26,751 matches
-
totdeauna, dar mai ales în zilele noastre, o deschidere fără precedent față de romani, dar ea a fost boicotata și de ortodoxo-comunistul Nicolae Ceaușescu și de (neo) comunistul Ion Iliescu. Primul era oarecum încătușat într-un „Lagăr”, după o Cortină de Fier păzită de Armata Rosie, în Pactul de la Varșovia, CAER. Al doilea era un agent de influența, pregătit de Moscova încă sub Stalin să-i apere pe romani cu duhul și sobornicia pravoslavnica în formă sa secularizata, marxist-leninista, de influența nefastă
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1432427621.html [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
mișcării legionare au mai fost și alții, ca de exemplu: Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață. La 3 ani de la înființare, în 1930, Zelea Codreanu decide să transforme mișcarea în partid politic care poartă numele Garda de Fier, intenționând să atragă și alte partide și împreună să lupte împotriva expansiunii comunismului dinspre URSS spre restul Europei. „Să nu credeți, cum spun adversarii Mișcării Legionare, că a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Mișcarea Legionară a fost
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
legionarii s-au pregătit de alegerile din țară cu un program atât de violent fascist, antisemit și antioccidental, încât liberalul I.G. Duca, însărcinat de rege să organizeze alegerile, a crezut de cuviință să interzică participarea la alegeri a Gărzii de Fier" - era vorba de alegerile parlamentare din 1933. Uniformele legionarilor erau asemănătoare celor militare, verzi - simbolizând reînnoirea, de aici și denumirea de „cămășile verzi”, salutându-se folosind salutul fascist. Simbolul mișcării era crucea triplă, o rețea de zăbrele de închisoare reprezentând
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
numai 18 ani, Mihai I. Ajunsă la putere, legiunea a trecut la represalii împotriva comunității evreiești și nu numai, înfăptuind cele mai cumplite asasinate și împotriva românilor neevrei care nu agreau principiile legionare. Sunt cunocute acțiunile antisemite ale Gărzii de Fier, cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, pogromul din București și masacrul de la Jilava. Nea Mitică își amintește câteva versuri din imnurile legionare, care erau în mare majoritate compuse pe versurile lui Radu Gyr: „În lături șerpi nu scoateți capul
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
cam supărasem pentru că mama nu-mi dădea pace, insistând să citesc operele lui Alexandre Dumas. Toată vara mi-am petrecut-o în compania personajelor din „Cavalerul d’Harmental” (1842), „Cei trei muschetari” (1844), „După douăzeci de ani” (1845), „Masca de fier” și „Regina Margot” (1845), „Contele de Monte-Cristo” (1845), „Doamna de Monsoreau” (1846), „Colierul reginei” (1849), „Laleaua neagră” (1850). Aceste personaje, care colorează existența copiilor și adolescenților din întreaga lume, dar mai ales din țările surori României, în care cândva se
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
îmbogățește! Se străduie să aline omul scufundat în chinul propriului trup și zdruncinarea propriului suflet, nu manifestă gesturi de rutină medicală, repezite, supunătoare, nu minimalizează durerea altora sub falnică aură de vindecător atotputernic, transformând trupul vătămant în obiect, ca strungarul fierul, prelungindu-și atribuțiile în halat alb, în aura zeilor! Din ceea ce însemnă înțelegere și grijă de bolnav nu clădește mândrie, bravură și virtuozitate de poză! Asistentul medical și preoteasa Mihaela Bârjovanu nu impresionează prin teatru, impresionează prin atitudinea pozitivă și
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438769292.html [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Arma sinelui După o povestire rabinică Pe treptele de cuvinte ale babilonului mielul a urcat în cer cu-n tremurat de verbe sub blană, ca o arsură de fier, și i-a spus lui Dumnezeu: -Creatorule, ai fost nedrept cu destinul meu! Mi-e teamă că pier, că nu mi-ai dat nici-o armă să mă apăr de dușmani, nu mi-ai dat coarne ca la cerbi și elani
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_al_florin_tene_0.html [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
dottore” adresat lui V. Ponta. Explicând că, după ce a fost 12 ani navigator, 4 ani ofițer pe vas, apoi comandant de navă, calitate în care a condus celebra navă „Biruința” - unde o fi pe acum?!, gurile rele spun că la fier vechi, ca și altele, n.n. - navă mai lungă de 3 ori decât stadionul din Kiev, loc al recentei finale a Ligii Europene de fotbal, președintele a conchis, aviz celor rău intenționați, că a ajuns” la un moment al adevărului, în
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Maria_samaunt_tara_tuturor_imposibili_maria_samaunt_1343521584.html [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
această rută cele mai nenorocite autobuze din parc, de fapt, niște camioane carosate, sau niște dube, cum li se zicea în limbaj obișnuit. Până la apariția acestora, singura modalitate de acces a călătorilor către sau dinspre Umileni era decovilul Fabricii de fier, dotat, pe lângă vagoanele de transportat marfă, și cu câteva de clasă, cum erau numite de localnici vagoanele minuscule pentru pasageri. Drumul până la cabană, i se spusese, îi va lua trei - patru ore de mers pe jos, nu, nu era sfătuit
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1468228320.html [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
O lună sălbatecă ieșise de după dealuri și-mi făcea cu ochiul, era un cer de sticlă, plin de un bleo spălăcit, se-azeau doar cocoșii cântând, un lătrat de câine și vântul care cânta o melodie zglobie, bătând în tinichelele de fier ale acoperișului casei. Ce dracului era cu mine aici, mă întrebam, în glastră la fereastră o floare albastră, toamnă albastră, viață albastră, munții răsfrângeau înaltul, foram pulberea de stele și patima ființei mele, Căprioaro, într-o zi ne vom întâlni
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
în șase luni și-a ridicat casa. Toc- mai când a terminat-o a căzut de pe schelă și și-a rupt coloana în zona cervicală, nimeni nu mai credea că nu va rămâne paralizat toată viața. Cu o voință de fier și cu o credință ne- stră¬mu¬tată în Dumnezeu - a stat cu trunchiul și gâtul în ghips timp de un an și două luni, după care a urmat perioada grea de recuperare, cu dese cure la Sanatoriul de la Agigea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
trei ani și-a săpat în stâncă un mic paraclis dotându-l cu catapeteasmă și icoane pentru slujbe, sfințit apoi de episcopul Râmnicului, Ilarion. S-a nevoit ca nimeni altul pentru înfrânarea trupului și purta un brâu din lanțuri de fier. Se hrănea numai cu pâine și apă doar după ceasul al nouălea al zilei (orele 15). Nu folosea vin și nici alte băuturi. Nu dormea pe pat ci numai rezemat de pietre pentru alungarea oboselii. Duminicile și în zile de
SF. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII de ION UNTARU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/23_noiembrie_sf_antonie_de_l_ion_untaru_1385199759.html [Corola-blog/BlogPost/347264_a_348593]
-
Mântuitorului, ca un singur trup.” Strabon în lucrarea Geografia, scrie despre cabiri: Sunt unii, care susțin că provin din Ida, alții că s-au stabilit acolo; dar toți ne asigură că ei sunt cei care au lucrat pentru prima oară fierul în muntele Ida; toți sunt niște vrăjitori întrebuințați în serviciul mumei-zeilor și având reședința lor în Frigia, în jurul Idei”. Textul lui Strabon ne dezvăluie atât conceptul de divinități cabirice dar și un popor care era de baștină din jurul muntelui Ida
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
având reședința lor în Frigia, în jurul Idei”. Textul lui Strabon ne dezvăluie atât conceptul de divinități cabirice dar și un popor care era de baștină din jurul muntelui Ida sau venit acolo din altă parte, dar care numai ei stăpîneau prelucrarea fierului. Ideea zeilor cabiri o găsim și la Pausanias care în secolul ll al erei noastre a făcut o călătorie prin Helada de unde a rămas lucrarea Descrierea Greciei și care zice că ținutul Pergamului era consacrat cabirilor iar religia acestor divinități
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
îl cinsteau ca primul om născut din sânul Pământului, fiind și primul bărbat, primul meșteșugar și unul dintre cei șapte strămoși băștinași și ziditori ai neamului omenesc. Dacă asociem Tartaria cu Tartarul și cu mitologia lui Hefaistos, semizeul meșteșugar al fierului, avem o nouă pistă de cercetare conexă kabiri / geți... De altfel, faraonul egiptean Ramses ll (1301-1235 î.e.n.) după ce a văzut că n-a reușit să-i răzbească pe hitiți la Kadeș prin puterea armelor, a zis că este mai bună
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
î.e.n.) după ce a văzut că n-a reușit să-i răzbească pe hitiți la Kadeș prin puterea armelor, a zis că este mai bună o alianță și printr-o scrisoare cere regelui hitit să-i trimită meșteri pricepuți în prelucrarea fierului, pe numiții habiru/cabiru ! [11] Constantin Olariu Arimin zice: Analiza semantică a cuvîntului Imazyghen sau Imazyen ne dezvăluie o fărâmă din istoria adevărată a acestui neam vitregit atît de rău de soartă; ima: pământ gras (vezi cuvântul imaș-notă Mariana
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
obraz în timp ce el privea cerul unde stihiile se dezlănțuiseră iar soarele nu se mai zărea nicăieri pe cer. Doar fulgerele luminau hăul negru și putu distinge cu greu pe sub zidurile fortăreței siluete grăbite care fugeau care încotro. Un grilaj de fier care susținea un velarium se desprinse fără veste în spatele său dislocat poate din cauza recentului cutremur și căzu cu un zgomot metalic, ca de săbii multe într-o încleștare teribilă. Procuratorul privi înapoi și văzu în lumina fulgerelor întretăiate, silueta unui
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
și semnificații, care vor consolida poziția românilor în concertul valorilor civilizației universale. Asemenea argumente se regăsesc și în demersurile membrilor Asociației Cultural-Agrare”Satul Românesc”, (cu activitatea în județele Mehedinți și Gorj), și ai Societății de Istorie și Cultură ’’Porțile de Fier’’care și-au propus și au realizat multe dintre dezideratele evocate, în sensul cercetării și valorificării științifice a inestimabilului patrimoniu al civilizației rurale românești din această parte de țară unde și în viața sătenilor acestor meleaguri’’sună clar obârșia rurală
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
și dăruirea depusă de autor și minunatul rezultat al acestor eforturi. Cunoscând îndeaproape preocupările istoriografice ale Dl. Profesor Ilie Paraschiv, care ne-a făcut deosebita plăcere de a fi colaborator al Societății și Revistei de Istorie și Cultură Porțile de Fier, ale căror principii și îndrumări istoriografice le-a pus în practică prin această monografie a Glogovei,conducerea Societății de Istorie și Cultură Porțile de Fier, a acordat Domnului profesor Ilie Paraschiv, Diploma de Excelență pe anul 2012 pentru activitatea sa
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
plăcere de a fi colaborator al Societății și Revistei de Istorie și Cultură Porțile de Fier, ale căror principii și îndrumări istoriografice le-a pus în practică prin această monografie a Glogovei,conducerea Societății de Istorie și Cultură Porțile de Fier, a acordat Domnului profesor Ilie Paraschiv, Diploma de Excelență pe anul 2012 pentru activitatea sa istoriografică și culturală, concretizată în realizarea monografiei de față. Toate acestea recomandă lucrarea pentru publicare și folositoare lecturare, iar pe autor pentru binemeritate elogii. Vivat
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
față. Toate acestea recomandă lucrarea pentru publicare și folositoare lecturare, iar pe autor pentru binemeritate elogii. Vivat, Crescat, Floreat, Glogova și Oamenii săi! Prof. Dr. Mite Măneanu, Președinte- redactor șef al Societății și Revistei de Istorie și Cultură Porțile de Fier Referință Bibliografică: Dr. Mite Măneanu,PREFAȚA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 929, Anul III, 17 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
Autor: Ilie Marinescu Publicat în: Ediția nr. 1930 din 13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Lemn și spațiile mici Tot umblând prin lumea mare Vroiam și eu să-ntâlnesc Ușa unor mici altare Dintr-un lemn împărătesc. Dar fiind din fier blindată Abia dacă am intrat Într-o casă decorată De mâna unui prelat. Am crezut că îmi respinge Vizita că-s venetic, Că de-aici oricine fuge Într-un spațiu mult mai mic. I-am spus că deși e mare
LEMN SI SPATIILE MICI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1460558541.html [Corola-blog/BlogPost/368942_a_370271]
-
3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor străină de interesele naționale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea și dovezile de unitate națională. Tu taci ;- Slujbașii țării, căftăniții vând la preț de piatră seacă și fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt "judecați" de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică "mulțumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale". Tu taci ; - - Oștirea țării
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_si_scrisoare_marin_voican_ghioroiu_1332527927.html [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
Le pun în saci, plante medicinale, Rupând tot ce a fost iluzoriu, Visător prin aceleași spații astrale. Despre mine citiți noi mărturii, Acoperite până astăzi de mister, Din acele zile în culori plumburii, Prin care am trecut cu voință de fier. Am iubit ca și astăzi dulcea lumină, În adâncuri o aveam de la lampa de carbid, Cu ea m-am călăuzit mulți ani prin mină, Răzbătând prin acel întuneric perfid. Astăzi tot ce am scris scot la iveală, Aștern pe hârtie
TREPTELE VREMII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Treptele_vremii_mihai_leonte_1334059236.html [Corola-blog/BlogPost/351594_a_352923]
-
România nu e un caz unic în ceea ce privește rata mare a cetățenilor care aleg să emigreze în alte țări mai dezvoltate economic. După căderea cortinei de fier, la începutul anilor 90, blocul estic al Europei a cunoscut un val masiv de cetățeni care au ales să-și clădească un nou început în țările vestice ale Europei sau chiar în afara acesteia. Și vorbesc aici de un așa zis
Surpriza unei antreprenoare care și-a deschis o afacere în România după 10 ani petrecuți în străinătate. „Tu-ți dai seama că nu mi-a cerut nimeni șpagă?!” by https://republica.ro/surpriza-unei-antreprenoare-care-si-a-deschis-o-afacere-in-romania-dupa-10-ani-petrecuti-in-strainatate [Corola-blog/BlogPost/338572_a_339901]