3,537 matches
-
petec de frunză decupată nu ar fi însemnat mare pagubă pentru cei de sus dar pentru el, lumina zilei, razele soarelui dătătoare de viață care i-ar fi scăldat ogorul și pășunea l-ar fi ajutat să-și hrănească gurile flămânde ale familiei. A obținut ceea ce își dorea în schimbul promisiunii de a aduce, din când în când, o mămăliguță aurie, o strachină-două de lapte și o bucată de brânză. A fost începutul sfârșitului. Ceilalți păgubiți, aflând de târgul făcut, au oferit
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
sprânceană Fiorii din adânc îi prevestește. Ne împletim nesațul cu odihna, În ritmuri sacadate se trec zorii; Năvală, contopire și-apoi tihna Pudorii scrise-n roșii obrăjorii. Te-ntinzi alene, e deja amiază Și-s mai boțite albele-așternuturi, Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-așează, Și ele, nesătule, noi săruturi. 29.08.2012 *** Imagine: held by nothing by damnengine Referință Bibliografică: Fără trupu-ți leneș / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017
FĂRĂ TRUPU-ŢI LENEŞ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365396_a_366725]
-
intrat în scenă când publicul a plecat și-i prea târziu să mai cauți răspuns. În stradă lumea nu știe nimic, tu pari venit dintr-o lume ambiguă și hoinărești cu alta de-a valma până vine amurgul și rămâi flămând. Nimeni nu te așteaptă cu masa, ai pierdut rolul pe care-l jucai, cauți un altul de împrumut cu baston și fără restricții. Referință Bibliografică: Cu baston și fără restricții / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1256
CU BASTON ŞI FĂRĂ RESTRICŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365463_a_366792]
-
în gât, cu o funie trage asfințitul aproape, noaptea sosește-n calești trase pe marginea orizontului roșu-portocaliu ca fructul de mangosten. Tu privești cu inima cât o sămânță scăpată din vedere și nimeni nu observă misterul de care ne apropiem flămânzi ori sătui. Referință Bibliografică: Noaptea sosește-n calești / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NOAPTEA SOSEŞTE-N CALEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365539_a_366868]
-
Stihuri > Momente > TOAMNA ASTA TOT ZURLIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului palmele tale miros a toamnă și-n gust de fructe dulci ți-i coaptă gura, iar eu, un lup flămând, mi-ascut caninii cu piatra de sub pirostrie să-mi fie îndeajunsă mușcătura. căci toamna asta, tot zurlie, va umple multora panerul, dar azi m-am hotărât, mă jur: de n-oi putea, întreagă, toamna să o fur, mă voi minți
TOAMNA ASTA TOT ZURLIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365027_a_366356]
-
începu să se încrețească. Culoare dintr-un albastru de cleștar începu să se întunece. Barca începu să danseze din senin fără să-i cânte nici un lăutar. Nu am sesizat din prima dată ce se întâmplă, fiind preocupat cu ridicarea peștilor flămânzi, atrași de momeala din cârlige. Când am ridicat ochii spre orizont am văzut cum o îngrămădire de nori se adună amenințători. Se făcea din ce în ce mai rece și liniștea monumentală de până atunci, era spartă de un șuier care se amplifica tot
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
și nu numai, Străzile poartă nume de români. Și casele: Panait Istrati, Iulia Hașdeu, Dora Distria (Elena Ghica), Maria Ventura, Aristizza Romanescu, Elvira Popescu, Eli Lotar, fiul lui Arghezi, Traian Tzara - fondatorul dadaismului -Traian Vuia, Henri Coandă, Elena Văcărescu, Dinu Flămând, Virgil Irunca, Monica Lovinescu, Paul Goma ș.a. sunt nume despre care ar trebui să ni se vorbească mai des, decât despre campionii infractorilor români la Paris”. ...Născută la Iași, pianista Raluca Știrbăț, stabilită la Viena, mare promotoare a operei nemuritorului
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
bine, N-am fost roiuri de albine Venite din alte spații, Aici mi-am avut Carpații, Răzimat de ei, Ardealul Și de Doina lui cavalul. Te-am primit la mine-n casă, Ți-am dat pâinea de pe masă Când erai flămând pe drum Și de ce mă înjuri acum? Ce târziu nu îți dă pace? Harta lumii nu-ți mai place, Zi de zi din visul tău Te trezesc păreri de rău... Spune-mi gândul ce te doare, Omul, cât e om
VECINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365144_a_366473]
-
DOUĂ IUBIRI Cerul leagăn, ...Nor de berze. Un glonț rătăcit În castelul de nisip... La slujba stâlpilor Sub naosul cu stele, Licăriri pe ritmuri de infarct Ploaie de scântei sărate. Oare lumea are început? Și ziua de ce este noapte? Iubirea flămândă ca o lupoaică Dă puilor să sugă Înainte să moară. LA COASĂ Vârful coasei dă cep, mustul verdelui se încarcă aerul, parcă se cimentează aburii de clorofila în nări plăcerea așezată straturi pe limba vacii Vârful coasei luminează locul sudoarea
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
lăsat jurnalul călătoriei sale pe pământ, cu amintiri și clipe din cei 79 de ani ce-i purta în privire. Ba nu, îi purta doar în acte, căci în ochii săi se citea încă setea de viață, pentru că era veșnic flămând de aventură și frunziș de stele. Drumul său va continua acolo, sus, printre îngeri, printre doruri adunate aici, pe meleagurile brăilene și trimise acolo în nopțile când luna, ba râdea ca un câine turbat, ba cernea pe buzele-i argintate
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AMURG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Amurgul ca o mantie din cer se așază Pe trupul obosit, ascuns de ierbi flămânde, Simt dincolo de mine o mână ce veghează Și c-o iubire mare mă mângâie pe frunte. Departe-n zarea neagră luminile se sting Ca lumânări de ceară ajunse la sfârșit, Pe pieptul meu cel rece armurile se frâng Și pacea
AMURG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365195_a_366524]
-
te cunosc și nu cunosc motivul care m-a azvârlit în marea aspră din emisfera sobră și-n nativul talent și în tăcerea dumneavoastră. Nu îmi explic de ce atâția fluturi își scutură polenu-n mintea mea avidă după verde și săruturi, Flămândă după prozodia ta. Mi-ajunge umbra ta până la glezne. Eu o înfig adânc într-o suplețe a unui gând ce-mi dezvelește-n bezne, Filozofii cu izuri de noblețe. Mă trec fiori ca râuri de absint și-ngheț pe-un
INTIMITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365196_a_366525]
-
aproape, Nu-mi strivi încă lumina vinovată de sub pleoape! Se coc strugurii în vie, merele n-auzi cum pică? Vino-n brațe, lângă mine, de cuvânt nu-ți fie frică, Rândunelele, cocorii, vor pleca spre zări străine, Numai Dorul meu, flămândul, e mereu aici cu tine Să ne scriem împreună viața care ne-a fost dată, Până când din lumea asta ne vom săvârși odată; Te iubesc încet, femeie, știu că nu e nicio grabă, Sub tăriile albastre ne vedem cinstit de
TE IUBESC ÎNCET, FEMEIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365212_a_366541]
-
vină Că m-ai lăsat pe prispa unui rând Să te aștept c-un zâmbet și-n surdină Să-ți murmur numele... Dar până când? M-au prins amiezi de gleznele plăpânde Cu iederă de timp învolburat Iar nopțile tăcute și flămânde Din carnea de cuvânt au tot mușcat Lumina mi s-a micșorat în toate Iar în priviri tristețea s-a mutat. Mi-am amăgit cuprinsul cu-acel poate Dar mi-e târziu și-am trupul încrustat De cicatrice fără vindecare
ŞTII? de AURA POPA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365271_a_366600]
-
NON-POETRY Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Altceva Mă stăpânește gândul că am trăit prea mult, o temere față de propriile-mi erori, eroic îmi mai scriu ori mai ascult cum croncăne flămânde ciori. Pace, pace, să piei, drace, te numesc unii Taiping, între oameni, dobitoace, unii trag, alții împing. Tu cobori din sălcii line, din priviri, privighetori, pacea numai pentru tine nu vine de două ori. Spui Salem, shalom, la paix, fie
NON-POETRY de BORIS MEHR în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365274_a_366603]
-
mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
personalități duhovnicești au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
doua jumătate a secolului XIV de Teofan , episcopul Perithorionului din Turcia, fost egumen la Vatopedu: „Iar domnul Grigorie Sinaitul, ajungând acolo la Paroria, a răsărit ca un soare strălucitor pentru cei aflați în întuneric și a împărțit acolo tuturor celor flămânzi pâinea mântuitoare a vieții. Nu am cum să povestesc și venerabilele isprăvi ale acelui bărbat care s-a făcut un izvor nesecat prin cuvânt, faptă și comportare. Știe acest lucru Marele Oraș [Constantinopolul] și toată Tracia și Macedonia, dar și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Acasa > Versuri > Visare > LILIANA TIREL - FEMEIA DE FOC Autor: Liliana Tirel Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Fiorul de foc mă străpunge-n peștera arzândă candele zeci se-aprind în ochi de femeie flămândă. Flacără, sclipiri de lumini seci cad pe lespezi reci „vino, pătrunde-mă cu focul iubirii eterne înalță un munte noian de plăceri, ascunse mângâieri!” Vise. Săbii de foc lovesc un suflet tiptil pe sârmă dorințe și iubiri topesc ... curg în
FEMEIA DE FOC de LILIANA TIREL în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364943_a_366272]
-
izbit tăcerea-I hipnotică și crudă Și-am înțeles: destinu-mi Îi e indiferent. Nu am acces la zâmbet, căci i-am uitat parola, Mormane de tristețe mă strâng ca un lasou, Și chiar de sunt străină de foamea din Angola, Flămând e al meu suflet în propriul său cavou. Trăiesc pentru iubire, dar mă înec în ură Din cupa de catranuri ce mă absoarbe-obscur, Sub vălurile nopții, m-arunc în aventură, Pătrunsă de-ntuneric, n-am chef nici să înjur. M-
SCENARIU ABSURD de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366307_a_367636]
-
Autorului Drag Moș Crăciun cu ochi albaștrii, Cu barbă albă și mustăți. Tu vei venit tot printre aștrii Așa cum am citit în cărți? De Crăciun adu bucuria, Și-un brad frumos,împodobit, Să-nveselești copilăria, Acelui prunc ce-i oropsit! Flămânzi și singuri acești copii, Mulți sunt bolnavi și sunt săraci, Nu au nici casă,nici jucării, Nici mângâieri de la cei dragi. Azi, eu mă rog la tine,Doamne, Să faci Crăciunul lor frumos! Să aibă mâncare și haine, Din mila
VINE CRĂCIUNUL ȘI PENTRU EI? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366339_a_367668]
-
splendid regizat pe fundalul cerului: soarele care pleacă să se odihnească pentru a doua zi, iar în partea opusă, luna, regina nopții, cu șalul ei strălucitor făcându-și triumfător apariția. Ochii mei aleargau dintr-un colț al cerului în altul, flămânzi să nu piardă nici o secundă din acest tablou selenar. Mi-aș fi dorit să fiu pictor și să recuperez acest apus de la ziua ce se încheia, ireversibil, să-l schițez pe pânza lumii pentru a mă mai bucura o dată de
MAGIA UNUI APUS DE SOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366330_a_367659]
-
c-un colț de pîine. Băiatu-i mai tăcut, mai grijuliu, Pe nevăzute, cu mișcări discrete, Chiar dacă într-un mod vădit hazliu, I-a dăruit perechea lui de ghete. E seară, înc-o zi s-a mai sfîrșit, Chiar de-s flămînzi, pun capul să adoarmă, Într-un tîrziu și luna a ieșit, Și în oraș se stinge orice larmă. Trec zile după zile, și astfel Va trece iar, pe nesimțite, vara, Pe chipul lor nu vezi, în nici un fel Cum se
ÎN ORAȘUL CU CASTANI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366373_a_367702]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DRAGOSTE NEMURITOARE... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubire, tu crudă plăcere, în inimi stai mereu flămândă, aprinzi în suflete durere, schimbând un zâmbet în osândă. Promiți în șoapte paradisul, te-ai furișat din nou în mine și luna-n tine-și are visul, dintr-o privire schimbi destine. Ești sufletul poate și vântul, aromă de săruturi
DRAGOSTE NEMURITOARE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366423_a_367752]
-
lupte/ și vise nejucate/ dar,/ cuvintele ei/ se surpau în pământ/. Uneori,/ în rochie de voal,/ îi cânta la pian/ și dansa în ciorapi de mătase/ Îngere, de ce te miri/ și ești tras la față?/ (îi spunea) ... pari speriat și flămând/ ia o plăcintă cu mer/ și lasă-mă să cânt, / slujește-mi această plăcere!/ Îngerul plânge definitiv/ ciorapii mamei se deșiră/ se preling.../ Îngere, îți este frig?/ ți-e aripa grea?/ Îngere, îmi umbrești privirea.../ Îngerul se întristează ușor/ de la
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]