12,882 matches
-
ferată. În Evul Mediu s-a formulat de către filozofii șireți teoria adevărului dublu: secundum fidem — adevărul după credință — și secundum rationem — adevărul după rațiune, ca să aibă cale liberă pentru filozofie. Adică să rătăcească până îi ia dracul... Că poți, în filozofie, să rătăcești până devii năuc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevăr. La urma urmelor, are și filozofia acces la adevăr, pentru că situarea spiritului în adevăr e vocațională. Babele evlavioase merg la absolut rugându-se
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
rațiune, ca să aibă cale liberă pentru filozofie. Adică să rătăcească până îi ia dracul... Că poți, în filozofie, să rătăcești până devii năuc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevăr. La urma urmelor, are și filozofia acces la adevăr, pentru că situarea spiritului în adevăr e vocațională. Babele evlavioase merg la absolut rugându-se, iar filozoful trăncănind silogisme. FRANCMASONERIE Francmasoneria dorește puterea cu lozinci democrate. Nu sunt religioși, au o singură religie: propria lor doctrină. Pe dușmani
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
a fost întrebat cum își explică intrarea armatelor sale în Țările de Jos ca pe bulevard, în timp ce regii Franței se opinteau la ele zadarnic, Napoleon a răspuns: N-au intrat armatele Franței, ci ideile revoluționare de pe drapel! Începuse o nouă filozofie a istoriei, cu Napoleon. NAȚIONALISM Am fost acuzați, noi ăștia de dreapta, că exagerăm puterea națiunii. Toate popoarele fac așa. Nemții se consideră buricul pământului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri și jumătate. Fiecare crede că neamul lui
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și murim. Și întreg peisajul speciei om culminează în cimitir. Destinul uman nu e o invitație la fericirea de-a trăi. Singurul mod de a evita neliniștea metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir — cum a intrat prietenul meu Cioran — prin disperare. Cine n-a putut fi înlocuită? Religia! Iar filozofia, care speculează autonom, face onanie mintală. Și dacă vrea să scoată, să extragă esențe din științele naturii, e parazit. Atât
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
trăi. Singurul mod de a evita neliniștea metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir — cum a intrat prietenul meu Cioran — prin disperare. Cine n-a putut fi înlocuită? Religia! Iar filozofia, care speculează autonom, face onanie mintală. Și dacă vrea să scoată, să extragă esențe din științele naturii, e parazit. Atât! Nu îndrăznești să spui despre religie, teologal vorbind, — dacă ești cinstit — că a fost înlocuită de filozofie sau de știință
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
înlocuită? Religia! Iar filozofia, care speculează autonom, face onanie mintală. Și dacă vrea să scoată, să extragă esențe din științele naturii, e parazit. Atât! Nu îndrăznești să spui despre religie, teologal vorbind, — dacă ești cinstit — că a fost înlocuită de filozofie sau de știință. Un creștin îți spune că adevărul se definește prin jocul celor două lumi: cea de aici o oglindește imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dacă poți! Religia este principiul uniformizator al speciei umane și este singura
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
-l absolve de responsabilitate chiar atunci când omul le servește de unealtă. Ideea de destin vine cu liniștea, lipsită de fericire, de după decuplarea omului de răspundere, vine cu dulcea orchestrare a măruntelor resemnări. Nu-l absolvă însă de responsabilitate morala, subiacentă filozofiei și care face din orice individ centru al universului. Ceea ce gândul câștigă prin această poziționare valorică a moralei față de filozofie pierde sufletul individual prin autoplasarea lui, în caz de problematizare, în primul rând al neamului omenesc. Oricât ai ști că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
de după decuplarea omului de răspundere, vine cu dulcea orchestrare a măruntelor resemnări. Nu-l absolvă însă de responsabilitate morala, subiacentă filozofiei și care face din orice individ centru al universului. Ceea ce gândul câștigă prin această poziționare valorică a moralei față de filozofie pierde sufletul individual prin autoplasarea lui, în caz de problematizare, în primul rând al neamului omenesc. Oricât ai ști că există un noian de trepte ale nefericirii, nefericirea ta e cea mai mare. N-o poți trăi deplin pe-a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Am scris mult, uneori pentru sertar: scenarii, film, texte pentru teatru, am fost și sunt jucat. Dar nu și literatură SF. într-o zi am fost invitat de o cunoștință la lansarea unui volum “Teoria realității totale” filozofie în zeamă de justiție?! Am aflat că lumina circulă prin Univers cu cea mai mare viteză cunoscută. Dar în nesăbuința mea de muritor am început să cred că poate fi concurată de către viteza găndului, care este instantanee. Totul mi-a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
în a o dărui, dar apoi să te desprinzi de ea. "Desparte-te de jertfa ta". Cu un al treilea ochi gânditorii presocratici au instituit primele deschideri filozofice, au întemeiat adevărurile fundamentale ale gândirii reluate apoi de întreaga istorie a filozofiei europene, începând cu Platon, care efectuează prima lor sinteză. Câteva exemple. Heraclit afirmă că viața este o moarte vie, repetată de la clipă la clipă, astfel că "toți ne trăim propria moarte", că firea îi este omului propriul daimon, iar gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
prime, originare, au fost văzute cu un al treilea ochi de gânditori-poeți, căci presocraticii și-au scris operele în versuri, iar stilul, mai ales la Empedocle și Parmenide, are loc în entuziasm (în Dumnezeu) și uimire (căci mirarea este începutul filozofiei, va afirma Platon). Tratatul despre sublim al lui (pseudo)Cassius Longinus este o deschidere crucială privind suprema valoare estetică. Nici o concepție ulterioară nu a depășit acea viziune primă. Recent s-a afirmat că sublimul constituie o energie care ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
revelații făcute cu ochiul transcendental al unor vizionari: Dumitru Caracostea Arta cuvântului la Eminescu (1938) și Creativitatea eminesciană (1943), Rosa del Conte Eminescu o del' Assoluto (1961), Svetlana Paleologu Matta Eminescu și abisul ontologic (1988). După o lungă istorie de filozofie "sistematică", Nietzsche face "filozofie cu ciocanul", spărgând formulele și gândind aforistic și poetic, supremele idei ale ochiului său revelator fiind Supraomul și Eterna Întoarcere menită celor care au crezut în viață și au sacralizat-o. Cu un ochi care privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
transcendental al unor vizionari: Dumitru Caracostea Arta cuvântului la Eminescu (1938) și Creativitatea eminesciană (1943), Rosa del Conte Eminescu o del' Assoluto (1961), Svetlana Paleologu Matta Eminescu și abisul ontologic (1988). După o lungă istorie de filozofie "sistematică", Nietzsche face "filozofie cu ciocanul", spărgând formulele și gândind aforistic și poetic, supremele idei ale ochiului său revelator fiind Supraomul și Eterna Întoarcere menită celor care au crezut în viață și au sacralizat-o. Cu un ochi care privește într-un trans-unde al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pe planuri superioare neîntrevăzute încă, ci o luptă acerbă a destructivului în sine împotriva așezărilor armonioase ale vieții și ale culturii. Epocă a confuziei, a fragmentarismului și disoluției desfigurativul a năpădit nu numai pictura și sculptura, dar și muzica, literatura, filozofia întreaga cultură. Numai că, așa cum s-a întâmplat cu marile schimbări din istoria omului, un asemenea gol, asemenea stare negativă, cu cât se accentuează, cu atât devine o mai puternică energie care cheamă prin contrast comutarea axiologică: izbucnirea unei afirmații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cheamă prin contrast comutarea axiologică: izbucnirea unei afirmații, a unei pozitivități a vieții, a existenței în general, o reînnoire superioară radicală, al cărei chip nu-l putem prevedea. Există logica unei cauze neidentificabile care cheamă un ochi transcendental. Poezie și filozofie Poezia este demnitatea filozofiei. Dante, Infernul, IV,102 Când a apărut în univers conștiința de sine a omului, acesta a avut două reacții: pe de o parte, uimirea de a exista și fiorul cosmic în fața nemărginirii și a misterului; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
axiologică: izbucnirea unei afirmații, a unei pozitivități a vieții, a existenței în general, o reînnoire superioară radicală, al cărei chip nu-l putem prevedea. Există logica unei cauze neidentificabile care cheamă un ochi transcendental. Poezie și filozofie Poezia este demnitatea filozofiei. Dante, Infernul, IV,102 Când a apărut în univers conștiința de sine a omului, acesta a avut două reacții: pe de o parte, uimirea de a exista și fiorul cosmic în fața nemărginirii și a misterului; pe de altă parte, conștiința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Dintru început, a revenit poeziei gânditoare, această demiurgie, în care sensibilitatea și reflecția se îmbină indisolubil, astfel că emoția inimii este totodată și emoție a minții. Mai apoi, din poezia gânditoare arhaică Ghilgameș, RigVeda, Iliada, Miorița avea să se desprindă filozofia ca meditație teoretică, "obiectivă", asupra vieții, a omului, a lumii. * Dintre toate disciplinele filozofice, singurele în care omul poate fi în acord cu adevărul, adică poate afirma idei conforme cu realitatea umană este etica și, corelativ, juridicul, care elaborează reguli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sistem al valorilor care promovează viața. În rest: nu putem cunoaște în esența ei Ființa, astfel că, de la Parmenide la Heidegger, ontologia este o disciplină filozofică a supozițiilor mereu reluate, și cu atât mai mult, metafizica; iar estetica este o filozofie a subiectivității umane. Ca atare, gnoseologia nu descoperă adevăruri absolute, ci fabrică propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne apare și afectează. Prin urmare, dacă etica și juridicul sunt științe, creații specific umane, ontologia, estetica, metafizica aparțin domeniului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
vede), așa cum afirmă Amita Bhose în cartea sa, Eminescu și India (Eminesciana, ed. Junimea,1978). În viziunea distinsei scriitoare indiene, "Eminescu nu a fost un filozof și a fost mai mult decât poet; el a fost un kavi, (poet înțelept)". Filozofia pură vorbește idee cu idee. Poezia vorbește imagine cu imagine, dar la poetul gânditor imaginile nasc nu numai reprezentări, ci și idei totul "axat pe intuiția spiritualului", cum afirmă Hegel. Filozofia este faptă a rațiunii, poezia este faptă a intuiției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
decât poet; el a fost un kavi, (poet înțelept)". Filozofia pură vorbește idee cu idee. Poezia vorbește imagine cu imagine, dar la poetul gânditor imaginile nasc nu numai reprezentări, ci și idei totul "axat pe intuiția spiritualului", cum afirmă Hegel. Filozofia este faptă a rațiunii, poezia este faptă a intuiției metafizice. Ea operează marile deschideri către adevăruri ultime poetice. Este "instinctul metafizic" despre care vorbește Eminescu. Intuiția metafizică este văzul și impulsul, înariparea venind de undeva de dincolo, cum scria Platon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
care vorbește Eminescu. Intuiția metafizică este văzul și impulsul, înariparea venind de undeva de dincolo, cum scria Platon, și care se află la originea marilor creații ale artelor în general înțelese ca poezie, și anume poezie reflexivă; dar și a filozofiilor care sunt gândire poetică, precum presocraticii, hinduismul, Platon, Nietzsche. Eul poetic ultima tentativă creatoare a spiritului poetic, scrie Hölderlin însemnează a capta individualitatea poetică originară cea a lui Dumnezeu "dacă poetul o poate realiza vreodată." Eul poetic nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
să-l vezi față în față. Pe de altă parte, sufletul său este lumină dintâi, creatoare a unei noi lumi: a încerca să-i privești această lumină de o cu totul altă natură, un foc, fulgerul divin te-ai aneantiza. Filozofia un joc de cuvinte mari; poezia descriptivă o oglindă contemplativă; poezia gânditoare o creatoare de deschideri infinite ale spiritului, ale inimii deschideri active, vibrante, în mers continuu. Poezia reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul, marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fulgerul divin te-ai aneantiza. Filozofia un joc de cuvinte mari; poezia descriptivă o oglindă contemplativă; poezia gânditoare o creatoare de deschideri infinite ale spiritului, ale inimii deschideri active, vibrante, în mers continuu. Poezia reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul, marea poezie creează un adevăr nou, propriul său adevăr, adevăr al conștiinței transmundane umane. Dacă filozofia încearcă să descopere adevăruri și creează aproximații mereu și mereu reluate în istoria filozofiei, poetul este demiurg el creează adevăruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de deschideri infinite ale spiritului, ale inimii deschideri active, vibrante, în mers continuu. Poezia reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul, marea poezie creează un adevăr nou, propriul său adevăr, adevăr al conștiinței transmundane umane. Dacă filozofia încearcă să descopere adevăruri și creează aproximații mereu și mereu reluate în istoria filozofiei, poetul este demiurg el creează adevăruri eterne, care nu au fost niciodată și nu ar fi existat dacă nu era un anumit poet. Filozofia pură, teoretică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul, marea poezie creează un adevăr nou, propriul său adevăr, adevăr al conștiinței transmundane umane. Dacă filozofia încearcă să descopere adevăruri și creează aproximații mereu și mereu reluate în istoria filozofiei, poetul este demiurg el creează adevăruri eterne, care nu au fost niciodată și nu ar fi existat dacă nu era un anumit poet. Filozofia pură, teoretică, este explorare gnoseologică, sau instituie normative practice. Poezia gânditoare este demiurgică: întemeietoare de suflete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]