1,777 matches
-
la cea de-a doua ediție Vatamaniuc a operelor complete a lui Ioan Slavici apărută la Editura Național în 2001, superioară celei inaugurate în 1967 prin adăugarea unui dicționar al personajelor și a unui aparat critic util cercetătorului. Între tinerii filologi care descoperă noi căi în explorarea universului slavician, un nume des amintit este cel al profesoarei Elisabeta Lăsconi-Roșca ce, urmând exemplu dat de Ioan Petru Culianu, își propune să descopere în nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca existența unor "scenarii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1930, Teodor Chindea identifica nume ca: Baci, Câmpean, Ciubuc, Țepeluș, Ciobotar, Goga, Iacob, Matei, Morar, Stan, Sava, Urzică, Vodă, nume frecvente astăzi În Subcetate, Gălăuțaș și Toplița. Aici, În Remetea, s-a născut cărturarul transilvănean Ștefan Crișan, distins lingvist și filolog cu studii făcute la Colegiul Reformat din Cluj. Prin anul 1820 Gheorghe Asachi, armean de origine, având legături cu armenii din Gheorgheni, face o călătorie În Ardeal și Îl angajează profesor la Seminarul de la Școala din Iași. Ștefan Crișan fusese
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe furiș în căPările sufletului...” (Râsul patriarhilor, eumanitas, 2008) și această judecată nici nu ar trebuie să ne mire, pentru că „fiecare este ispitit de propria sa poftă (care), zămislind, naște păcat, iar păcatul odată săvârșit, odrăslește moarte...” (Iacob 1.14-15) Filolog, în primul rând, Tatiana Niculescu Bran stăpânește arta naratologiei, printr-o deschidere (în incipitul romanului) a unui imperfect involuntar („ostenea”), înăOțător, c un crescendo generos („Sculatul de câteva ori pe noapte, nipți la rând, îl ostenea din caleafară. Canicula se
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
secret, Cum se fabrică o emoție, Bărbat adormit în fotoliu etc. Alex. ștefănescu este un rațional învăluit în mantia binefăFătoare a umorului șarmant, care nu se lasă purtat de sentimente sau resentimente și - ce este important - vocea criticului și al filologului coexistă plăcut și armonios, iluminând pe cititor (pe oricare tip de cititor). Dacă amintim de gurnal secret (2005), gurnal secret. Noi dezvăluiri (2007), gurnal secret - dezvăluiri complete (2009), aprecierea este unanimă. O lectură plăcută, lejeră, instructivă. M a cucerit. Aș
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Coposu mi s-a părut a avea un talent lingvistic remarcabil. Folosea o limbă română cum nu mai auzisem până atunci. De fapt, niciunul dintre cele două nume, care mi-au părut a avea competențe lingvistice naturale, nu a fost filolog. Andrei Pleșu a urmat artele plastice. Liviu Antonesei: Absolut corect. Am avut prilejul să-l ascult de mai multe ori, am și conversat de câteva ori și avea o foarte frumoasă limbă română vorbită, dar și scrisă, pentru că am citit
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din fericire, despre mulți alții, pe când eram student. Din păcate, nu am fost prezent în sală, deși mi-am dorit. Iartă-mă pentru această întrebare: cum s-au "completat" cei doi recunoscuți profesori ai universității "Al.I.Cuza", Al. Călinescu filolog și A. Neculau psihopedagog? Liviu Antonesei: S-au completat foarte bine și, ca să mă dau mare, aș putea spune că eu, practicând ambele zone, am fost un liant foarte bun! De altfel, am vorbit între cei doi. Lăsând gluma, cred
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
iubește foarte mult România, beneficiază totuși de un fel de efect de distanțare care îi permite, probabil, să prindă o imagine mai corectă decât reușim noi, care suntem perpetuu în interiorul acestei lumi, al acestei culturi. Și mai este ceva: deși filolog ca formație ințială, în tot ce a scris până acum pe teme românești articole, studii etc. a adoptat o perspectivă pluridisciplinară, apelând la istoria propriu-zisă, la cea a mentalităților, la instrumente împrumutate din sociologie și științele politice. Și cum tema
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
muncă asiduă și afiliere la un sistem educațional. Aici, are destule circumstanțe atenuante. Ce model de jurnalist avea prestigiu, la noi, în '90, când tocmai înlocuirea vechilor modele era problema? El ar fi fost autodidact, în jurnalism, și dacă era filolog, nu inginer! La fel, Băsescu ce modele putea urma? Modelul Iliescu? Modelul Petre Roman? A luat nițeluș de la amândoi, dar mai mult a luat de acasă, adică de pe vapor. Și de aceea seamănă, pentru că-s autodidacți, într-o preocupare comună
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Colecția .ROMANIA ORIENTALIS. 7 Coordonatorul colecției Romania Orientalis este Traian Diaconescu Demetrio Marin este un filolog clasic de origine română cu renume european, fost profesor universitar, timp de peste trei decenii, la Universitatea din Bari - Italia, laureat cu numeroase premii și distincții internaționale. Are o formație științifică interdisciplinară filologie indoeuropeană, filologie romanică, filologie sanscrită, greacă și latină
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
opoziția față de Augustus / 244 • CONCLUZII / 261 OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei Problema relegării lui Ovidiu a fost cercetată în nenumărate studii, îndeosebi în ultimile două secole, atât în marile culturi europene cât și în spațiul culturii românești. Filologii clasici români 1 au scris studii și articole remarcabile despre exilul lui Ovidiu, dar nu au publicat, cu excepția magistrului Demetrio Marin, nici un volum reprezentativ cu această temă. Cartea lui Demetrio Marin, profesor de origine română la Universitatea din Bari, aparține
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de puțin în exegeza din țara noastră. Prin aceste cărți, învățatul român care a trăit, ca Ovidiu, departe de patria sa, se va întoarce în limba sa maternă. 5. În finalul acestei scurte note, gratitudinea noastră se îndreaptă spre distinsul filolog clasic Macello Marin, fiul magistrului Demetrio Marin, actualmente profesor la Universitatea din Foggia, pentru colaborarea sa cordială cu noi și, de asemenea, către doctoranda noastră Corina Bădeliță, eminentă italienistă, pentru traducerea acestei lucrări în limba română. DEMETRIO MARIN Ovidiu a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
târziu scoate două volume de critică (Pași pe nisip) și tot atâtea de beletristică (drama De peste prag și Nuvelele florentine). Mai curând nehotărât, până la apariția primelor cărți (și mult după aceea), Lovinescu se gândește inițial la o stimabilă carieră de filolog. Abandonează apoi repede ideea, din pricina unor "vagi planuri literare". În cele din urmă, dorința de a deveni scriitor nu-i mai dă pace și ajunge să-l acapareze cu totul. Așa se face că tânărul cărturar își înfrânge anxietățile ivite
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
antici sunt de părere că el derivă din chole, bila sau fierea, și reo, a curge, cholera indicând deci o curgere de bilă, o diaree bilioasă; dar pentru medicul bizantin Alexandru din Trales, el provine din cholades, intestin, iar pentru filologul și istoricul medicinii E. Littré, din cholera, jgheab, denumire ce sugerează modul în care se prezintă evacuările fecaloide care domină simptomatologia bolii 2. Trebuie însă precizat că tablourile epidemiologice ale acelei holere invocate de autorii europeni de până în pragul secolului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
moderne, să se abție de la crearea de teorii ieftene, când nu este în stare de-a ajunge spiritele adânce pe acest teren, căci lucruri pozitive ș-așa nu are de predat. Pentru această treabă se potrivește însă mai bine un filolog, care să cunoască bine sanscrita (pentru imnele vedelor), grecește pentru filozofia greacă și latinește pentru filozofia evului mediu și a Renașterei. Atunci aceste teorii au cel puțin valoare istorică și formează un curs de gimnastică a minții, care-i ferește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vor să-nvețe pe* poporul nostru cum să simtă. Am auzit singur cu urechile mele pe un asemenea esemplar de secătură zicând "că poporul nostru trebuie să-nvețe a simți, căci n-o știe". După care teorie simțirea se-nvață? Filologii voi să știe mai bine limba decât totalitatea poporului, căci în scrierile lor nu se vede cum limba este obiectiv, ci cum ar trebui să fie după înalta înțelepciune a lor. Din fericire pentru limbă, care rămâne cum vedeți, d-nealor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vom gândi, pare să spună marele prozator, la hecatombele cunoscute, la mirosul de carne arsă, la tot acel apocalips al sălbăticiei birocratizate. Nici vorbă. Spunând fascism, îl vom avea în vedere pe grațiosul poet Gabriele D'Annunzio. Sau pe sublimul filolog clasic, părinte al lui Zarathustra. Doi oameni foarte simpatici. Cât despre tânărul gânditor, nici el nu reflectează prea mult la cât de nedrept și de înjositor, de mînjitor e acest termen aplicat cunoscutului filozof. Firește, pentru el totul e o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ioana Costa (n. 1959, București), filolog clasic, este profesor la Catedra de filologie clasică a Universității din București, din 1990. Este titulara cursurilor de Introducere În filologia clasică, Fonetică istorică latină, Lingvistică comparată indo-europeană, Sintaxă latină, la care se adaugă cursuri din autori greci și latini
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
format de la lego, o pri mă suită de sensuri pornește de la „a alege“, „a enumera“, „a spune“; de la acesta din urmă, logos Își deschide Înțelesurile, cuprinzînd manifestările vorbirii, de la cuvînt la opera Întreagă, dar și premisele vorbirii: rați unea Însăși. Filologul grec, pînă În secolul I Î.H., era, etimologic, un iubitor al vorbirii, al discuțiilor, al cercetării, era preocupat În primul rînd de literatură, care includea firesc filozofia. Mai tîrziu, filologul este un critic lite rar, un studios, un cercetător
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
opera Întreagă, dar și premisele vorbirii: rați unea Însăși. Filologul grec, pînă În secolul I Î.H., era, etimologic, un iubitor al vorbirii, al discuțiilor, al cercetării, era preocupat În primul rînd de literatură, care includea firesc filozofia. Mai tîrziu, filologul este un critic lite rar, un studios, un cercetător. În perioada ele nis tică, termenul filolog capătă și Înțelesul de doct, savant (În general). Filologia, de-a lungul existenței sale, nu a fost o știință rigid delimitată. Ceea ce acum numim
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
H., era, etimologic, un iubitor al vorbirii, al discuțiilor, al cercetării, era preocupat În primul rînd de literatură, care includea firesc filozofia. Mai tîrziu, filologul este un critic lite rar, un studios, un cercetător. În perioada ele nis tică, termenul filolog capătă și Înțelesul de doct, savant (În general). Filologia, de-a lungul existenței sale, nu a fost o știință rigid delimitată. Ceea ce acum numim filo logie În Antichitate se numea grammatikhv (tevcnh), incluzînd mai multe domenii specializate. Nu toți cădeau
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
asupra conți nutului noțiu nii; Crates și elevii săi dădeau acest preponderent În domeniul literar, În sensul amplu al termenului „literatură“ (suma mărturiilor scrise). nume doar celor care explicau glosele: se numea pe sine critic. Pentru grecul de la sfîrșitul Antichității, filolog și critic erau sinonime. Mai tîrziu, În special Începînd cu perioada alexandrină, filologul este un eru dit, un om cu preo cupări variate 1. Philologia, așa cum apare termenul la Platon, este plăcerea de a vorbi, de a argumenta, este pasiunea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
domeniul literar, În sensul amplu al termenului „literatură“ (suma mărturiilor scrise). nume doar celor care explicau glosele: se numea pe sine critic. Pentru grecul de la sfîrșitul Antichității, filolog și critic erau sinonime. Mai tîrziu, În special Începînd cu perioada alexandrină, filologul este un eru dit, un om cu preo cupări variate 1. Philologia, așa cum apare termenul la Platon, este plăcerea de a vorbi, de a argumenta, este pasiunea pentru disputele teoretice; philologia ca disciplină apare ceva mai tîrziu, Într-un context
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fiecare manuscris era o ediție auto nomă, În sensul curent al termenului. Biblio te carii antici au com parat manuscrisele pe care le-au putut aduna și s-au străduit să refacă textul originar. Într-un sens rigid, cel dintîi „filolog“ a fost biblio tecarul alexandrin Eratostene, care și-a luat supra numele Philologos. Născută cum era din compararea variantelor, filologia ar fi putut rămîne o tehnică de lucru, un set de norme după care editorii să stabi lească numitorul comun
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
se definește strict cercetarea manuscriselor (ter menul latinesc diploma denumește manuscrisul, per ga mentul). Scopul comparării, al colaționării, este stabilirea unui text.Pe lîngă disciplinele oarecum previ zibile din punctul de vedere al omului modern - gramatică, dialectică și reto rică -, filologul era menit să studieze muzica, aritmetica, geometria și astrologia. Născută din punerea alături a manu scriselor, filologia a alăturat cunoștințe din domenii felurite, Îmbrățișîndu-le erudit cît mai apropiat de original. Această parte a criticii o numesc unii conjecturală (lat. coniec
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pot descifra cu ochiul liber; umaniștii au folosit anumite substanțe chimice reactive pentru a aduce la suprafață textul prim al palimpses telor, cu consecințe potențial grave pentru starea pergamentului. Palimpsestele, dacă se exceptează cîteva cazuri izolate, au fost neglijate de filologi pînă la Începutul secolului al XIX-lea, cînd au Început să fie cercetate sistematic și descifrate. Contribuția palimpsestelor la critica de text a fost remarcabilă, ca o consecință directă a recuperării unor stadii anterioare ale copiilor. În egală măsură, palimpsestele
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]