2,158 matches
-
urcă mai mult în hemitoracele respectiv cu atât sunt mai sugestive pentru hernia diafragmatică. Hernierea stomacului poate fi confundată cu un pneumotorax sau cu eventrația diafragmatică [80]. Hernia diafragmatică strangulată cu perforarea stomacului sau colonului angajat în cavitatea toracică, cu fistulă gastro-pleurală sau fistulă colo-pleurală, poate determina apariția pneumotoraxului. Aspectul radiologic al acestui pneumotorax înregistrează următoarele trăsături distinctive: atelectazia completă a plămânului cu deplasarea controlaterală a mediastinului, dar fără coborârea hemidiafragmului ipsilateral. Diagnosticul poate fi confirmat imediat prin recurgerea la explorarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în hemitoracele respectiv cu atât sunt mai sugestive pentru hernia diafragmatică. Hernierea stomacului poate fi confundată cu un pneumotorax sau cu eventrația diafragmatică [80]. Hernia diafragmatică strangulată cu perforarea stomacului sau colonului angajat în cavitatea toracică, cu fistulă gastro-pleurală sau fistulă colo-pleurală, poate determina apariția pneumotoraxului. Aspectul radiologic al acestui pneumotorax înregistrează următoarele trăsături distinctive: atelectazia completă a plămânului cu deplasarea controlaterală a mediastinului, dar fără coborârea hemidiafragmului ipsilateral. Diagnosticul poate fi confirmat imediat prin recurgerea la explorarea radiologică cu substanță
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
urgență pe un focar din afara toracelui sau abdomenului;- pacienți în vârstă, tarați sau cu un teren biologic profund alterat. Intervențiile chirurgicale tardive sunt de evitat, datorită riscului instalării unei complicații acute, de tipul strangulării cu necroza anselor intestinale herniate, cu fistule abdomino-toracice, cu empiem și/sau peritonită. În statistica personală 63,3% din totalul cazurilor cu hernie diafragmatică au beneficiat de intervenții chirurgicale de urgență, iar 29,11% de operații programate [1, 2]. Calea de abord Herniile diafragmatice posttraumatice apărute în urma
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
pleuro-pulmonare. Toracotomia a fost realizată prin incizie axilară sau postero-laterală cu acces în torace prin spațiile intercostale VI, VII sau VIII. Calea combinată (Toracotomie + Laparotomie; Laparotomie + Toracotomie) a avut următoarele indicații:- herniile diafragmatice strangulate, cu necroză viscerală, cu sau fără fistulă abdomino-toracică;- rupturi ale ambelor cupole diafragmatice;- leziuni asociate ale diafragmului și pericardului;- la finele unei toracotomii sau laparotomii pentru rezolvarea leziunilor viscerale toracice depistate. Au fost efectuate incizii separate pentru laparotomie și toracotomie. Toraco-freno-laparotomia (Quenu - Schwartz) este practicată foarte rar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
postoperatorii intraperitoneale, dezvoltate printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea abcesului, rezolvarea cauzei care a dus la apariția sa, lavajul și drenajul adecvat al cavității peritoneale);fistulele abdomino-pleurale, cu empiemul consecutiv, apărute ca urmare a unor leziuni ale tubului digestiv nerecunoscute intraoperator, sau a unei hernii postoperatorii diafragmatice strangulate, cu ischemia, necroza și perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție pe o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sau a unei hernii postoperatorii diafragmatice strangulate, cu ischemia, necroza și perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție pe o cale de abord adecvată, cu identificarea și rezolvarea leziunii care a stat la baza apariției fistulei, asociată de toaleta și drenajul corespunzător al cavităților peritoneale și pleurale); în leziunile feței superioare a lobului drept hepatic, asociate cu ruptura hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
care a stat la baza apariției fistulei, asociată de toaleta și drenajul corespunzător al cavităților peritoneale și pleurale); în leziunile feței superioare a lobului drept hepatic, asociate cu ruptura hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cu ruptura hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
bloc cu splina și cu stațiile limfatice aferente. Indicațiile teoretice ale procedeului ar fi:invazia tranșei de secțiune pancreatică după DPC standard;tumoră cefalopancreatică extinsă la nivelul corpului pancreatic;tumoră pancreatică multicentrică;bont pancreatic moale, precar, cu risc crescut de fistulă pancreatică postoperatorie. Argumentele susținătorilor procedeului sunt prezența tumorilor pancreatice multicentrice (3-38% din cazuri), eliminarea riscului de apariție a fistulei pancreatice postoperatorii și faptul că diabetul zaharat secundar este mult mai ușor de controlat. Pe de altă parte, procedeul este creditat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
după DPC standard;tumoră cefalopancreatică extinsă la nivelul corpului pancreatic;tumoră pancreatică multicentrică;bont pancreatic moale, precar, cu risc crescut de fistulă pancreatică postoperatorie. Argumentele susținătorilor procedeului sunt prezența tumorilor pancreatice multicentrice (3-38% din cazuri), eliminarea riscului de apariție a fistulei pancreatice postoperatorii și faptul că diabetul zaharat secundar este mult mai ușor de controlat. Pe de altă parte, procedeul este creditat cu o mortalitate crescută, abolirea funcției exocrine și endocrine și un status imunitar deficitar (secundar splenectomiei). În plus, nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
și splenici [16]. Yeo și colab. [17] au publicat un studiu randomizat ce a comparat limfadenectomia extinsă versus linfadenectomia standard pe un lot de 298 de pacienți cu tumori periampulare. Rezultatele studiului au arătat creșterea morbidității postoperatorii (stază gastrică prelungită, fistule pancreatice, infecții ale plăgii) și o durată de spitalizare mai mare în grupul cu limfadenectomia extinsă, fără nici un beneficiu de supraviețuire. Un alt studiu [18] care a urmărit supraviețuirea la 5 ani a pacienților cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care pot influența evoluția postoperatorie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
și reprezintă în general afecțiuni cu potențial benign [41, 50, 51]. Cu toate aceste, creșterea probelor renale (uree, creatinină) la un pacient care prezintă și ascensiuni febrile vesperale poate fi primul semn al sepsei chirurgicale (traducând de obicei prezența unei fistule anastomotice). Complicațiile trombembolice Pacienții cu intervenții chirurgicale majore (așa cum sunt pacienții supuși rezecțiilor cefalopancreatice), exceptându-i pe cei cu tulburări ale coagulării, sunt considerați cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozelor venoase. Riscul unui accident trombembolic (și al unei embolii pulmonare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
superficiale (apărute la nivelul peretelui abdominal) - tabelul 161 și respectiv complicații profunde (apărute la nivelul cavității peritoneale). În funcție de momentul apariției, complicațiile locale pot fi clasificate în imediate (apar în primele 2 săptămâni postoperator) și respectiv tardive. Complicațiile locale intraperitoneale (profunde) Fistula pancreatică Una dintre cele mai severe complicații secundare duodenopancreatectomiei cefalice este fistula pancreatică. Întrucât până în 2005 nu a existat un consens în ceea ce privește definiția fistulei pancreatice (existând până la acea dată aproximativ 25 de definiții diferite), datele publicate erau confuze, nu puteau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
apărute la nivelul cavității peritoneale). În funcție de momentul apariției, complicațiile locale pot fi clasificate în imediate (apar în primele 2 săptămâni postoperator) și respectiv tardive. Complicațiile locale intraperitoneale (profunde) Fistula pancreatică Una dintre cele mai severe complicații secundare duodenopancreatectomiei cefalice este fistula pancreatică. Întrucât până în 2005 nu a existat un consens în ceea ce privește definiția fistulei pancreatice (existând până la acea dată aproximativ 25 de definiții diferite), datele publicate erau confuze, nu puteau fi comparate și prin urmare aveau valoare clinică limitată [53]. În 2005
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
clasificate în imediate (apar în primele 2 săptămâni postoperator) și respectiv tardive. Complicațiile locale intraperitoneale (profunde) Fistula pancreatică Una dintre cele mai severe complicații secundare duodenopancreatectomiei cefalice este fistula pancreatică. Întrucât până în 2005 nu a existat un consens în ceea ce privește definiția fistulei pancreatice (existând până la acea dată aproximativ 25 de definiții diferite), datele publicate erau confuze, nu puteau fi comparate și prin urmare aveau valoare clinică limitată [53]. În 2005, International Study Group on Pancreatic Fistula (ISGPF) a elaborat o definiție unanim
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a existat un consens în ceea ce privește definiția fistulei pancreatice (existând până la acea dată aproximativ 25 de definiții diferite), datele publicate erau confuze, nu puteau fi comparate și prin urmare aveau valoare clinică limitată [53]. În 2005, International Study Group on Pancreatic Fistula (ISGPF) a elaborat o definiție unanim acceptată care facilitează diagnosticul și uniformizează terminologia. Conform ISGPF [54], prezența pe tuburile de dren (montate intra sau postoperator), începând cu ziua 3 postoperator, a unui lichid de drenaj cu un nivel al amilazelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
uniformizează terminologia. Conform ISGPF [54], prezența pe tuburile de dren (montate intra sau postoperator), începând cu ziua 3 postoperator, a unui lichid de drenaj cu un nivel al amilazelor mai mare de trei ori decât valoarea amilazelor serice este considerată fistulă pancreatică postoperatorie. Această clasificare prezintă un grad înalt de permeabilitate, incluzând atât fistulele cu debit mic și stare generală bună, ce au evoluție rapid favorabilă cât și fistulele cu debit mare, cu stare generală alterată care pot pune în pericol
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
postoperator), începând cu ziua 3 postoperator, a unui lichid de drenaj cu un nivel al amilazelor mai mare de trei ori decât valoarea amilazelor serice este considerată fistulă pancreatică postoperatorie. Această clasificare prezintă un grad înalt de permeabilitate, incluzând atât fistulele cu debit mic și stare generală bună, ce au evoluție rapid favorabilă cât și fistulele cu debit mare, cu stare generală alterată care pot pune în pericol viața pacientului și pentru a căror rezolvare poate fi necesară reintervenția chirurgicală. Lichidul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
amilazelor mai mare de trei ori decât valoarea amilazelor serice este considerată fistulă pancreatică postoperatorie. Această clasificare prezintă un grad înalt de permeabilitate, incluzând atât fistulele cu debit mic și stare generală bună, ce au evoluție rapid favorabilă cât și fistulele cu debit mare, cu stare generală alterată care pot pune în pericol viața pacientului și pentru a căror rezolvare poate fi necesară reintervenția chirurgicală. Lichidul de drenaj poate avea aspect diferit, ce variază de la maroniu-închis sau verde bilios (în cazul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Confirmarea imagistică nu mai este obligatorie pentru susținerea diagnosticului, dar poate fi utilă demonstrând prezența unui tub de dren ce erodează anastomoza, situație în care acesta trebuie retras pentru a permite vindecarea [55]. Literatura de specialitate raportează o incidență a fistulelor pancreatice post duodenopancreatectomie cefalică cuprinsă între 6-14% cu o mortalitate de 1,4-3,7% [39, 40]. Controversele privind rolul octreotidului (analogul sintetic al sandostatinului) în reducerea riscului de apariție a fistulelor pancreatice persistă, deși la ora actuală se pare că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
vindecarea [55]. Literatura de specialitate raportează o incidență a fistulelor pancreatice post duodenopancreatectomie cefalică cuprinsă între 6-14% cu o mortalitate de 1,4-3,7% [39, 40]. Controversele privind rolul octreotidului (analogul sintetic al sandostatinului) în reducerea riscului de apariție a fistulelor pancreatice persistă, deși la ora actuală se pare că rolul său în prevenirea fistulelor pancreatice s-a diminuat simțitor, după un avânt debordant. Rațiunea folosirii sandostatinului rezidă din faptul că este un inhibitor al funcțiilor pancreatice exocrine și endocrine. Prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
cuprinsă între 6-14% cu o mortalitate de 1,4-3,7% [39, 40]. Controversele privind rolul octreotidului (analogul sintetic al sandostatinului) în reducerea riscului de apariție a fistulelor pancreatice persistă, deși la ora actuală se pare că rolul său în prevenirea fistulelor pancreatice s-a diminuat simțitor, după un avânt debordant. Rațiunea folosirii sandostatinului rezidă din faptul că este un inhibitor al funcțiilor pancreatice exocrine și endocrine. Prin aceasta, sandostatinul reduce volumul secreției pancreatice dând astfel răgaz anastomozei pancreatico-digestive să se vindece
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
aceasta, sandostatinul reduce volumul secreției pancreatice dând astfel răgaz anastomozei pancreatico-digestive să se vindece în condiții de siguranță. Există la ora actuală 11 trialuri randomizate (ce implică un număr total de 2023 de pacienți) care analizează rolul sandostatinului în prevenirea fistulelor pancreatice. Primele dintre aceste trialuri (trialurile mai vechi), unul din Asia [56] și 5 trialuri din Europa [57-61] demonstrează rolul protectiv al sandostatinului, în timp ce cele mai recente, două trialuri din Europa [62, 63] și alte 3 trialuri americane [64-66] nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
descurajată, însă acesta ar trebui folosit în cazul „glandelor pancreatice cu risc crescut” (pancreas friabil, moale, cu duct Wirsung de calibru mic, filiform) sau în cazul pierderii excesive intraoperatorii de sânge. Folosirea octreotidului în scop profilactic nu influențează ratele de fistulă pancreatică postoperatorie în cazul glandelor cu risc scăzut [39]. Literatura de specialitate citează numeroși factori de risc responsabili de apariția fistulelor pancreatice postoperatorii; cei mai importanți fiind textura moale a pancreasului, Wirsung-ul cu diametru sub 3 mm („glandele pancreatice cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]