2,868 matches
-
copleșitoare, dar totodată și un sentiment stenic, de siguranță, așa cum te cuprinde în fața cuiva pe care poți să te sprijini fără grijă, care-ți oferă umărul, oricât ar fi vremurile de amarnice. Aveai un adăpost, un acoperiș pentru umerii tăi firavi, pentru pașii tăi nesiguri, pentru vocea încă în formare, pentru norii ce alergau amenințători peste creștetul tău. Te simțeai oarecum apărat, protejat. De unde venea această senzație de siguranță? Din personalitatea lui copleșitoare, din glasul lui ferm, din gesturile calme, protectoare
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
pe abstracționiști, Brâncuși crează sculptura ca și artă-concept al începutului, gândire simplă, inspirație din natural și adevăr, așa cum apare orice creatură, începând cu fragilitatea concepției și a nașterii - și cum n-a fost până la el -, antichitatea sărind peste frumusețea începutului firav, inspirată probabil greșit de Geneză: Dumnezeu a zis „Să facem om...” Realitatea zice însă cu obiectivitate, că omul (la facere!!!) este mai intâi făt, adolescent și abia apoi om... Hector Martínez Sanz își și numește, de-altfel, primul capitol „Zburând
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
nu se mai bucura de încrederea liderului comunist-naționalist? Rămâne un subiect de analiză. Oricum, SF-ul nu dispare și din librării, două colecții de carte - „Fantastic Club “a Editurii Albatros și „Colecția romanelor științifico-fantastice “a Editurii Univers - continuând încetișor și firav colecțiile lansate odinioară de Editura Tineretului. Câțiva ani mai târziu puteam vedea însă pe marile ecrane primul episod din „Războiul stelelor”, ale cărui bătălii spațiale au fost inspirate - puțini știu! - de imaginile de arhivă realizate de piloții avioanelor de vânătoare
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
mai știe. Un cuib vestit cu faima lui apusă- Au dispărut și cronici și poeme, Și nu mai e nici cine să le cheme- Se-ntinde vag tristețea lui nespusă. S-a risipit în cele patru vânturi, Ca puful de firavă păpădie, Iar către noi, anemică adie Ideea ce se-nalță din pământuri. Un cuib de nobili - o relicvă rară; Hamletizează umbre risipite, Iar toate par acum închipuite... Un cuib vestit, cu faimă princiară... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Un cuib de
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]
-
fetiță și a primit numele Mariana (după numele revistei pe care Fany, mama ei, o citea cu interes, mai ales, în ultima perioadă de sarcină). Evenimentul a adus bucurii dar a creat și mari probleme părinților deoarece micuța se născuse firavă, cât o lingură din lemn. Seceta pustiitoare din anul precedent își pusese amprenta peste tot, în ciuda faptului că părinții erau tineri, normali și sănătoși. Mama, o femeie în floarea tinereții, brună, cu părul ca tăciunele și ochi căprui de ciută
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
la 9 iulie anul 1915, în localitatea Borșa, comuna Săcădat, județul Bihor, din părinții Simion și Floarea, agricultori, Ioan Negruțiu s-a confruntat, de la vârsta cea mai fragedă, cu greutățile vieții pământești. Potrivit propriei mărturisiri, încă de la naștere, a fost firav și bolnav, așa încât pe la vârsta de trei luni i s-a pregătit sicriul. Dumnezeu a avut însă un plan cu el și i-a rânduit să-L slujească, să propovăduiască Evanghelia și să arate oamenilor "cărarea Împărăției". Rămași orfani de
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
-ai trecere de-o clipă, dulce floare de cais, Dar eternul te cuprinde în poemul ce ți-am scris. FLOARE DE MĂR Am fost parte din copacul ce a luptat pentru a supraviețui în gerul iernii; Am fost un mugure firav tremurând pe o creangă de măr; Am devenit, apoi, un boboc roziu îmbăiat în ploaia vernală; Acum, sunt o apariție suavă: mi-am prins diafane petale alb-roz, discret parfumate, m-am oglindit îndelung în raza de soare și, cu emoție
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
Duke și comunitatea din Durham. Muzica religioasă de concert face parte din muzica cultă și unul din genurile sale este concertul coral pe care l-am ascultat în această Biserică cu acustică divină. Pe poteca care urca spre Biserică, crengile firave ale copacilor se agitau fermecător de asimetric și blând; lumina zilei scăzuse simțitor; sufletește eram pregătiți pentru o seară cu muzică liturgică. Am intrat în Biserică, am găsit câteva locuri libere, am privit interiorul bisericii, crucea luminată și cele trei
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
era încă lumină suficientă și cei doi nu știau ce să creadă! Atunci ca un răspuns la întrebarea lui Simonică se auzi un scâncet foarte încet; - Nu da nene, suntem noi! Grăjdarul și Simonică au rămas surprinși de acel glas firav și puțin pițigăiat. Simonică mai domol a întrebat iarăși; - Cine sunteți? Două mogâldețe și-au ridicat capul deodată răspunzând în cor, ca la comandă; - Suntem noi, Tunică și Suman. La auzul răspunsului cei doi au început să râdă cu hohote
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
ei sunt mai tari. Nimeni nu îl ajuta pe Beldie. La toată scena asista și Linte. I se spunea Linte fiindcă pe față avea o aluniță ce semăna cu un bob de linte. Toata lumea îl striga așa. Văzând că firavul Beldie nu avea nici un sprijin, Linte a sărit în ajutorul său și chiar s-a luptat cu unul din agresorii lui Beldie. Între timp a venit brigadierul și conflictul s-a stins, dar Linte i-a raportat ce se întâmplase
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
Admiratorii artei sale unice, pot savura liniștea sferelor înalte, asculta vaietul vântului peste valurile mării (Dintre sute de catarge), simți teama profundă a marinarului de pe barca plutind în derivă în mijlocul mării aflată în plină furtună sau pot desluși creșterea mugurelui firav al ierbii, ca preludiu al unei nemuritoare povești de dragoste ce apropie cerul de pământ. De cel mai multe ori, linia și punctul creează pe „pânză” imaginea vieții, fremătând de durere sau gemând de bucurie, o agonie creativă împletită cu
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ATUNCI ... Autor: Emy Lys Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului ATUNCI ... TE- AM CUNOSCUT Te-am cunoscut Când ploaia îmi cânta în geam Și se-ngâna Cu cântecul firav ce începea O simfonie-n lumea mea ascunsă Ca un ecou din vremi copile De purități și gingășii. Te-am cunoscut când orice cântec Era pe cale de-a se stinge, Când ploaia-ar fi murit și ea, Când mut și
ATUNCI ... de EMY LYS în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345629_a_346958]
-
mamă! Îmi deschide. Urc scările repede, nerăbdătoare, să o văd. Mă așteaptă în pragul ușii, surâzătoare. - Ai venit! - Da, mamă, am venit! Ne uitam fix, una la alta. În fața mea am o femeie parcă mai măruntă decât o știam eu; firavă și subțirică. Nu am mai văzut-o de la sfârșitul lunii ianuarie. Parcă era alta, atunci. De ziua ei nu am putut veni ca în anii precedenți, i-am dat telefon s-o felicit. Apoi au fost evenimentele din familia fiului
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
este fără întoarcere, continuă să țeasă vise, dă de frâu liber închipuirii, după cum spun atât de frumos versurile următoare: “De-ai fi o mică orhidee / ori trandafir / cu lacrima de rouă / în palma-mi strânsă / te-aș prinde blând / ca firava-ți tulpină / durere să nu simtă / când eu te smulg / să nu rămână plânsă...” (“De-ai fi...”), încăpățânându-se să spere că într-o zi...” Eu trupul ți-l dezmierd în taină / Necunoscut, fermecător, / Descoperindu-l pur sub haină / Cum
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
câmpie, Când seara dă în mugur și-ndeamnă către vis, Voi împleti culcușul din flori de iasomie Și ochiul meu spre tine mereu va fi deschis. Apoi cu mâna-mi tandră voi mângâia-n neștire Corola ta plăpândă și lujerul firav Și-nfrigurat voi strânge atâta fericire Fiindcă-s flămând de tine, de dragoste-s bolnav. Și unul lângă altul, vom colinda prin vise, Vom da lumină lunii și cerul va zâmbi... Te-aștept să vii , iubito, mi-s brațele deschise, Fii
TE-OI AŞTEPTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345748_a_347077]
-
atât a rosti liniștea este asemeni morții vine însoțită de făptuitori curioși să despice timpanul de sus până jos serbând astfel efectul unei cauze indecise lovește cum ar lovi mirosul în ascuns și în plină zi fără să atingă trupul firav de floare trece prin el îl parcurge instant fără a trezi lumina incestului de primăvară e doar liniște starea de a fi absolut a celei ce urmează ... Citește mai mult a vorbi despre liniște este ca și cum ai lovi tunetulde mantinela
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
unei primăverifără a despica aerulele sunt si atâta rosti liniștea este asemeni morțiivine însoțită de făptuitori curioși să despice timpanulde sus până josserbând astfel efectul unei cauze indeciselovește cum ar lovi mirosulîn ascuns și în plină zifără să atingă trupul firav de floaretrece prin elîl parcurge instantfără a trezi lumina incestului de primăvarăe doar liniștestarea de a fi absolut a celei ce urmează... XXIV. STARE DE FAPT, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. nu
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Tu esti Adam și eu acum sunt Eva Și izgoniți am fost din raiul sfânt; Din tot ce-a fost să-i fie vieții plinul Am aruncat dulceața și am păstrat veninul. Ea ea, alunecă roua pe ierburi trupul ei firav păi e de grâu părul cel negru îi curge parau soarele cască, trezit în târziu, degetele-n par și le-ncurcă orbit de frumoasă, ce prin pasu-i zglobiu sânii-și coboară și urcă. ea trece cum fiorul prin trup în
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
și chel n-au ce căuta stricând aspectul general al piticaniilor care se ,,vor” a fi așa cool, să ți se facă pielea ,,găină”, să-ți înghețe sângele în vine când te uiți în lentilele lor. Și-apoi mânuțele lor firave învățate să apese butoane și clape de computer e iarăși o deformare ,,profesională” menită să dea un plus de realism omuleților care răpesc pe câte un om și-l supun unor teste halucinante care mai de care mai neverosilmile. Va
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W. HAWKING de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356278_a_357607]
-
valahe, soața lui Vlad, pentru a nu cădea în mâna siluitorilor otomanii, lipsiți de credința în Hristos, s-a aruncat în gol, din turn, direct în valea care a dat numele răului din spatele cetății, iar stânca de care trupul ei firav s-a izbit, umplând-o cu sângele Doamnei, a rămas roșie până astăzi, ca și cum ar sângera mereu. Îngerii lui Dumnezeu i-au ridicat sufletul la cer și, se spune că însuși îngerul Gavril a venit să o întâmpine. Doamna era
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
chiar luna să se spele De gheața așternută-n ierni, Pe lacrima inimii mele Iubirea, să poti s-o discerni. Mă redresez sub ploi avide Sorbind seninul strecurat, Zâmbesc, de viața va decide Că unic vis, mi-a fost furat. Firave flăcări se dezmiardă Pe trupul răstignit de dor, Inima nu vrea să te piardă Din culmea albă-a norilor. Luna pe creștet mă apasă, Genele-mi cad într-un nou vis, E cald în suflet, cald în casă, Și multe
EVADARE DIN VIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356381_a_357710]
-
căci filele albe ale caietelor îi plăceau mai mult. Dar începu să miroasă a lapte cald și a mămăliguță și fu chemată la masă în bucătărie. Alergă degrabă, uitând de tăblița ei și dădu cu sfială la o parte perdeluța firavă, de tifon din ușă, pășind gravă spre patul pe care o aștepta măsuța ei. Mămăliga trona în mijlocul masuței și femeia o tăie în felii cu o ață albă de macrame. Aburi îmbietori se ridicau din ea și fetița deveni nerăbdătoare
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului VA PREZINT CU MARE, MARE DRAG UN PRIETEN MINUNAT- Anne Marie Bejliu autor al volumelor de poezie: Undeva fericirea, editura Anamarol, București, 2006 Cerul ascuns în noi, editura Anamarol, București, 2007 Firava Dansatoare, editura Anamarol, București, 2008 Undeva, pe un țărm..., editura Eurograph, Cluj, 2009 Gânduri, rânduri, editura Eurograph, Cluj, 2011 antologii: Spiralele Vieții, 2006-debut Freamăt de timp - Freamăt libertin, 2007 șansele poeziei-antologie trilingvă, 2008 Țărmuri Sfinte Românești vol.I,II, realizat
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
de noapte, lumini. Apoi să-l înconjoare cu păduri de tamarini pentru a stăvili spiritele de nisip. Cum a auzit acestea Kete a poruncit oamenilor să clădească un oraș pe malul nordic al râului Isa Ber, acolo unde un pârâu firav izvora din nisip doar ca să se piardă în nisip. Dar oricât se străduiau oamenii să care după ei stânca și să așeze piatră peste piatră, la căderea nopții nisipul și vântul pustiului le dărâmau și le împingeau în râu. Timp
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
că vei călători, după ce mă vei fi întărit cu încurajări și unde abia de puteai să-ți mai ascunzi suferințele atroce (pe acel sărăcăcios par de spital), privegheată de Domnul și de stele, la nici doi ani de când mâna ta firavă și tremurată înmuia tocul în călimara mea de școlar cu marginile răsfrânte, pentru a nu vărsa lichidul stânjeniu fremătător de atâtea emoții în ghiozdanul de fotă pe care mi-l croiseși și, așternea rostuindu-mă, cu apelațiunea unică și inconfundabilă
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]