2,803 matches
-
omului - în realitate, omul își face rău lui însuși, nerespectând legile creației. Acesta este pericolul în care ne găsim. Același lucru este valabil și pentru legile sociale: dacă oamenii ar colabora și s-ar ajuta reciproc - de exemplu, în cazul foametei din lume, precum și în alte cazuri - atunci omenirea ar fi fericită. Dar dacă omul îl exploatează pe om, dacă îl consideră ca pe un obiect, dacă prejudiciază demnitatea lui, atunci acestea dăunează omului - nu numai victimei, dar și vinovatului! Și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Bărăgan. Tineretul pleacă în masă la oraș, impulsionând industria, astfel urmând distrugerea sistematică a satelor românești. În epoca de aur mult trâmbițată, caldarâmul străzilor e bătătorit de tartorii roșii, secera și ciocanul se afundă în sânge, sărăcia, teama, frigul și foametea predomină în casele oamenilor, “nimeni nu avea încredere în nimeni, sistemul diabolic se baza pe represiuni și nelegiuiri.” în 1977 s-au răzvrătit minerii din Valea Jiului, în 1987 muncitorii brașoveni au ieșit în stradă manifestând viguros și au fost reduși
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
îl iubește și Dumnezeu”. Autoarea afirmă (și o lume întreagă confirmă) că pe unde treceau armatele germane, ale celui de al Treilea Reich, au dat foc și au pustiit tot ce au putut în calea lor. În urma lor doar jalea, foametea și plânsul” (pag.253). “Acum erau bătuți, rușinați, înfricoșați, nici urmă din aroganța lor și din falsa lor politețe. „Erau umili și mărunți. Ei, falnicii, învingătorii, rasa superioară. Tatăl autoarei văzând starea lor deplorabilă de înfometați a trimis pe unul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
copila de 10 ani plecată în surghiun cu familia, are o serie de relatări și reflexii amare privind acea nefastă perioadă a vieții ei și a celor deportați. Se socoate că este un copil fără copilărie. Am trecut prin toate: foamete, frig, muncă silnică neomenească, înjosiri, bătaie de joc de către călăii staliniști-bolșevici, am fost lipsiți de învățătură, de limbă, de dreptul de a trăi în Patria unde ne-am născut, la libertate și chiar la viață (pag. 225). Acum toți știu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vor fi aduse existenței cotidiene. LUMEA ÎN ANUL 2040 Nouăzeci la sută dintre națiuni sunt democratice și se bucură de avantajele comerțului liber și ale piețelor libere. Inovațiile sunt motorul-cheie al creșterii globale a PIB-ului, care însumează 7% anual. Foametea si sărăcia sunt în mod virtual eradicate, iar inovațiile au contribuit la creșterea standardului global al nivelului de trai prin intermediul intensificării comerțului, unui sistem mai bun de îngrijire a sănătății și servicii sociale. Industriile inovațiilor sunt sprijinite prin sistemul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
o modestă contribuție la PIB-ul țării, ca să nu mai amintim de lupta pentru eradicarea sărăciei. Pădurea tropicală amazoniană este un monument sălbatic al națiunilor sărace și slab dezvoltate, care se străduiesc cu disperare să își ridice popoarele din sărăcie, foamete și ignoranță în fața solicitărilor venite din partea țărilor bogate de a o păstra așa cum este. DE CE ESTE IMPORTANTĂ BIODIVERSITATEA Biodiversitatea este esențială pentru sănătatea ființei umane. Zece dintre medicamentele cele mai vândute din lume, care sunt recomandate pentru lupta împotriva oricărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
dispară, dacă nu abordăm corespunzător această provocare. Până în 2050, când vom avea nouă miliarde de guri de hrănit, producția alimentară s-ar putea să nu fie capabilă să țină pasul cu nevoile la nivel mondial, conducând la mai multă sărăcie, foamete și conflicte. Securitatea globală se bazează pe sustenabilitatea sistemelor ecologice și sociale. Cele cinci ecosisteme majore: al agriculturii, de litoral, al pădurii, cel de apă proaspătă și de pășune sunt serios amenințate. Penuria de apă în viitorul apropiat va conduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
putea suferi răni serioase. Totodată, raportul avertiza că în cazul unui război nuclear „limitat” între cele două țări, s-ar înregistra un cataclism, care va necesita fonduri inimaginabile din partea sprijinului străin de a lupta împotriva contaminării nucleare, a bolilor și foametei. Dar efectele nu s-ar opri aici. La nivelul întregii planete, hrana, apa, aerul și alte resurse esențiale, ca să nu mai menționăm și locurile de pescuit și habitatul oceanelor, ar fi afectate sau chiar distruse de radiații. Efectele asupra sănătății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
în Europa și de-a lungul Americii de Sud și parțial în unele regiuni ale Americii, pe măsură ce societățile fragile ale omenirii au fost tot mai mult puse în primejdie. Producția agricolă scăzuse cu mai mult de 50%, lăsând omenirea pradă luptei împotriva foametei. Având rezerve sărace de apă potabilă și înregistrând o creștere a bolilor datorită schimbărilor radicale ale climei, populația planetei ajunsese tot mai mult expusă dificultăților. Acesta era motivul pentru care securitatea mondială și regională se prăbușise. Colapsul libertăților civile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
este relevantă pentru China și lumea secolului XXI. O armată mărșăluiește fie pentru a-și hrăni gurile, fie spre acele locuri unde hrana este disponibilă. Legumele și fructele alterate sunt o împrospătare a memoriei că acea capacitate de eliminare a foametei necesită atât puterea asigurării hranei, cât și accesul la logistica necesară distribuirii ei. Pentru a face diferența este nevoie de ambele. Sisteme prea sărace de transporturi, de la drumuri la camioane pentru transportul containerelor, trenuri și avioane fac cât o recoltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
modifice perspectiva referitoare la mediul înconjurător pentru a ne putea pregăti mai bine să facem față modificărilor climei, care urmează să ne provoace. Probabil nu vom fi capabili să hrănim planeta fără o agricultură avansată, accelerată pentru a pune capăt foametei în masă în viitor. Acesta este un compromis în care știința poate ajuta să salvăm vieți omenești în viitor. În sfârșit, modificările climatice ne vor afecta pe toți în viitorul apropiat. Securitatea națională și chiar supraviețuirea noastră pe această planetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
putea doar să îmi amestec mâinile printre acele droguri care controlează mintea umană”, gândește un anumit lider nord-coreean în timp ce se înfruptă din bucățile generoase de pizza făcute în casă în stilul american, timp în care poporul său este lăsat pradă foametei. Dumneavoastră și eu însumi am considera toate acestea niște amenințări, dar acești lideri - preocupați de reprimarea sau controlul populației - le-ar considera niște oportunități. Acesta este sindromul Saddam. Sindromul Saddam Saddam Hussein, fostul dictator al Irak-ului, s-a confruntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Înghesuiau În stivă lîngă lampă de la plecarea lui Delphine. Continua să cumpere ziare În fiecare zi dar nu le citea. Le frunzărea iute, mulțumindu-se să recunoască În treacăt adjective și substantive, mereu aceleași, atentate, masacre, deșeuri radioactive, criză, corupție, foamete, război. Dacă el se afla Într-o stare proastă, dacă atingea fundul, cu planeta se Întîmpla la fel. Disperarea și haosul nu erau simptome personale. Copil fiind, crezuse că textele tipărite pe care le ții la tine În cameră, lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
altă) semnalare a revistei Objet, dar informațiile privind constructivismul vin adeseori — prin Marcel Iancu — pe această „filieră germană”. În 1923, Contimporanul va fi cea dintîi publicație de la noi care publică versuri din Maiakovski (în numărul 30, un poem apocaliptic, intitulat „Foamete pe Volga“, „se datorează poetului boleșvic Mayakowsky, tradus dintr-una din revistele revoluționare ruse care apar la Berlin”. Este primul poem maiakovskian tradus în România). Semnificativă este însă și notița simpatetică despre gruparea postsimbolistă „Frații lui Serapion”, aflată în flagrantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și misiunea de a-i elibera pe săraci, drept care îi îndeamnă pe datornici să nu-și plătească datoriile și pe sclavi să fugă. În locurile în care se bucură de autoritate, au ruinat orice formă de economie, condamnând oamenii la foamete. Cu această stare a lor mizerabilă ei se mândresc, slăvind sărăcia lui Iisus. Pentru a supraviețui, episcopii lor îi îndeamnă să le ia gâtul celor bogați și să jefuiască celelalte biserici. Până și Augustin de Hipona, care la început i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
deși n-a murit, măcar a devenit mai slab și chiar manevrabil. Or, Mitică Ionescu, bunicul lui Andrei, a fost o adevărată mană cerească. L-a cunoscut în 1981, când începuse cea mai cumplită perioadă a dictaturii lui Ceaușescu. Domneau foametea, mizeria, ura și suferința. Știa că e în el sângele lui Ioniță Bubosu și aproape că s-a bucurat văzându-l. Mitică era activist de multă vreme, însărcinat să vegheze peste soarta spitalelor din București. Adică mergea dimineața la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ținea el sosurile, ingredientele mai delicate, bune de pus în mâncare la sfârșit. Iar sub măsuță ținea un scăunaș, făcut special pentru Giulia, cu spătar și perniță. Prima copilărie a Giuliei a fost destul de îndestulătoare, căci ea n-a cunoscut foametea care apăsa peste restul populației și nici n-a apucat să-și dea seama prea bine, întrucât avea șase ani când a căzut Ceaușescu. Imediat după revoluție, prin ’92-’93, părinții Giuliei au plecat în Italia. Mai întâi au muncit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
rămânea în urma ei un miros de apă limpede și curată. Era o mireasmă aproape ireală, verde și vie, mirosul vieții și al bunăstării în acele dealuri deșertice. Și era adevărat, timp de mulți ani, familia lui Laban nu căzuse pradă foametei datorită fântânii pe care o avea. A existat speranța, încă de la început, că Rahela o să fie un fel de vrăjitoare a apelor, una care ar fi putut să descopere izvoarele ascunse sub nisip. N-a fost așa, dar totuși mireasma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe la piață ar fi putut să-l tălmăcească, chicotea Shery. Dar visele îl bântuiau și îl speriau pe idiotul de rege, iar el l-a calmat spunându-i că avea șapte ani la dispoziție ca să se pregătească pentru o mare foamete care avea să vină. Și așa a fost ridicat pușcăriașul, un intrigant străin și analfabet, și a devenit mâna dreaptă a regelui. Îmi închipui că fiul tău ți-a spus deja că Zafenat Paneh-ah e total dependent de Re-mose. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fi fost o misiune sub demnitatea lui, ceva ce făceau de obicei scribii de nivel mediu. Dar era o scuză pentru ca fratele meu să-și viziteze rudele pe care nu le văzuse de zece ani, de când le oferise adăpost împotriva foametei din Canaan. Călătoria cu Zafenat Paneh-ah nu semăna deloc cu cea făcută în copilăria mea. Fratele meu era purtat într-o lectică de către militarii din garda lui, iar fiii lui erau călare pe măgari. Eu și Benia, care mergeam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
trupuri dislocate azvîrlite pe plajă... Gravura În fața căreia stătea Fersen era absolut sinistră. - Vasul Mary Morgan era unicul vas de pescuit de pe insulă În secolul XVIII, explică Marie. Plecat pentru șase luni la pescuit, nu s-a mai Întors niciodată. Foametea s-a instalat la Lands’en, așa că, pentru ca toți să poată supraviețui, șase insulari au decis să facă să naufragieze bricurile care navigau În largul coastei. În nopțile cu furtună, agățau felinare de coarnele vacilor și le plimbau pe faleză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
personală și, de comun acord, În 1958, l-au expediat pe Bruno la Alger, la bunicii dinspre mamă. Pe atunci, Janine era din nou Însărcinată; tatăl Însă era, de data asta, Marc Djerzinski. Gonit de o mizerie cumplită, vecină cu foametea, Lucian Djerzinski părăsi În 1919 bazinul minier din Katowice, unde se născuse În urmă cu douăzeci de ani, cu speranța să găsească de lucru În Franța. Se angajă ca muncitor la căile ferate, mai Întâi la construirea, apoi la Întreținerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Într-un costum Închis la culoare, destul de agresivă. E o perspectivă atît de clișeizată și de antifeministă ! Poate că plînge pentru cu totul alte motive ! Poate că plînsul i-a fost stîrnit de o bucată muzicală, de un vers, de foametea la nivel mondial, de situația politică din Orientul Mijlociu. Mă privește așteptînd să-i confirm cumva ipotezele. — Sinceră să fiu, plîng din cauza unui bărbat, recunosc. Metroul se oprește, iar femeia În costum Închis la culoare Își dă ochii peste cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
privește așteptînd să-i confirm cumva ipotezele. — Sinceră să fiu, plîng din cauza unui bărbat, recunosc. Metroul se oprește, iar femeia În costum Închis la culoare Își dă ochii peste cap și iese. Tanti cu ananas ridică ochii spre cer. Auzi, foametea la nivel mondial ! spune cu dispreț și nu-mi pot reprima un mic chicotit. Nu-ți face griji, scumpo. Mă mîngîie blînd pe umăr, În timp ce eu mă șterg la ochi. Bea un ceai, mănîncă vreo cîțiva biscuiți digestivi și schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mai răspundă. 11. Cine știe cum o să ajungă la tine povestea călătoriei mele? Spusă de tați fiilor Între două lupte de sânge, reamintită după mari inundații, amestecată cu pățaniile din timpul unor cutremure năprasnice, spusă din nou În vremuri de secetă și foamete - ce va rămâne din Întâmplările bietului Krog, cel din neamul oamenilor-lupi? O să reziste vorbele atâta amar de vreme Încât să auzi de pățaniile mele? O să spună ele chiar ceea ce a fost? Află că mi-era din ce În ce mai teamă, iar păzitorii veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]