24,869 matches
-
pe o tânără femeie să se culce cu el spunându-i că Gigel Leonte, bărbatul iubit de ea cu ardoare a părăsit definitiv România, ceea ce nu era adevărat. Demn de remarcat este faptul că "oțiosul" lui Petru Dumitriu își asumă filosofia și merge cu ea până la capăt, chiar și atunci când - din punctul de vedere al majorității oamenilor - își "sacrifică" interesele. El se căsătorește în mod deliberat cu o femeie apatica și stupida, Gina, pe care o studiază adeseori cu satisfacția perversa
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
În al doilea rînd îi țin alături răspunsurile, de un extrem rafinament, la provocările lumii sensibile, acele ieșiri la dialog fără nici o ipocrizie și fără vreo intenție subînțeleasa de confruntare. În al treilea și în ultimul rînd îi leagă o filosofie artistică unitară și o conștiință comună a creației. Pentru fiecare în parte și pentru toți laolaltă, arta nu este nicidecum o formă de dexteritate, o simplă abilitate a transferului de imagini, ci un proces elaborat de transformare, de ridicare de la
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
numeau artă proletara sau artă de stînga". Dar semnele represiunii nu întîrzie a se ivi. Unul dintre cele mai importante îl constituie atacul lui Trotki împotriva lui Victor Sklovski, celebrul formalist rus, care cutezase a prezenta formalismul drept o "noua filosofie" și a arunca cîteva săgeți împotriva marxismului. Reacționînd cu energie, Trotki "decretează astfel că viziunea lui Sklovski, Jakobson, Eichenbaum etc. asupra artei este ăidealistă, din moment ce respinge explicația economică a operei de artă și pune accentul pe aventură limbajului; tot el
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
Nils: Cum să fii singur? Eu ce sunt? (Intră Paul. Merge la tonomat. Ascultă.) Sau el. (Arată la Paul.) Arne: Ai dreptate. Doi înseamnă deja mai mulți. Restul e doar o chestie de cantitate. Interesează cel mult matematica, statistica, nu filosofia... Nils: Arne, păcat că n-ai terminat facultatea. Aveai stofă, pe cuvânt... Arne: Vax! Cui i-ar folosi un filosof în plus? Nimănui... Nils: Mie mi-ar plăcea să mă gândesc la lucrurile astea... Arne: Cui nu-i place? Paul
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Conservator pînă în 1899. "Avea cea mai puternică personalitate. Voinic, cu fața colorată sub părul alb, greoi, dădea impresia unei forțe dîrze. Om al pămîntului înainte de toate, cunoștea bine țară și rău limba franceză, la perfecție mecanismele administrației și prost filosofia germană. Vastă să experiență și simțul realității compensau lipsa de cultură occidentală. Adversarii săi au fost a poate nedrepți cu el". În altă parte îl evocă pe Petre P. Carp. "Am crescut într-un mediu conservator, prin căsătoria mea (dinții
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
făcut ucenicia în cadrul Internaționalei cu sediul la Kremlin au sfîrșit prin aderenta lor la extremă dreaptă, în calitate de colaboraționiști. În sfîrșit, atît fascismul cît și comunismul se disting prin tendința lor de-a vulgariza discursul filosofic. Pornind, într-un caz, de la filosofia reacționara a secolului al XVIII-lea, de la Nietzsche și Chamberlain, iar în celălalt de la stînga hegeliana, de la Marx și Engels, de la liberalismul european, ajung la un limbaj "pedestru și previzibil", la treaptă unei Vulgate comune. Ideologia totalitarismelor "pare imaginata pentru
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
să descoperim ceva comparabil. E normal să fie așa. Științele naturii, pozitive, cum li se mai spune au fost mai puțin ideologizate în trecut decît umanioarele. Și, apoi, sechelele gîndirii comuniste au fost mai greu de înlăturat la, să zicem, filosofie decît la matematică. Revine de acum înainte profesorilor misiunea de a se adapta noului spirit și de a-l exploata în avantajul elevilor. Programa de literatură aduce mai multe elemente deosebite (cîteodată opuse) față de cele dinainte. Voi lua în considerare
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
soții, Marcela Petrea: "Pe această am iubit-o într-adevăr. De umbra ei poți fi încă geloasa, mica și dragă Georgetta. Poate, vezi, e crud ce-ți spun, în tine o caut pe dînsa". În unele pasaje e schițata o "filosofie" cinica a amorului, amenințător la adresa statutului de creator: "Femeile, iubind, de cele mai multe ori se depășesc. Bărbații de cele mai multe ori coboară. Putea să se întîmple și cu mine așa, acum cînd m-a ajuns ale demon du midia a deși mă
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Alge), emigrase în Israel în 1970 și revenise sporadic, în presa de limbă română din Țara Sfântă și din exil, de-abia la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Cea mai mare parte a operei sale complexe - poezie, proză, filosofie - a rămas needitată, în arhiva soției sale, Lucy Metsch-Sestopali. Misiunea de a o edita și-a asumat- o criticul și cercetătorul interdisciplinar Michael Finkenthal, autor (între altele) al unei spectaculoase recuperări istorico-literare a lui D. Trost, prin recenta monografie D.
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
oferă multiple puncte de interes pentru istoricul literar, începând chiar cu observația că nici Sesto Pals nu s-a limitat, într-o activitate literară îndelungată, la poeme și manifeste, ci a trecut (ca și alți avangardiști) la proză și la filosofie. Certitudine de natură a ne clătina convingerea că avangarda s-a rezumat la programe și la o contestare a artei de până atunci: dimpotrivă, ea a încercat să construiască o nouă artă, pe care contextele complicate de după cel de-Al
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
factură „existențialistă”, dar construită pe un eșafodaj hegelian. Rațiunea plasării sale în fruntea ediției este evidentă: avem de-a face cu o mise en abîme a gândirii lui Pals și, totodată, cu un principiu ordonator al operei. Această îmbinare a filosofiei cu proza și cu poezia - căci, anticipez, ciclul ultim, Prăpastia, e alcătuit dintr-un soi de „poeme în proză” - e de semnalat și în operele altor avangardiști, ca D. Trost sau Gellu Naum. Ocurențele ei ne atrag atenția asupra unuia
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
curajoase intervenții sînt, de fapt, cele care apelează la evazionism sau apolitism, în limbajul epocii (Tudor Vianu este realmente excentric scriind despre „munca lui Perpessicius” la o aniversare Eminescu, unde ceilalți colegi de număr caută cu înfrigurare sursele marxiste ale filosofiei eminesciene). Subordonarea și convenționalismul merg în crescendo și culminează în 1959, anul XV în jargonul epocii, în care se aniversează cincisprezece ani de la 23 august 1944. Deși se vorbește în general despre perioada 1968-1971 ca despre perioada de maximă libertate
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
și un mincinos de profesie... și dea verdictul. Și totuși judecători ai celor petrecute în Pitești Mi-am acoperit însă adevărată realitate cu credința în nu pot fi decât cei ce au trăit această experiență, căci nimeni nu Dumnezeu, cu filosofia idealista, cu aspirațiile naționaliste... o va putea pricepe că ei. Ar fi de dorit să se obțină mărturisi ale Eu insumi m-am reeducat, dar niciodată nu voi merită tuturor celor care au trecut pe acolo, fie ca victime, fie
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
Trăim într-o epocă în care schimbări mari pot avea loc într-un timp foarte scurt. Și astfel de transformări se accelerează. Privește revoluțiile din Europa de Est. Cât de rapid s au putut transforma acele societăți care păreau înghețate într-o filosofie politică anacronică. Îți dau perfectă dreptate. Ei, cam astea ar fi noutățile, continuă Florin. Regretăm firește plecarea dintre noi a profesorului Bârnea, dar nu-l plângem. Dacul este oricum nemuritor. Așa deci, mâine ai o lansare de carte, apoi pleci
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
dreptul obscene. Numai că sub drojdia sarcasmelor și sub săgețile aluziilor lubrice, loc pentru iubirea cu virtuți spirituale nu mai rămîne. Italienii nu au vocația gravității teoretice, alunecînd irepresibil în triluri lascive. E atîta duh lumesc în iubirea italiană că filosofia în marginea ei e fatal frivolă, ca o prelungire doctă a unui defect capital: pătimaș, nestatornic și labil, spiritul italian excelează în superbia zgomotoasă a mascaradei verbale. E atîta spirit de canțonetă în această metafizică a iubirii, că îți trebuie
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
deopotrivă scaunul bisericesc, într-o armonie grație căreia principiul imaculat al iubirii celeste s-a îmbinat cu jugul slăbiciunilor lumești. Volumul este o suită de trei cuvîntări, presărate pe alocuri cu versuri de circumstanță, în care fiecare preopinent își prezintă filosofia. Cele trei poziții sunt ireconciliabile și, ca într-o schemă dialectică avant la lettre, întîlnim aici pașii punerii, contrapunerii și compunerii. Primul vorbitor, Perottino, dă glas „tezei pesimiste”: iubirea se hrănește din plăcere, e act rudimentar aducător de voluptate, și
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
fiind că le descrie fidel prin mijlocirea celor trei personaje masculine. E de remarcat prezența celor trei doamne de curte asistînd la duelul ideilor, ca semn trădînd îngăduința cardinalului față de apetitul teoretic al sexului frumos. În Asolanii femeile nu fac filosofie, dar urmăresc cu atenție răfuiala bărbaților, scenariul exprimînd ceva din esența actului speculativ: filosofia e un război cuvenit numai bărbaților, în vreme ce rostul femeii e de a-i inspira pe beligeranți. A intra într-o asemenea cruciadă e pierdere de vreme
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
prezența celor trei doamne de curte asistînd la duelul ideilor, ca semn trădînd îngăduința cardinalului față de apetitul teoretic al sexului frumos. În Asolanii femeile nu fac filosofie, dar urmăresc cu atenție răfuiala bărbaților, scenariul exprimînd ceva din esența actului speculativ: filosofia e un război cuvenit numai bărbaților, în vreme ce rostul femeii e de a-i inspira pe beligeranți. A intra într-o asemenea cruciadă e pierdere de vreme și totodată semnul unei degenerescențe. Pe femeia de rasă filosofia o lasă indiferentă, dar
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
din esența actului speculativ: filosofia e un război cuvenit numai bărbaților, în vreme ce rostul femeii e de a-i inspira pe beligeranți. A intra într-o asemenea cruciadă e pierdere de vreme și totodată semnul unei degenerescențe. Pe femeia de rasă filosofia o lasă indiferentă, dar, în schimb, e fascinată de gladiatorii mînuind armele abstracțiunii. De aceea o doamnă făcînd filosofie e un accident al speciei, derizoriu precum o sufragetă hotărîtă să joace rugby. Dintre umaniștii trăitori în epocă, Bembo s-a
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
pe beligeranți. A intra într-o asemenea cruciadă e pierdere de vreme și totodată semnul unei degenerescențe. Pe femeia de rasă filosofia o lasă indiferentă, dar, în schimb, e fascinată de gladiatorii mînuind armele abstracțiunii. De aceea o doamnă făcînd filosofie e un accident al speciei, derizoriu precum o sufragetă hotărîtă să joace rugby. Dintre umaniștii trăitori în epocă, Bembo s-a apropiat de Pico della Mirandola, cu care a întreținut o vie corespondență, numai că rolul de fecundare a spiritului
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
vorba despre Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba-Iulia, Informatică - 90, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Informatică - 190, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, Ingineria produselor alimentare - 110, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, Ingineria produselor alimentare - 110, Universitatea de Nord din Baia Mare, Filosofie - 110, Universitatea din Petroșani, Inginerie civilă și instalații - 100, Universitatea din Pitești, Matematică - 250, Universitatea "Petrol - Gaze" din Ploiești, Inginerie chimică - 280, Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița, Inginerie industrială - 150, Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, Geografie - 340, Universitatea "Valahia
Peste 35.000 de locuri la master, în noul an universitar - VEZI LISTA () [Corola-journal/Journalistic/25281_a_26606]
-
Cornea este convocat de Daniel Cristea-Enache să vorbească, ne transportă în aceeași lume, văzută altfel în multe detalii deși, istoric vorbind, este aceeași. Deosebirile țin de perspectiva personalizată a celui care vorbește despre ea, de condiția lui în lume, de filosofia lui, de felul propriu în care vede existența. Dar vorbeam despre „asemănările“ dintre cele două cărți. Să vedem mai de aproape care ar putea fi. Și Ion Ianoși și Paul Cornea se referă la evreitate ca factor decisiv al aderării
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
spectacole, sunt cărți din anii anteriori lui 1989 care nu ar fi existat fără avizul unui Paul Cornea taxat nu o dată drept „împăciuitorist“ sau „liberalist“ de către executorii liniei dure a partidului. Că a urmat mereu o „strategie prudentă“, adept al „filosofiei pașilor mici“ e un fapt incontestabil, dar cu efecte benefice, după cum poate să vadă oricine judecă trecutul fără impulsuri justițiare manifestate târziu. Din nou mă văd îndemnat să mă raportez (am mai făcut-o) la ce spunea Matei Călinescu: „...nu
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
și Mihaela Cornelia Fis Pawel Huelle, unul dintre cei mai cunoscuț i prozatori polonezi contemporani, s-a născut în 1957, la Gdansk, unde a urmat studii filologice. A lucrat ca jurnalist, a fost angajat al federației Solidaritatea, a predat literatură, filosofie și istorie. A fost director al televiziunii din Gdansk din 1994 până în 1999. Cărțile sale, mai ales primul roman, Weiser Dawidek (1987), au fost traduse în numeroase limbi. Eram singur și fericit cuprinde o suită de opt povestiri care au
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
citesc Figuri ale vulnerabilității existențiale. De la uitarea de sine la uitarea ființei, volum editat de Paul Marinescu și Christian Ferencz-Flatz la Editura Universității din Iași, pentru că eram foarte curios dacă aici tema uitării face saltul pe care cititorul atent al filosofiei contemporane și mai ales al celei din prima jumătate a secolului XX îl poate aștepta în mod justificat după lectura conceptelor de „uitare a ființei“ de origine heideggeriană, de uitare de sine nietzscheană care permite cunoașterea universalului, de memorie versus
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]