3,199 matches
-
descriu viața păstorească. Cântecele tinerilor sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și unele înțepături la adresa flăcăilor. Poeziile care exprimă sentimentul de dragoste în forma lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste rune, nu mai putem vorbi de cântec popular finlandez autentic. O explicație pentru care a ales
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și unele înțepături la adresa flăcăilor. Poeziile care exprimă sentimentul de dragoste în forma lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste rune, nu mai putem vorbi de cântec popular finlandez autentic. O explicație pentru care a ales să prelucreze runele a fost aceea că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
În 1982 apărea un număr al "Secolului 20" dedicat în întregime Finlandei. Trebuie să subliniem aici că acest număr extins (10-11-12) din reputata revistă culturală este unul dintre cele mai avizate surse în materie de receptare a literaturii și culturii finlandeze în România, aducând în plus mărturii despre ecourile culturii române în Nord. Încă din Argument, Dan Hăulică, redactorul-șef al revistei, motivează alegerea acestui subiect prin faptul că Finlanda a fost o inepuizabilă sursă de diversitate și originalitate în cultură
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ale țării nordice, dar și să reliefeze contactele care au existat între România și Finlanda de-a lungul timpului. Documentarea pentru realizarea acestui număr s-a realizat cu sprijinul ambasadorului Finlandei la București, Olli Bergman, dar și a unor personalități finlandeze: Kalervo Siikala, directorul Relațiilor Culturale din Ministerul Educației al Finlandei, Jaakko Lintinen, vice-președintele AICA179, Hilkka Eklund, președintele Uniunii Criticilor Finlandezi, Erik Kruskopf, directorul Centrului de Arte Nordice, Marja Haapio, secretar al Secției Naționale Finlandeze AICA, Marja- Leena Rautalin, secretar general
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pentru realizarea acestui număr s-a realizat cu sprijinul ambasadorului Finlandei la București, Olli Bergman, dar și a unor personalități finlandeze: Kalervo Siikala, directorul Relațiilor Culturale din Ministerul Educației al Finlandei, Jaakko Lintinen, vice-președintele AICA179, Hilkka Eklund, președintele Uniunii Criticilor Finlandezi, Erik Kruskopf, directorul Centrului de Arte Nordice, Marja Haapio, secretar al Secției Naționale Finlandeze AICA, Marja- Leena Rautalin, secretar general al Centrului de Informație pentru Literatura Finlandei, dar și o serie de artiști fotografi care au contribuit la realizarea acestui
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Bergman, dar și a unor personalități finlandeze: Kalervo Siikala, directorul Relațiilor Culturale din Ministerul Educației al Finlandei, Jaakko Lintinen, vice-președintele AICA179, Hilkka Eklund, președintele Uniunii Criticilor Finlandezi, Erik Kruskopf, directorul Centrului de Arte Nordice, Marja Haapio, secretar al Secției Naționale Finlandeze AICA, Marja- Leena Rautalin, secretar general al Centrului de Informație pentru Literatura Finlandei, dar și o serie de artiști fotografi care au contribuit la realizarea acestui număr 180. Vasile Ileasă ne înfâțișează Finlanda ca identitate istorică și culturală, retrasând pe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
J. L. Runeberg scrie Țara noastră, poem pus pe muzica lui Frederick Pacius și care devine imnul național al Finlandei. În această perioadă apare și culegerea de cântece populare ale lui Elias Lönnrot. Chiar dacă se afla sub stăpânire țaristă, cultura finlandeză a continuat mereu să se dezvolte, urmându-i economia și conștiința social-politică. Legăturile și schimburile de idei cu lumea exterioară au dus la o deschidere intelectuală a populației, faptul că femeile din Finlanda au fost primele din lume care au
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
își începe articolul Sinteza Suomi. Autorul punctează pertinent că natura este un element prezent în viața finlandezilor, după cum bine reiese și din epopeea națională Kalevala. Această mișcare de integrare a naturii în diferitele forme de manifestare ale culturii oferă spiritualității finlandeze o trăsătură definitorie, originală. Ea este prezentă și în romanul lui Aleksis Kivi Șapte frați, unde este pusă față în față viața pădurii și universul social și încercarea de a găsi o relație de continuitate între ele. Schimbările aduse de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
primul batant al revistei (Pagini de civilizație și cultură), urmează Interferențe de la Kalevala la moderni. Aici remarcăm un articol, de fapt o traducere de Grete Tartler a unei prelegeri susținute de Jacob Grimm, care propune încă o incursiune în literatura finlandeză. În concepția acestuia, Kalevala este o "o bogăție de mituri, imagini și expresii neauzite"193. Grimm face o comparație între epopeea homeriană, care prezintă disputa dintre greci și troieni, și cea finlandeză (disputa dintre laponi și finni). Sursa conflictului este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
disputa dintre laponi și finni). Sursa conflictului este și în această situație o femeie. Cosmogonia prezentată în Kalevala o apropie și de cea indiană, a lui Brahma și Vischnu (sic!). Jacob Grimm a fost mereu preocupat de studierea acestei epopei finlandeze, trimițându-i autorului unele sugestii, pe care Lönnrot le-a luat în considerare și a adus unele modificări Kalevalei. Modificarea a fost operată în capitolul care descrie modalitatea de realizare a Sampo, un talisman cu puteri regeneratoare 194. Tot despre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Vesper și Moartea lui Kullervo, realizată de Grigori N. Lazu, Iulian Vesper și Barbu Brezianu, traducerea lui Brezianu nefiind în versuri ca celălalte două196. Barbu Brezianu în Kalevala de la poezie la proză și basm amintește primul contact cu arta populară finlandeză, dar și cu o serie de profesori universitari din Finlanda: V. Tanner, A. Hämäleinen, V. J. Mansikka și J. Sirén. S-a pus atunci pentru prima dată față în față epopeea finlandeză Kalevala și cea românească Miorița, rezultând din această
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și basm amintește primul contact cu arta populară finlandeză, dar și cu o serie de profesori universitari din Finlanda: V. Tanner, A. Hämäleinen, V. J. Mansikka și J. Sirén. S-a pus atunci pentru prima dată față în față epopeea finlandeză Kalevala și cea românească Miorița, rezultând din această punere în oglindă o serie de similitudini între cele două opere lirice populare. Barbu Brezianu amintește concursul lansat de Comisia de Cooperare Intelectuală a Ligii Națiunilor pentru traducerea Kalevalei, la care a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în proză. Traducerea în versuri a lui Iulian Vesper vine să contrazică ceea ce credea despre acest lucru Brezianu 197. Alte mărturii despre experiența traducerii Kalevalei apar și la Iulian Vesper în Un demers poetic: traducerea Kalevalei. Traducerea acestui cântec popular finlandez a reprezentat și pentru Vesper o adevărată provocare și totodată o necesitate. Traducerea Kalevalei a fost un proiect la care a meditat îndelung, încercând să apropie traducerea cât mai mult de forma originală a textului, alegând varianta de 8-9-10 silabe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
original. Începe traducerea epopeii în anul 1954, urmând să o finalizeze în 1956. Anii care au urmat au reprezentat ajustări care au fost aduse traducerii 198. În rândurile care urmează, Ion Goian ne propune un articol despre Mitologie și cultură finlandeză. Acesta denumește Finlanda, Suomi sub denumirea finlandeză, drept nu doar un pol geografic, ci și unul mitologic, imaginarul medieval creând o adevărată mitologie a frigului. Olaus Magnus a scris în 1555 un Compediu de istorie a Goților, Svezilor, Vandalilor și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
urmând să o finalizeze în 1956. Anii care au urmat au reprezentat ajustări care au fost aduse traducerii 198. În rândurile care urmează, Ion Goian ne propune un articol despre Mitologie și cultură finlandeză. Acesta denumește Finlanda, Suomi sub denumirea finlandeză, drept nu doar un pol geografic, ci și unul mitologic, imaginarul medieval creând o adevărată mitologie a frigului. Olaus Magnus a scris în 1555 un Compediu de istorie a Goților, Svezilor, Vandalilor și a altor neamuri nordice, precizând aici că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și natură. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este, evident, Kalevala. Imaginea aceasta a Nordului mai este reprezentată și de alți artiști precum Toivo Pekkanen în Fratele cel tânăr și de poetul Eino Leino în Cântecul lui Väinämöinen. Poporul finlandez a fost dintotdeauna preocupat de mituri, de tradițiile sale pe care nu a încetat să le cultive. Toată istoria acestuia se concretizează în păstrarea echilibrului între afirmarea spiritului național și influențele exterioare, câteodată impuse de popoarele care l-au cucerit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
popoarele care l-au cucerit. Aceste influențe se remarcă, de pildă, în arhitectură, stilul gotic al secolului al XVIII-lea, și în literatură. Mai târziu se va simți dinspre Rusia suflul barocului. În paralel s-a dezvoltat și o cultură finlandeză, realizată cu aprobarea puterii cuceritoare, lucru ce duce la ceea ce se va numi fennomania, adică interesul crescut pentru spiritul național finlandez. Cel care avea să aducă o imagine exactă despre spiritul culturii finlandeze va fi Elias Lönnrot. Kalevala a fost
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în literatură. Mai târziu se va simți dinspre Rusia suflul barocului. În paralel s-a dezvoltat și o cultură finlandeză, realizată cu aprobarea puterii cuceritoare, lucru ce duce la ceea ce se va numi fennomania, adică interesul crescut pentru spiritul național finlandez. Cel care avea să aducă o imagine exactă despre spiritul culturii finlandeze va fi Elias Lönnrot. Kalevala a fost utilizată atât de spiritul romantismului național, cât și de cultura contemporană. Lönnrot a sintetizat în această epopee întregul spirit al poporului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
paralel s-a dezvoltat și o cultură finlandeză, realizată cu aprobarea puterii cuceritoare, lucru ce duce la ceea ce se va numi fennomania, adică interesul crescut pentru spiritul național finlandez. Cel care avea să aducă o imagine exactă despre spiritul culturii finlandeze va fi Elias Lönnrot. Kalevala a fost utilizată atât de spiritul romantismului național, cât și de cultura contemporană. Lönnrot a sintetizat în această epopee întregul spirit al poporului finlandez. Ion Goian consideră Kalevala drept "fundamentul unei adevărate ideolgii a dimensiunii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cel care avea să aducă o imagine exactă despre spiritul culturii finlandeze va fi Elias Lönnrot. Kalevala a fost utilizată atât de spiritul romantismului național, cât și de cultura contemporană. Lönnrot a sintetizat în această epopee întregul spirit al poporului finlandez. Ion Goian consideră Kalevala drept "fundamentul unei adevărate ideolgii a dimensiunii regionale a spiritului finlandez (...)"199. Este de amintit efortul finlandezilor de a construi în permanență instituții culturale, asemeni celei care a editat Kalevala, Societatea de literatură finlandeză. Aceste instituții
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Lönnrot. Kalevala a fost utilizată atât de spiritul romantismului național, cât și de cultura contemporană. Lönnrot a sintetizat în această epopee întregul spirit al poporului finlandez. Ion Goian consideră Kalevala drept "fundamentul unei adevărate ideolgii a dimensiunii regionale a spiritului finlandez (...)"199. Este de amintit efortul finlandezilor de a construi în permanență instituții culturale, asemeni celei care a editat Kalevala, Societatea de literatură finlandeză. Aceste instituții regrupau scriitori, artiști și muzicieni și se ghidau după o cultură rezultată în urma colaborării dintre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al poporului finlandez. Ion Goian consideră Kalevala drept "fundamentul unei adevărate ideolgii a dimensiunii regionale a spiritului finlandez (...)"199. Este de amintit efortul finlandezilor de a construi în permanență instituții culturale, asemeni celei care a editat Kalevala, Societatea de literatură finlandeză. Aceste instituții regrupau scriitori, artiști și muzicieni și se ghidau după o cultură rezultată în urma colaborării dintre diferitele zone geografice 200. Alexandru Tzigara-Samurcaș scrie despre Spirit și afinități în artele populare. Articolul începe prin amintirea expoziției de artă finlandeză care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
literatură finlandeză. Aceste instituții regrupau scriitori, artiști și muzicieni și se ghidau după o cultură rezultată în urma colaborării dintre diferitele zone geografice 200. Alexandru Tzigara-Samurcaș scrie despre Spirit și afinități în artele populare. Articolul începe prin amintirea expoziției de artă finlandeză care a avut loc la "Salonul oficial de la Șosea"201 și care a venit ca un răspuns al expoziției de artă populară românească organizată cu un an în urmă la Helsinki. Despre finlandezi, acesta scrie că, în ciuda dificultăților de ordin
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Despre finlandezi, acesta scrie că, în ciuda dificultăților de ordin istoric, descendenții finnilor au reușit să-și conserve foarte bine limba și obiceiurile. Ca și în alte articole pe care le-am amintit până aici, Tzigara-Samurcaș găsește similitudini între arta populară finlandeză și cea românească. La fel cum Kalevala concentrează întreaga cultură finlandeză, așa se întâmplă și în cazul Mioriței 202. Paginile 90-95 prezintă o traducere a unei balade, Balada vlădicii Henric, text anonim cules în jurul anului 1671 pe care l-am
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finnilor au reușit să-și conserve foarte bine limba și obiceiurile. Ca și în alte articole pe care le-am amintit până aici, Tzigara-Samurcaș găsește similitudini între arta populară finlandeză și cea românească. La fel cum Kalevala concentrează întreaga cultură finlandeză, așa se întâmplă și în cazul Mioriței 202. Paginile 90-95 prezintă o traducere a unei balade, Balada vlădicii Henric, text anonim cules în jurul anului 1671 pe care l-am amintit în prezentarea începuturilor literaturii finlandeze. Traducerea textului este realizată de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]