterea de atracție a unor stațiuni, în pofida resurselor turistice, conducând, adesea, la declinul unora dintre ele, cum sunt Borsec în Carpații Orientali și Moneasa în Munții Apuseni. Există sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Regiunea Banatului se desfășoară în sud-vestul țării, în aria montană și în depresiunile limitrofe, în Dealurile de Vest și în Câmpia Timișului. Dintre obiectivele naturale, se remarcă: Defileul Dunării (144 km, cel mai lung de pe continent) și Lacul Porțile de Fier; peșterile din Munții Aninei, între care Comarnic este cea mai vizitată; lacurile Văliug și Trei Ape din Munții Semenic; izvoarele minerale de la Buziaș și apele termale de la Băile Herculane. Nordul Olteniei este o zonă turistică ce se suprapune Podișului Getic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]