2,969 matches
-
Veaceslav Ioniță, THE MANAGEMENT OF KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul Cunoștințelor (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln best.org/upload/ File/km handbook ro.pdf. 92. Munteanu, A. Incursiune În creatologie, Editura Augusta, Timișoara, 1994. 93. Nica Panaite Managementul calității și ierarhizarea universităților românești, București, Editura Paideia, 2000. 94. Nica Panaite Managementul și strategia științei În Întreprinderea competitivă, Iași, Editura Moldova, 1990. 95
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Română, 1975. 90. Moraru Ion, Un model epistemologic psihologic al creativității tehnice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 91. Munteanu Igor, Veaceslav Ioniță, THE MANAGEMENT OF KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul Cunoștințelor (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln-best.org/upload/ File/km handbook ro.pdf. 92. Munteanu, A. Incursiune În creatologie, Editura Augusta, Timișoara, 1994. 93. Nica Panaite Managementul calității și ierarhizarea universităților
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Igor, Veaceslav Ioniță, THE MANAGEMENT OF KNOWLEDGE (A guidebook for the community of practitioners) http://www.iln best.org/upload/File/km handbook eng.pdf; Igor Munteanu Veaceslav Ioniță, Managementul Cunoștințelor (Un ghid pentru comunitățile de practicieni), http://www.iln-best.org/upload/ File/km handbook ro.pdf. 92. Munteanu, A. Incursiune În creatologie, Editura Augusta, Timișoara, 1994. 93. Nica Panaite Managementul calității și ierarhizarea universităților românești, București, Editura Paideia, 2000. 94. Nica Panaite Managementul și strategia științei În Întreprinderea competitivă, Iași, Editura Moldova, 1990. 95
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu o idee care a „șocat” pur și simplu masa de studenți. Acesta folosindu-se de materialele care le avea la dispoziție și inspirat din jocul de tenis de câmp, a creat un nou gen de joc sportiv. A ridicat fileul de tenis la înălțimea de 2,45 m (după unii la 2,00 m, iar după alții la 1,83 m), a împărțit colectivul de studenți și studente în doua echipe, apoi păstrând terenul de tenis, le-a dat o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
4-5 jucători, jocurile se desfășurau în aer liber și fiecare țară aveau regulile ei: - unii aveau o singură încercare la serviciu, alții două; - nu era prevăzută cifra minimă și maximă a jucătorilor în teren; - terenul nu avea dimensiuni precise; - înălțimea fileului diferea de la țară la țară; - în unele țări numărul loviturilor unei echipe era nelimitat, în altele limitat la două lovituri; - se juca pe posturi și zone fixe. Iată în continuare modificările regulamentului de-a lungul timpului și până astăzi, intenția
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
în altele limitat la două lovituri; - se juca pe posturi și zone fixe. Iată în continuare modificările regulamentului de-a lungul timpului și până astăzi, intenția specialiștilor în acest sens, fiind dinamizarea și creșterea în spectaculozitate a jocului. 1900 - înălțimea fileului este fixată la 2,15 m, iar setul se încheia când o echipă realiza prima 21 puncte; 1912 - înălțimea fileul este ridicată la 2,28 m, iar numărul jucătorilor este fixat la 6 (după ce la început a fost nelimitat, apoi
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
lungul timpului și până astăzi, intenția specialiștilor în acest sens, fiind dinamizarea și creșterea în spectaculozitate a jocului. 1900 - înălțimea fileului este fixată la 2,15 m, iar setul se încheia când o echipă realiza prima 21 puncte; 1912 - înălțimea fileul este ridicată la 2,28 m, iar numărul jucătorilor este fixat la 6 (după ce la început a fost nelimitat, apoi s-a fixat la 5, după care s-a mărit la 14, de unde a scăzut la 9), în America și
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
putea începe jocul cu trei sau patru jucători, echipa putându-se completa pe parcurs. 1916 - setul se va încheia când una din echipe realizează 15 puncte; câștigător fi declarat „cel mai bun din trei seturi”; începe să se sancționeze: atingerea fileului, cu mingea de două ori consecutiv și „ținerea” mingii; „rotația” devine obligatorie (este în vigoare și astăzi), dar cu alte amendamente. La început rotația era obligatorie numai la punerea mingii în joc (serviciul), după care jucătorii aveau dreptul să-și
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și între cele două linii, fapt ce a determinat și specializarea pe posturi (trăgători, ridicători, jucători specializați în linia întâi și a doua). În etapa actuală rotația și execuția serviciului a devenit obligatorie pentru toți jucătorii din teren. 1917- înălțimea fileului va fi fixată pentru bărbați la 2,43 m; 1920 - mingea putea fi jucată cu orice parte a corpului mai sus de centură; dimensiunile terenului se fixează la 18x9 m (după ce fusese la 18,28 m x 10,66 m
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
dublă” (două atingeri consecutive ale mingii de același jucător); apare linia de centru și se interzice depășirea ei; 1925 - se fixează o diferență de cel puțin două puncte pentru obținerea victoriei într-un set; 1935- nu se mai admite atingerea fileului; 1938- apare blocajul, fără a depăși cu palmele planul fileului; 1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
linia de centru și se interzice depășirea ei; 1925 - se fixează o diferență de cel puțin două puncte pentru obținerea victoriei într-un set; 1935- nu se mai admite atingerea fileului; 1938- apare blocajul, fără a depăși cu palmele planul fileului; 1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor care au atins mingea la blocaj li se permite jucarea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
admite atingerea fileului; 1938- apare blocajul, fără a depăși cu palmele planul fileului; 1953 - apare linia de 3 m, pentru a delimita posibilitățile de atac ale jucătorilor din linia a doua; 1964- blocajul se poate realiza cu trecerea palmelor peste fileul; 1968 — jucătorilor care au atins mingea la blocaj li se permite jucarea mingii a doua oară consecutiv; 1982- serviciul nu mai poate fi blocat sau atacat de adversari; 1989- este modificată regula diferenței de cel puțin două puncte pentru victorie
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
egalitate prelungindu-se la o diferență de două puncte; setul 5 se joacă până la 15 puncte; apare jucătorul „libero” care are echipament diferit, joacă doar în linia a doua, schimbarea nefiind operată în foaia de arbitraj; 1999- mingea poate atinge fileul la serviciu, fără a fi considerată greșeală; timpul la efectuarea serviciului este de 8” în loc de 5”; apariția timpurilor de odihnă impuse la 8 și la 16 puncte; a dispărut tentativa de serviciu; antrenorul are voie să se miște și să
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
atac). Două linii de câte 15 cm. fiecare se trasează în continuarea liniilor laterale, pentru a marca spațiul de serviciu. Toate liniile ce marchează terenul trebuie să aibă o lățime de 5 cm. 2.3.2. Plasa (fileu) și stâlpii Fileul este plasat între cei doi stâlpi deasupra liniei de centru, preferabil de culoare neagră, cu o lungime de 9,50 m. și o lățime de 1m. fiind confecționat din sfoară (o plasă cu ochiurile de 0,10/0,10 m
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
10 m). Capetele plasei sunt delimitate de 2 antene (tije) din fibra de sticlă, colorate în roșu și alb și având o lungime de 1,80 m. Acestea împreună cu benzile laterale sunt incluse în planul de joc. Banda de deasupra fileului și cele laterale trebuie să aibă o lățime de 5 cm. Prin banda superioară se introduce un cablu, care să poată întinde fileul între cei doi stâlpi, așezați la 0,70-1 m de marginile laterale a terenului. În general înălțimea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
de 1,80 m. Acestea împreună cu benzile laterale sunt incluse în planul de joc. Banda de deasupra fileului și cele laterale trebuie să aibă o lățime de 5 cm. Prin banda superioară se introduce un cablu, care să poată întinde fileul între cei doi stâlpi, așezați la 0,70-1 m de marginile laterale a terenului. În general înălțimea fileului este de 2,24 m. pentru fete și 2,43 m. pentru băieți, putând avea o variație de maxim 2 cm. 2
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și cele laterale trebuie să aibă o lățime de 5 cm. Prin banda superioară se introduce un cablu, care să poată întinde fileul între cei doi stâlpi, așezați la 0,70-1 m de marginile laterale a terenului. În general înălțimea fileului este de 2,24 m. pentru fete și 2,43 m. pentru băieți, putând avea o variație de maxim 2 cm. 2.3.3. Mingea Este alcătuită din fâșii de piele naturală sau sintetică (o anvelopă flexibilă) și prevăzută în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
echipe pe o suprafață de joc împărțită printr-un fileu în două terenuri egale; - există diferite versiuni ale acestui joc care, în funcție de circumstanțe, oferă fiecăruia posibilitatea să se bucure de multilateralitatea lui; - scopul jocului este de a trimite mingea pe deasupra fileului pentru a o face să cadă în terenul de joc advers și de a o împiedica să atingă solul propriului teren; - fiecare echipă dispune de trei atingeri pentru a retrimite mingea (în plus față de contactul blocajului, care nu este numărat
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
trei atingeri pentru a retrimite mingea (în plus față de contactul blocajului, care nu este numărat); - mingea este pusă în joc printr-un serviciu: jucătorul la serviciu lovește mingea cu o mână sau cu brațul, pentru a o trimite adversarilor pe deasupra fileului, jucătorii trebuind să respecte ordinea la rotație, conform fișei cu poziția inițială; - faza de joc continuă până când mingea atinge solul în terenul de joc, este trimisă „afară” sau până când o echipă nu reușește să o retrimită corect; - echipa care câștigă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
maxim al săriturii, contactul pe minge având loc imediat deasupra axului orizontal al acesteia. O execuție ca să fie corectă, trebuie să aibă o traiectorie descendentă pe tot parcursul ei, care se va accentua în partea a doua, după ce a trecut fileul, datorită unei rotații spre înainte imprimate mingii. Aterizarea va avea loc în terenul de joc, avantajându-l pe executant la intrarea mai rapidă în joc și la evitarea surprinderii acestuia cu o minge directă din preluare. O variantă mai nouă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
podea. Lovitura de atac trebuie realizată din săritură la punctul maxim pentru ca palma să întâlnească mingea într-un punct cât mai înalt. IV. Aterizarea - se execută elastic pe ambele picioare, cu fața spre plasă și retragerea brațelor fără a atinge fileul, aceasta pentru a putea intra imediat în acțiunea următoare. Clasificarea atacului: Din punct de vedere al procedeului de pasare:. - atac din pas înalt, mediu, jos... - atac din pas în urcare, fuge, ... - atac din pas înainte, peste cap etc. b. Din
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
colectiv: de doi sau de trei jucători. b. După modul în care se ia contact cu mingea: - la minge; - pe zonă; c. După modul de execuție: - ofensiv sau agresiv - brațele jucătorilor de la blocaj, respectiv palmele acestora depășesc banda superioară a fileului și iau contact cu mingea mult în terenul advers în același timp sau puțin după lovirea mingii de către adversar. Se execută în general la atacul din pase aproape de fileu. - defensiv sau tehnic - se execută prin lăsarea palmelor pe spate pentru
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fața spre fileu, cu degetele larg desfăcute (distanța de 15 cm față de plasă).. Săritura. În urma unei flexări mai accentuate urmează o extensie a membrelor inferioare cu o împingere în vârful picioarelor, concomitent cu ducerea membrele superioare peste banda superioară a fileului și plasarea palmelor cu degetele depărtate și contractate în ușoară flexie în direcția mingii. Contactul cu mingea se execută cu ambele palme și de cele mai multe ori în terenul advers. În momentul contactului cu mingea se execută o flexie accentuată a
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
execută cu ambele palme și de cele mai multe ori în terenul advers. În momentul contactului cu mingea se execută o flexie accentuată a palmelor spre în jos. Aterizarea:. Se execută elastic, cu fața spre minge și retragerea brațelor fără a atinge fileul, aceasta pentru a putea intra imediat în acțiunea următoare. Greșeli la execuția blocajului - executarea cu întârziere a blocajului; - executarea săriturii la blocaj prea devreme, căderea blocajului înainte de atac; - săritura la blocaj prea înalta și contactul cu mingea cu degetele nerăsfirate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
participă la o varietate de scheme tactice în mare viteză pentru a deruta blocajul advers și pentru a da posibilitatea celorlalți să finalizeze mai ușor în atac. Sarcina principală a lui în timpul jocului rămâne totuși execuția blocajului pe toată lungimea fileului, deci va trebui să fie cel mai bun jucător la blocaj din echipă. În atac să fie capabil să joace mingile venite din mai multe direcții, cu o eficacitate crescută. Jucătorii de zona 3 (centrii) sunt caracterizați printr-o constituție
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]