5,879 matches
-
Cu steaua umblau băieții mai mari, care puteau căra pe la case steaua lor și știau cântecul. Nu se punea problema să nu te primească cineva cu asemenea „scenariu” pe care lumea de la țară îl aștepta ca pe un amplu festival folcloric. Atât la Crăciun, cât și la Anul Nou, copiilor li se dădeau colaci, nuci, mere, mai rar bani, Sărbătorile și Obiceiurile de Sărbători (de la Crăciun la Bobotează) nu erau o afacere ca acum, făcută pentru bani, nu din suflet. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20 George Sârbu, Dansurile de călușari din Moldova, în „Lumea Carpatica”, Suceava, nr. 3/2002, p.60-65. 21 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, 1961, p. 169-170. 22 Gheorghe Pâțu, Monografia satului Cașvana; Vasile Boca, Istoricul satului Botoșana. Botoșana, monografie folclorică, 1974 și profesorul de geografie Gheorghe Bocancea, Monografia satului Pârhăuți, 23 După Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, manuscris, p. 150. 24 Ibidem. 25 Mărturiile Floarei Călin din august 1960, înregistrate de Olimpia Bădăluță; documente aflate în posesia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
versurile mele și marcîndu-le: Moartea și Somnul (Nastratin Hogea la Isarlîk, Domnișoara Hus, Cântec de rușine). Sondagiile astea în structura nevăzută a experienței salvează poate cele ce scriam pe-atunci, desolidarizîndu-le în destin de literatura de pitoresc și de pastișul folcloric (lucruri de cari mi-e groază - ori, literatura noastră e aproape toată numai asta. Conchide...) Pentru aceste motive și altele încă, te rog, zi-i acestui ciclu, care a avut încurajarea d-tale pe-atunci, tot ciclu balcanic. Linia liricei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Tânărul participant, în virtutea iuțelii câștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născânde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremurat (dacă e constructivist) ori bețivana sârbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trândăvesc tot mai late în pajiștile unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scârțâie de coviltirile prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Moréas, chiar sufletul acestui farmec și al acestui mister, insesizabil ca o rază de soare, tot ceea ce a fost antica Eladă, vine să viziteze plaiurile Franței, poate pentru ca să rămâie. PROZE DIVERSE OMAGIU LUI E. LOVINESCU Valah prin origini și slăbiciuni folclorice, cunosc altfel decât prin Sadoveanu farmecul dulcii naturi moldovene. Cămările de miracol ale copilăriei nu se închiseseră bine, ochii prelungeau încrezători, pe lujerul tânăr, mișcarea de împlinire vegetală, când soarta de judecător nomad, fără cuscriri ilustre, a lui tată-meu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
halucinație. Unde expresia națională nu se poate înălța la esența ideii, intervine incantația, muzica întunecată și confuză a silabelor, urmărind vraja eterată a unei încordări absolute. Dar aceste apeluri onomatopeice, amestec de sunete surde și clare, nu sunt simple elemente folclorice, utilizate cu scopul de pitoresc; ele exprimă mijloace poetice, alternanțe de național și ezoteric, spre a deschide o perspectivă interioară a ideii. Universul poeziei barbiene este un univers abstract; poezie antimuzicală, tinzând să ucidă retorica, poezia d-lui Barbu, în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și îndreptățit despre relația folclor-poezie la Ion Barbu, încît nu mai are rostul unei reluări în acest context. Nivelul de contaminare este vizibil, dar cu o semnificație primară. Ceea ce obține, însă, Ion Barbu este, de fapt, o replică la descântecul folcloric prin poezia sa ca des-cîntec, deci ca vrajă, dezlegare de taine și har de a vorbi tainelor. Cuvântul are valoare sacrală unică, ascunde codul și cifrul tainei, o incifrează ca o nouă taină pe care numai poezia o poate descoperi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din romanțe și din partea epică a Scrisorilor, Blaga din postume, Arghezi și Bacovia din câteva piese antologice asupra cărora se poate aplica o analiză mai epică. Dar cum să aplicăm la Barbu metodele pedagogice? Căci explicând După melci în cheie folclorică, fără a releva și existența unor planuri ascunse ce se referă la ritualuri ancestrale, deschidem o falsă analiză. O poezie de Ion Barbu scoasă din cadrul ei anume gândit își pierde imunitatea la vulgar, și este în primul rând cazul poemelor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ei anume gândit își pierde imunitatea la vulgar, și este în primul rând cazul poemelor din maniera sa balcanică. Poezia "așa cum pare" nu este reprezentarea de suprafață a poeziei adevărate, ci altceva, înscenare și convenție. După melci este și poem folcloric numai cât e necesar să se simtă delimitarea de "pastișul folcloric", pe care Barbu îl repudia vehement. Până la Joc secund "poetul" este fățiș dublat de un "antipoet", iar poezia se prezintă împreună cu dublul ei tocmai pentru a sugera mai ales
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
primul rând cazul poemelor din maniera sa balcanică. Poezia "așa cum pare" nu este reprezentarea de suprafață a poeziei adevărate, ci altceva, înscenare și convenție. După melci este și poem folcloric numai cât e necesar să se simtă delimitarea de "pastișul folcloric", pe care Barbu îl repudia vehement. Până la Joc secund "poetul" este fățiș dublat de un "antipoet", iar poezia se prezintă împreună cu dublul ei tocmai pentru a sugera mai ales că nu este ea. Penru a înțelege rostul acestei dublări, trebuie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții molcome a pământenilor. Moștenirea primită din generații în generații, trezește în fiecare iubitor șiadmirator al Deltei noian de întrebări. Noi, cei
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează, Crișana muncește, Crișana se odihnește, suferă, se vindecă, iubește și-și pierde dragostea, joacă, se-nveselește, se îngândurează, uită, trăiește, se resemnează
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
o continuatoare a producției „La Hanu’ lui Nea Mărin”. Odată cu integrarea sa în arealul vast și solicitant al televiziunii, maestrul Marin Cornea își asumă responsabilitatea promovării valorilor autentice ale folclorului românesc. Nu e una facilă, iar talentatul interpret de muzică folclorică românească și-a dat proba prin pricepere, pasiune, seriozitate, muncă și a confirmat. Nu îi sunt nemenționabile nici preocupările, cu realizări strălucite, în domeniul tratamentelor naturiste contra unor afecțiuni ale sănătății dintre cele mai diverse și severe. Tot ce a
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
care el era concurrent, iar eu făceam parte din juriu. M-a impresionat încă de atunci, când, de altfel a și câștigat concursul, iar în scurt timp mi-a dovedit, și nu doar mie, că este un cântăreț de muzică folclorică românească autentică.” Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)/foto: Mărin Cornea, Mitriță Crețu, Gheorghe Gheorghe Referință Bibliografică: Mărin Cornea. Trăsături ale condiției de biruitor / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
lacrimi de bucurie, jale și iubire, iar de aceea, ei au vărsat o ploaie caldă în răsunetul doinelor de catifea! „Florica Bradu”, spune maestrul Benone Sinulescu, „dacă a chemat norii și-au venit, aducând ploaia, poate chema cu repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar și datorită frumuseții aparte, melodicității catifelate, poeziei cântecului, dragostea, și va răspunde, dorul și va răspunde, veselia, și va răspunde, poate invoca jalea și va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar și datorită frumuseții aparte, melodicității catifelate, poeziei cântecului, dragostea, și va răspunde, dorul și va răspunde, veselia, și va răspunde, poate invoca jalea și va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei cântece rezonează în armonie cu sufletul omenesc!” S-a născut la Șicula, în Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreț știut și prețuit în
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreț știut și prețuit în perimetrul așezării arădene natale a celei ce va să fie floare spirituală, floare a glasului folcloric, și a versului fraged ca floarea, frumoasă, numai duh de cânt și poezie, numai melancolie și alinare a cântului! Școlăriță în primele clase, la Șicula, aici a sorbit în suflet primele farmece ale muzicii, auzite de la răpăiala ploii, de la sunetul
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
post de radio”, într-un copac de sub streașina casei, în care urca și cânta muzică populară, la cererea vecinilor, copiilor prieteni, bătrânilor satului. Așa s-a ivit la Șicula mica artistă ce-avea să ajungă curând marea artistă a melosului folcloric românesc, Florica Bradu. Pașii pregătirii școlare și i-a perindat prin Liceul nr. 2, apoi Liceul Moise Nicoară din Arad, fără a înceta să cânte, niciun moment, la serbări școlare și să participe la diverse concursuri artistice, ajungând astfel să
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
meargă la București înaintea terminării cursurilor liceale. Dar, participând la Ineu, la un concurs artistic, a fost remarcată de Ioan Bradu, cel care mai târziu îi va fi socru și care a insistat față de tatăl ei să meargă cu ansamblul folcloric din Oradea pe litoral. A primit învoială de la tatăl ei, iar deplasarea la mare va fi pentru pasul cardinal spre înflăcărarea unei iubiri continuate într-o apropiată căsătorie cu Mircea Bradu, pe care-l cunoaște acum și aici. Își va
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
facultății va funcționa ca profesoară la școală, apoi la „Casa Pionierilor”, ocupându-se rodnic de culegere de folclor alături de copiii înscriși la cercul de muzică pe care îl coordona și continuând în același timp să participe la spectacole de muzică folclorică în țară și străinătate. După revolta populară din decembrie 1989 s-a stabilit împreună cu fiica ei Raluca, în Statele Unite ale Americii, unde va continua să cânte împreună cu formații românești venite din țară, preocupându-se afară de aceasta și de activități din
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
dor”, „Așa-s maică de străină”, „Satul meu, oamenii mei”, „Leagănă-te vârf de brad”, etc., sunt cântece foarte emoționale, doveditoare în acest sens! Autoare de cărți, artista exemplifică modelul interpretului erudit, ce studiază, își dezvoltă știința în domeniul amplu folcloric este atrasă de carte și trudește la făptuirea ei. La împlinirea a treizeci și cinci de ani de activitate artistică a publicat a treia carte a sa, ce cuprinde un număr de trei sute de texte, poezii, balade și cântece bătrânești, obiceiuri ale
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
literari de dincolo de Prut, din țara noastră, spun că eu sunt un poet vetust, pașoptist. Sunt niște minciuni și ei știu că spun minciuni și asta mă supără cel mai mult. Eu am spus că eu vin din tradiția noastră folclorică și clasică, dar eu sunt un poet modern, ca expresie și ca simțire. Și, ca exemplu, dacă nu vă supărați, vă spun un poem din două strofe, pe care l-am scris nu azi, ci pe la începutul anilor șaptezeci, în
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
poetului național și de fotografii inedite însoțite de reproduceri ale filelor de manuscris, dar și imagini ale lucrărilor de artă monumentală românească dedicate poetului vor fi prezentate în holul ce deschide sala Auditorium de la sediul ICR New York. Povestea de inspirație folclorică "Făt-Frumos din lacrimă", în traducerea spaniolă realizată de cercetătorul Ricardo Alcantarilla, este protagonista Zilei Culturii Naționale organizate de Institutul Cultural Român din Madrid. Instituția organizează o lectură a unor fragmente din basm, pentru copiii români și spanioli deopotrivă. În același
ZIUA CULTURII NAŢIONALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363774_a_365103]
-
alături de acțiunile noastre la recomandarea profesorului Ioan Călin - moț din Moldovenești - Podenii Munților Apuseni, ca membră fondatoare a Academiei DacoRomâne, încă din vremea în care funcționa ca Institut Național pentru Românitate și Românistică. Mărioara Murărescu a fost atrasă de muzica folclorică încă din copilărie, când bunicul ei, care era cioban, cânta la caval. A urmat cursurile Conservatorului din București, fiind o studentă eminentă. Nu a reușit să devină soprană deoarece i s-a schimbat vocea după o operație de amigdalită. În timpul
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
învățat să privească „folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și prin care putem să cunoaștem neamul acesta”. Și-a început carierea la Radioul public din 1971, iar în 1977 s-a angajat la TVR ca realizator de emisiuni folclorice. A fost inițiatoare, realizatoare și prezentatoare a emisiunii de televiziune "Tezaur folcloric", difuzată pe TVR. Prima încercare de realizare a celebrei emisiuni "Tezaur Folcloric" a avut loc în 1978, iar din 1982 a primit un spațiu fix în grila de
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]