12,214 matches
-
sfîrșitul vieții. Dar apropierea este indirectă și ea se desfășoară cu precădere în subsidiar. Chiar să fi vrut Noica să spună mai mult pe vremea comunismului, nu i s-ar fi îngăduit. Apoi, mai e vorba de structura intimă a filosofului. Noica nu a fost o natură mistică, și rămîne o problemă deschisă în ce măsură a avut măcar o sensibilitate religioasă. Credința, dacă a avut-o, a trăit-o într-o formă discretă și nemanifestă, ca firul de pîlpîire a luminii de
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
Iisus Hristos", dar astfel de afirmații nu pot explica arhitectura ontologiei sale. Poate ar fi fost mai nimerit ca părintele Dogaru să scrie o anexă la jurnal în care să-și argumenteze ideea la care ține mult: Noica este un filosof al întrupării. Oricum, cu sau fără substratul creștin al ontologiei nicasiene, ce avem azi prin acest jurnal este încă o dovadă a numărului mare de oameni asupra cărora filosoful și-a exercitat vocația modelatoare: prin cărți sau, ca în cazul
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
să-și argumenteze ideea la care ține mult: Noica este un filosof al întrupării. Oricum, cu sau fără substratul creștin al ontologiei nicasiene, ce avem azi prin acest jurnal este încă o dovadă a numărului mare de oameni asupra cărora filosoful și-a exercitat vocația modelatoare: prin cărți sau, ca în cazul părintelui Dogaru, prin prezență fizică imediată, Noica a fost un ferment cultural de excepție, un veritabil schimbător de destine. Și dacă, vorba lui Hegel, spiritul este întrucît se manifestă
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
și tot mai mult speciile în care se cuprind, legile comune ale vieții lor și sensul existenței lor. O asemenea viziune nu generează opere poetice, ci considerații filosofice, iar acestea nu valorează mult când vin dela cineva care nu este filosof. Dimineață. Stau la masă și privesc în fața mea un manuscris, ceva ce am lucrat ieri și alaltăieri și ar trebui să continui acum. Cu dureroasă mirare constat că nu sunt apt pentru așa ceva. Ca și cum altcineva, sub numele meu, a scris
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
Luc Cinéma, după ce o lua pe Ana Karina să vadă Ioana d'Arc a lui Dreyer și o punea să plângă acolo, în întuneric, o aducea într-un café să stea de vorbă cu Brice Parain și filma tot ce filosoful spunea acestei fete neștiutoare, de la Cei trei mușchetari până la Kant. Brice Parain mi s-a părut în acel film alfa și omega unei noi vieți, ale unui nou ochi, Dumnezeu știe de ce. Poate fiindcă abolea eroul de altădată, o întreagă
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
călugărului, este una și aceeași persoană cu nonconformistul înțelept de la Rohia. Rolul magistrului asaltat de învățăcei și de tinerii generației postmoderne, încrederea că-l vor continua peste timp intră, într-un anume fel, în competiție culturală cu cel jucat de filosoful C. Noica la Păltiniș. În acest sens merită a se vedea articolul Catarii de la Păltiniș și evocările calde, recunoscătoare din partea "ucenicilor" săi, astăzi scriitori de prim rang3. Lor le-a încredințat opera spre a fi tăinuită în vremea trădărilor și
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Ele dovedesc excelența autorului, forța de a evidenția locul lui N. Steinhardt între Dostoievski, J. Benda, Berdiaev și alți cugetători de vază, în spinoasele probleme existențiale, politice, religioase și estetice ale sec. XX. Frecvența precumpănitoare a conceptului paradox, definit de filosoful Lucian Blaga drept "esența gândirii" și "legea de bază a universului" face parte din armătura acestei scrieri unice. Titlul lucrării lui G. Ardeleanu este susținut și prin violent-expresiva metaforă-simbol "Dumnezeu nu e un imens papagal roșu (sau despre paradoxurile libertății
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
On a écrit jadis des pages émouvantes pour montrer comment les dogmes religieux finissent. On pourrait en écrire aujord'hui de plus émouvantes encore sur une question bien plus vitale: Comment les dogmes morales finissent. Alfred Fouillée Prin aceste cuvinte filosoful francez atinge o groaznică problemă socială și morală. Societățile omenești nu s-au putut dezvolta și dăinui decît sub egida credințelor religioase, care puneau un frîu pornirilor individuale, le mărgineau față cu drepturile altora și cu interesele generale. Dacă se
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
de recepție al lui Blaga la Academie din partea sociologului H.Stahl, a poetului I.U. Soricu, a eseistului Petru Manoliu, ca și opusculul aceluiași Dan Botta, Cazul Blaga, au reprezentat doar o parte din dosarul atacurilor îndreptate cu precădere împotriva filosofului. Deranja originalitatea acuzată a opiniilor acestuia, neîncadrarea lor în tiparele prestabilite. Gînditorul se vedea pus în patul procustian al unor concepții cu prestigiu universitar și ecleziastic. Noutatea gîndirii blagiene se vedea exorcizată de vechea gardă a școlii filosofice din Capitală
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
vechea gardă a școlii filosofice din Capitală, în frunte cu C. Rădulescu-Motru. Acesta publică în Convorbiri literare, în 1941, un text intitulat Gîndirea filosofică, înțelesul și scopul, încercînd a-i contrapune lui Blaga pe Mircea Florian, disociat la rîndu-i de filosoful clujean, în cartea sa, Misticism și credință, apărută în același an. A fost semnalul unei campanii pe care Revista de filozofie, condusă de Motru, a întreprins-o împotriva lui Blaga, mai cu seamă după ce acesta întemeiase un periodic propriu, revista
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
nutrit de sevele etnice. E de înțeles supărarea lui Blaga, care nu șovăie a-l trece pe preopinentul său în caricatură, a-i răspunde fără a evita tușele cele mai groase, argheziene. Portretul predecesorului incomprehensiv ce ar fi apărut drept "filosof" doar în "ochii adulților, cari învață să scrie și să citească în timpul serviciului militar", e axată pe metafora vidului: "Capul său cam pătrat e căptușit pe dinăuntru cu o seamă de oglinzi concave, care au darul să denatureze iremediabil toate
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
gămălii". Tangențele la absurd, reamintindu-l pe Urmuz, nu lipsesc, dovedind cum autorul Laudei somnului, ce avea o părere defel măgulitoare asupra avangardei, s-a întîlnit cu aceasta în stilul diatribei sale: "Acasă, între cei patru pereți ai bibliotecii sale, filosoful are o căldare și-un cățel. Cățelul poartă un stindard tricolor în coadă, iar căldarea poartă un nume foarte ciudat: ŤCultul morțilorť. Nimeni n-a putut afla, pînă-n ceasul de față, pentru ce căldarea a fost botezată astfel de ilustrul
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
în coadă, iar căldarea poartă un nume foarte ciudat: ŤCultul morțilorť. Nimeni n-a putut afla, pînă-n ceasul de față, pentru ce căldarea a fost botezată astfel de ilustrul ei patron. S-a putut afla însă că în această căldare filosoful nostru fierbe din toate sistemele un fel de săpun filosofic, de culoare neutră, pe care-l servește contra honorar pentru curățirea sufletelor, tuturor generațiilor de tineri și tinere, care de la douăzeci și cinci de ani încoace bat la poarta grădinii lui Akademos
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
săpun filosofic, de culoare neutră, pe care-l servește contra honorar pentru curățirea sufletelor, tuturor generațiilor de tineri și tinere, care de la douăzeci și cinci de ani încoace bat la poarta grădinii lui Akademos. Și nu s-a sesizat încă nimeni, fiindcă filosoful nostru e pur ca raza soarelui și în caz de nevoie scoate stindardul din coada cățelului, care tricolor impresionează și dezarmează pe orice răuvoitor". E instructiv să ne reamintim reacția instituțiilor conservatoare, una ieșită din comun. Însăși Academia Română s-a
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
ca raza soarelui și în caz de nevoie scoate stindardul din coada cățelului, care tricolor impresionează și dezarmează pe orice răuvoitor". E instructiv să ne reamintim reacția instituțiilor conservatoare, una ieșită din comun. Însăși Academia Română s-a solidarizat cu vîrstnicul filosof junimist pentru a-l pune la punct pe cutezătorul autor transilvan, trimițîndu-i celui dintîi o depeșă consolatoare în care defensiva celui de al doilea e socotită a fi un act "lipsit de cea mai elementară deferență față de instituția din care
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
I.Petrovici, N.Bagdasar, Mircea Florian, Anton Dimitriu, I.Simionescu și Petru Manoliu, la care se adaugă textul de solidaritate al academicienilor mai sus menționați. Așadar un impresionant front antiblagian, cel mai puternic, întrucît regimul comunist, trecîndu-l la index pe filosoful "idealist" și "reacționar", n-a produs prilejul unei discuții cît de cît mulțumitoare asupra sa. S-a mulțumit cu o excomunicare grăbită, fără pompa unei execuții, pentru care i-ar fi lipsit numele sonore, prohibite și ele, într-un domeniu
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
criteriu, pe care îl crede absolut, Crainic va desfășura deci problematica filosofiei și a esteticei cu impunătoare măiestrie din punct de vedere teologic, cu irezistibilă seducție verbală, dar pe de altă parte și într-un fel care trezește consternarea simplilor filosofi. A simplilor filosofi care, vrînd-nevrînd, mai trăiesc și astăzi în credința iremediabilă că mintea li s-a dat din partea lui Dumnezeu ca să gîndească cu ea și să nu fie numai receptacolul unui adevăr gata făcut. A unui adevăr depus odată
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
îl crede absolut, Crainic va desfășura deci problematica filosofiei și a esteticei cu impunătoare măiestrie din punct de vedere teologic, cu irezistibilă seducție verbală, dar pe de altă parte și într-un fel care trezește consternarea simplilor filosofi. A simplilor filosofi care, vrînd-nevrînd, mai trăiesc și astăzi în credința iremediabilă că mintea li s-a dat din partea lui Dumnezeu ca să gîndească cu ea și să nu fie numai receptacolul unui adevăr gata făcut. A unui adevăr depus odată pentru totdeauna în
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
cînd de fapt ortodoxia nu este decît o parte din acest românesc. Spiritualitatea românească este mult mai largă, mult mai bogată. Nu se poate face o privire asupra acestei probleme subordonîndu-te ortodoxiei - această privire trebuie făcută cu ochiul clar al filosofului, care se situează în afară de orice constrîngeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de pînă acum că felul meu de a gîndi este profund românesc". Ceea ce constituie o
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
1942) și Școala mitologică. Studiu istorico-critic de Vlad Sofron (Sibiu, 1943). Dumitru Stăniloaie, cel mai important din rîndul acestor oponenți clerici, îl considera pe Blaga "adept al lui Democrit și în special al atomismului materialist" și dădea glas dezamăgirii că filosoful trata problema dogmei exclusiv ca "un produs al eului", confirmat fiind de texte apărute în Gândirea în care Blaga era comparat cu Iulian Apostatul, generate, după toate probabilitățile, de pana lui Crainic, și el un polemist acid: "Pentru cine vrea
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
Apostatul, generate, după toate probabilitățile, de pana lui Crainic, și el un polemist acid: "Pentru cine vrea să tragă concluzii din marile evenimente istorice, exemplul lui Iulian Apostatul e într-adevăr semnificativ. Nu era un metafizician propriu-zis, ci numai un filosof cu talent de pamfletar. Fusese crescut în credința creștină pentru a deveni un împărat teolog cum aveau să fie ulterior aproape toți împărații Bizanțului (...). În ce consta problema pe care și-o propusese Iulian? Foarte simplu: în detronarea dogmei revelate
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
iar în celălalt se răfuiește cu Rădulescu-Motru, articole în care, după cum observă Mircea Popa, "arta pamfletară a lui Lucian Blaga atinge un maximum de potențialitate" (ar mai fi de adăugat, socotim noi, Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta). Insubordonarea originalului filosof la prescripțiile teologiei ortodoxe e în esență justificată astfel de cel incriminat: "Supranaturalului, în forma sa doctrinară, catihetică, ce admite un fabulos intervenționism, pe cît de incidental pe atît de arbitrar, i-am adus cît mă privește supunerea și ofranda
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
de disputele, în parte similare, ale lui Tolstoi cu Biserica ortodoxă rusă, care l-a scos din rîndurile credincioșilor și se pare că nu l-a reprimit nici pînă azi... Se află în considerațiile lui Blaga corolarul unei gîndiri de filosof, care-și afirmă propria perspectivă, dar nu și o negare a religiei, o contestare a Bisericii pe care, în pofida disputei cu unii din apologeții dogmei ortodoxe, filosoful a respectat-o ca un element major al vieții spirituale a unei colectivități
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
nici pînă azi... Se află în considerațiile lui Blaga corolarul unei gîndiri de filosof, care-și afirmă propria perspectivă, dar nu și o negare a religiei, o contestare a Bisericii pe care, în pofida disputei cu unii din apologeții dogmei ortodoxe, filosoful a respectat-o ca un element major al vieții spirituale a unei colectivități. Bunăoară, comentînd bolșevismul, îi reproșează faptul că a tratat Biserica drept un dușman: "Revoluționarii ateiști au fost puțin prevăzători cînd au crezut că religia e un factor
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
datorită obstacolelor generale ale evoluției românești postdecembriste, pentru locuri de muncă în exteriorul țării. În aceste condiții, după o așteptare exasperată pe seama istoricilor propriu-ziși, o parte a experților în studii umaniste (de la literați la sociologi, antropologi, experți în presă și filosofi) au decis să abordeze ei înșiși chestiunile controversate sau nelămurite încă. Așa se face că astăzi știm mai bine care a fost raportul dintre stat și națiune grație sociologului Marius Lazăr, că avem o cunoaștere a Gulagului românesc datorită eseistei
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]