1,407 matches
-
opere literare românești, I, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Mihai Iovănel, în Dicționarul general al literaturii române, Ț/Z, 2009. VASILIU, Codrin Dinu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la postmodernism, 2000; Eugen Simion, în Dicționarul scriitorilor români, R-Z, 2002; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al scriitorilor români, II, 2006; Ioan Holban, postfață la Astralia, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Eugen Simion, în Dicționarul general al literaturii române, Ț/Z, 2009; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
p. 53-59. Dicționarul general al literaturii române: S-T / coord. general: Eugen Simion. București: Univers Enciclopedic, 2007, p. 316-318. MANOLESCU, Nicolae. Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură. Pitești: Paralela 45, 2008, p. 1463, 1490. BUSUIOC, Nicolae; BUSUIOC, Florentin. Scriitori și publiciști ieșeni contemporani: dicționar 1945-2008. Ediția a 3-a, revăzută și adăugită. Iași: Vasiliana'98, 2009, p. 631-633. HANGIU, Ion. Presa românească de la începuturi pînă în prezent: dicționar cronologic 1790-2007. Volumul IV: 22 decembrie 1989-2007. București: Comunicare.ro
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Vasile Voiculescu, în [Academia Română], Dicționarul general al literaturii române, vol. VIII, Ț Z, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 381-392; Papadima 1973 = Ovidiu Papadima, Cuvânt înainte la vol. V. Voiculescu, Căprioara din vis, București, Editura Ion Creangă, p. 5-8; Popescu 2003 = Florentin Popescu, Viața lui V. Voiculescu, București, Editura VESTALA; Rusu 2010 = Valeriu Rusu și colab., Dicționar medical, ediția a IV-a revizuită și adăugită, București, Editura Medicală; Schlieben-Lange 1975 = Brigitte Schlieben-Lange, Linguistische Pragmatik, Stuttgart, Verlag W. Kohlmann; Sorescu 1998 = Roxana Sorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
francez, Jean Bodin, a considerat necesar să inventeze noțiunea de suveranitate, atît de criticată în prezent? Care era finalitatea poli-tică a acestei afirmații normative? A fost ea creată pentru a consolida puterea regală ? Este posibil. Pentru a denunța amestecul intriganților florentini în afacerile franceze? Probabil. Dar de asemenea și mai ales, pentru a găsi un răspuns la evenimentul care a reprezentat pentru oamenii moderni ai epocii simbolul absurdității politicii medievale: Noaptea Sfîntului Bartholomeu 38. Acesta a fost masacrul cel mai sîngeros
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în sală doar vodă pe jilțul său și în picioare spătarul Mihai și prințul Ștefan, s-au apropiat făcând plecăciuni și murmurând cuvinte când grecește, când turcește. — Ce limbă știți să vorbiți mai bine? întrebă Brâncoveanu mirat. — Italiană, serenissime, suntem florentini. Vodă zâmbi, acel zâmbet care dădea expresiei feței sale un aer melancolic și trist. — Domnia ta, rogu-te să ne fii tălmaci, întoarse vodă capul spre marele spătar. Eu o să vorbesc răspicat românește ca să înțeleagă și ei, așa cum fac cu Del
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fost respectată. Mefistofel și-a primit plata. CRISTALE La curtea craiului Matei se aciuase un străin, despre care se vorbea că este foarte erudit, colindase tot pământul și nu existau mistere ale naturii, care să nu le fi elucidat. Venețianul Florentin Delmar magician, astrolog, spițer și vraci, servise cu știința sa mulți ani, la curtea dogelui Veneției. După ce călători prin toate continentele, trecând prin orașele mari ale celor mai importante țări, studiind civilizațiile popoarelor, hotărî să se stabilească într-o țară
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
al armatei. Magicianul mulțumi, relatând suveranului revelația sa despre cristalele vieții nemuritoare, tinereții veșnice, panaceul universal al tuturor stărilor și lucrurilor. -Să organizăm o expediție, pentru dobândirea acestor cristale miraculoase-sugeră regele Matei. Expediția organizată însoțită de gărzi era condusă de Florentin Delmar, magicianul vraci. Cu ajutorul ghidului spiritual, Delmar găsi repede și ușor munții zeilor. Ghidul îi conduse la poalele unui munte, unde se afla intrarea într o mină veche. -Aici veți găsi cristalele râvnite, dar va trebui să învingeți multe capcane
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
trei ori numele. Ca un descântec, de data asta. Parcă pentru a-i trezi. Simonetta Vespucci. Si-mo-net-ta Ve-spuc-ci, Si-mo-net-ta... și ar recunoaște, dintr-odată, într-adevăr, portretul atât de limpede și bizar al pictorului Piero di Cosimo, din Quattrocento-ul florentin : Simonetta Vespucci, înviată în fața lor ! Grupurile ar tresări, și-ar regăsi cu toții, brusc, vocea, nerăbdarea. Ar porni, din toate părțile. Destinși, curioși, veseli, îmbulzindu-se, râzând, în jurul fetei, s-o cunoască. ...Nu trecuseră decât câteva clipe. Iată, se auzea soneria
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
În nopțile când supraveghea execuția panourilor pentru decorul premierei și fuma țigară după țigară, fără a se putea odihni, dar neizbutind nici să apuce pensula și nici măcar să vadă chipul tinerei care îi sorbea cuvintele, Sia Strihan vorbise doar despre florentin... Încât studenta istovită și vrăjită de frazele care o amețeau se întreba, în zori, dacă existase vreodată altundeva decât în halucinațiile Siei un pictor cu numele de Piero di Cosimo... poate doar umbra infinit extinsă a iubitului tinereții ? Doamna Hariga
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
maniere probabil distinse. Și surpriza unui glas de copil răgușit... S-ar afla, probabil, prin cărți, dacă nu chiar și printre cele vechi pe care îi plăcea să le lege în pergament, demonstrate - cu acribie filologică și istorică - îmbinarea la florentini a simțului latin pentru formă cu obsesiile nordicilor pentru exprimare, cu dragostea romantică de peregrina. Dar, dacă am vrea să-l regăsim pe Piero pregătind într- însul, atâția ani, imaginea Simonettei, ar trebui să înțelegem mai întâi relația de încordată
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Deja înainte, ea a fost pentru prima dată exprimată de sfântul Anton, care spune că, deși banul care circulă poate fi steril, capitalul monetar nu este, întrucât acesta reprezintă o condiție necesară pentru realizarea afacerilor». E adevărat că arhiepiscopul dominican florentin, sfântul Anton (1389-1459) reia în Summa sa ideea funcției împrumutului bănesc fie pentru consum, fie pentru investiții avantajoase, făcând referință la autoritatea propunerii sfântului Bernardin de Siena (1380-1440), doar că acesta, la rândul său, repeta ideile a doi franciscani, respectiv
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
joacă, să consume stocul figurativ al Occidentului și al teritoriilor din jur, nu a împrumutat direct din mediul său cultural? Strălucită întoarcere la sine a celui care-și mușcă propria coadă și reînfășoară în jurul său șarpele artei căruia Quattrocento-ul florentin îi desfăcuse primele inele, în felul catoblepasului din fabulă, acel animal antic care se devora pe sine. Un drum dus-întors spre Extremul Orient nu ar fi poate, în acest punct de epuizare a imaginilor pictate în Occident, inutil. În acele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în lipsa numelui propriu, înainte de trecerea de la dugheană la studiolo și de la ghildă la Academie? Nu artistul a făcut arta, ci noțiunea de artă a făcut din artizan un artist, iar aceasta nu apare în toată măreția decât odată cu Quattrocento-ul florentin, în acea perioadă care ține de la dobândirea de către pictori a autonomiei corporative (1378) până la apoteoza funerară a lui Michelangelo, pusă în scenă de Vasari (1564). Miza unui articol hotărât În definirea artei (interogație aparent fără consecințe practice), în joc este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
antice și curtea ottoniană. Benedictinii au împrumutat de aici anluminurile, iar orașele italiene au primit impulsul antic prin intermediul refugiaților politici de după cucerirea Constantinopolului de către cruciați (1204-1206). Aceste importante călăuze l-au adus pe Platon la umaniști (Marsilius Ficinus, traducătorul lui florentin). Bizanțul îl leagă pe creștinul anului 1000 de păgânul anului 1000. Icoanele rusești provenite din tradiția bizantină păstrează și astăzi, pentru privirea populară naivă, aceleași virtuți ca greceștile xoana miraculoase. Era artei Arta este un produs al libertății umane; dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
șuncă sau, și cuvintele lui se topesc în zgomotul cărucioarelor pline, scutece pentru 3-4 kg, forfota din jur, și totul mi se pare ireal, și mă simt acum nu ca cineva întors dintr-o călătorie în trecut, ci ca un florentin din veacul al paisprezecelea făcând o călătorie în viitor, mă țin după Boris, ca să nu mă pierd în lumea nouă pentru mine, Acasă la Boris, o vilă superbă, Boris a închiriat-o pentru o sumă destul de mare de la o familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
scrumierei, se Întoarce puțin, atât cât să i se vadă doar profilul (pare un bărbat În puterea vârstei. trecut de mezzo del cammin di nostra vita), face doi pași spre un scrin de lemn (ar trebui să spun „venețian” sau „florentin”, chiar așa să și zicem, un scrin din lemn florentin, dar nu se Înțelege bine dacă lemnul este florentin sau numai stilul, dar „ce-am scris, am scris“, acum nu mai pot schimba, rămâne la alegerea cititorului, că și ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
adică independentă. Dovadă articolul „Scrînciobul”, unde Florentin scrie: „Mirajul copilăriei noastre, a celor care ne-am născut și am crescut o bună și mare parte din pruncie În satele de deal și munte a fost și a rămas dintotdeauna scrînciobul”. Florentin nu dă lămuriri suplimentare În ce privește cît e de mare și de bună partea aceea din pruncie, privînd cititorul obosit de considerațiile sale asupra mecanismelor creșterii la români În satele din deal, În contrapartidă e melancolic, virează-n plîns, Îi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sentimente, despre Paști, teoretizează fecund, ne arată că „Însușirea organică a acestuia” este legată În mod misterios de Dumnezeu, se subînțelege că și Dumnezeu se dă cîteodată cu scrînciobul, mai ales dacă citește că vine o pasăre dezbinată la el, Florentin Îl citează ca martor pe Blaga, Blaga se trezește din paradis amuțit, nu știe ce se-ntîmplă, unde e scrînciobul, de ce-i chemat la bară, și, În ultimă instanță F. Îl numește martor și pe Iisus care, judecînd după desenul Însoțitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ce putea să însemne? Trebuia descifrat... Astfel, scena petrecută nu mi se mai păru suficientă în sine, îmi dădu însă ea răspunsul. Într-o zi, după ce ne ridicarăm de la masă, o văzui că se duce gânditoare spre uriașul dulap stil florentin din dormitor, îi deschise larg toate ușile, se întoarse în hol și reveni și deschise un alt dulap din antreu, dulap de haine groase căptușit cu alamă împotriva moliilor și o văzui că se întoarce cu două mari geamantane, cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
localitatea a cunoscut o scurtă înflorire. Din păcate, atât Războiul de 100 de Ani, cât și Marea Ciumă au dus la o diminuare a populației și la distrugerea aproape în totalitate a satului. în anul 1575, Albert de Gondi, un florentin bogat, stabilit la curtea regelui Henric al II-lea, achiziționează terenurile și castelul Versailles. La începutul secolului al XVII lea, Gondi îl invită pe Ludovic al XIII-lea la mai multe partide de vânătoare în pădurile de pe domeniul său. Regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
înconjurată de fațadele a patru palate. O mare importanță o are scara monu‑ mentală din centrul intrării, realizată ulterior de Bartolomeo Ammannati după un proiect al său. Michelangelo și‑a luat ca punct de plecare în construcțiile sale, predeceso‑ rii florentini dar în plus a introdus aceeași energie care‑i caracterizează sculp‑ tura și pictura. În loc să fie consecvent practicilor grecești și romane, Miche‑ langelo folosește motive (coloane, console etc.) într‑un mod personal și ex‑ presiv. Partizan al facțiunii republicane, Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
primească vreo vizită 35. 34 Cf. p. Y, valér, o.c., 96‑100. 35 Cf. D. vrieS, Dictionary of Symbols and Imagery, 102. David Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 81 Gigantul, cum a fost denumită statuia de florentini, din pricina dimensiunii și a caracterului ei monumental, a fost așezat în piața Senioriei, lângă poarta palatului - Palazzo Vecchio - la 8 iunie 1504 și terminat câteva luni mai târ‑ ziu, la 8 septembrie 150436. Istoria acestei opere este fabuloasă; pentru alegerea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină, impu‑ nând‑o ca și în restul Italiei, sunt: Filippo Brunelleschi și Leon Battista Alber‑ ti58. Prin ce s‑a impus Brunelleschi? Caracterul construcțiilor este dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a fost un mesager al Cuvântului lui Dumne‑ zeu și pe bună dreptate Brunelleschi a scris: am suferit cu toții o mare pierdere 5. 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) La începutul anilor 1460, Sandro Botticelli a ajuns în atelierul artistului florentin Fra Filippo Lippi 6 pentru a studia pictura. Efectul învățătu‑ rilor venite din partea lui Fra Filippo Lippi este evident în primele picturi ale lui Botticelli, înfă‑ țișând‑o pe Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus, de‑ oarece ambii autori împărtășesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]