1,316 matches
-
ministru de stat și consilier de coroană (1938). A fost membru de onoare al Academiei Române (1923-1938), fondator al noii ediții a "României militare" (1891), redactor al Revistei Armatei; 71. Ștefan Tomșa, domn al Moldovei (1563-1564); 72. Gheorghe (Ghiță) Kirileanu, (1872-1960) folclorist, secretar la Inspectoratul școlar, custode la Biblioteca Universitară Iași (1897-1900) și bibliotecar la Fundația "Ferdinand" (1909-1930); membru onorific al Academiei Române (1948); 73. Nicolae Beldiceanu, (1844-1896) poet, a fost subprefect al Ținutului Suceava, comisar de poliție, profesor de limba română și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
se retrage nevoind să cedeze Banatul sârbesc; 79. Gheorghe Bogdan Duică, (1866-1934) istoric literar; profesor universitar, membru al Academiei Române din 1919; cercetări de istorie culturală și literară, cercetări de literatură comparată; 80. Ilie Torouțiu, (1888-1953), istoric și critic literar, editor, folclorist, traducător, a urmat studiile universitare la Cernăuți și în Germania (1911), a fost membru corespondent al Academiei Române (din 1936, repus în drepturi după 1990); a tipărit ziarele Bucovina, Floarea Soarelui și a fost directorul revistei "Convorbiri literare" (1939-1944); 81. Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Moisescu G. Comunicată la Cercul Șt. 1957) În care atrăgeam atenția asupra particularităților morfopatologice ale acestui complex morbid etc. Consider că este cazul să menționez aici și câteva cuvinte despre colaboratoarea mea Moisescu Glafira (Bebe), fiica maestrului Dan Moisescu, inimosul folclorist dobrogean al acelor vremuri, proaspătă tehniciană la disciplina noastră care, fiind de vârstă apropiată cu Milly, sau Împrietenit. Mi-a fost de un ajutor inestimabil În activitatea de laborator, prelucrându-mi preparatele histologice necesare, cu toată opoziția titularei de disciplină
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
sugerează alcătuirea ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță -, colaboratorii din faza inițială - Alexandru Vlahuță, aflat în refugiu la Bârlad, Artur Gorovei, celebrul folclorist și etnograf român, I. M. Rașcu, poet simbolist, dramaturgul și prozatorul Victor Ion Popa și Vasile Voiculescu, medic militar, mobilizat în acest oraș - Bârladul. Ion N. Oprea subliniază misiunea Academiei de centru cultural „nu numai pentru Bârlad, ci pentru întreaga
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
alte premii, diplome, medalii și diferite însemne ale unor societăți civile. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, George Muntean a fost, totodată, și membru al altor asociații și fundații, între care menționam: Asociația de Istorie „Nicolae lorga”, Asociația Națională a Folcloriștilor, Asociatiunea Transilvana pentru Literatură și Cultură Poporului Român (ASTRA), unde a îndeplinit, timp de câțiva ani, funcția de prim vicepreședinte, Fundația Culturală „Iancu Flondor”, Fundația Culturală „Centrum”, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Societatea Culturală „Ținutul Herta”, Societatea de stiinte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
și critica literară, estetică, folcloristica, politologie, reportaje, portrete literare, evocări, interviuri în diferite reviste și ziare românești și străine. Numele său figurează în peste 80 de volume apărute în țară și în străinătate. Activitatea sa de critic și istoric literar, folclorist, editor, conferenfiar public, militant politic și al societății civile, de organizator de manifestări științifice, culturale și politice a interesat diverse personalități ale culturii române și străine contemporane. Preocupările sale și activitatea să culturalstiintifica, și numele său au fost menționate de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
că, dacă ar fi să moară, ar prefera să se întâmple la toamnă, nu acum, primăvara, când natura a înverzit. Mărturisea, deci, o situație tragică. Numai că pe fraga rujată a buzelor era întipărit un zâmbet dulce, atât de dulce... Folcloriștii sar lansa, probabil, în speculații - „detașarea mioritică a românului în fața morții“ etc. etc. Ei, aș! Cu siguranță, coconița noastră se gândea la „mia de parai“ pe careo câștigase duminica trecută la o nuntă. Pe scurt: ăsta da, exemplu de kitsch
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
seara au fost mai câștigați. Adică, în principal, pensionarii și copiii lăsați în grija lor. Aceștia nu se așteptau la cine știe ce și sau uitat la televizor fără nici o prejudecată. Și au avut parte de ceși doreau: Dan Negru, maneliști și folcloriști. În plus, femei în etate care credeau că Beethoven „șia rupt măciuca“ și care povesteau cum se spală ele „la păsărică“, burți revărsate și hăhăieli știrbe, urlete și nebunie. Și, la trecerea dintre ani, cireașa de pe tort: sânii lăptăresei ăleia
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de urmat pentru întreaga comunitate academică, și nu numai din România. Plutind peste timpul atins de implacabila trecere, ele ne oferă lecția modestiei și omeniei, a bunului simț și a nobleței de esență divină. Autorul 1. ADĂSCĂLIȚEI, VASILE (1929-2007) profesor, folclorist și eseist...................... 17 2. ADOC-MANOLE, GABRIELA (1926-2002) sculptor ...........................22 3. ANDRIEȘ, ANDI (1934-2010) dramaturg și publicist ........................... 26 4. ARAPAȘU, TEOCTIST (TEODOR) (1915-2007) patriarh .................... 29 5. BARAN, TRAIAN (19232009).......................................... .................. 36 6. BĂLAȘA, SABIN (1932-2008) pictor și cineast ........................................ 42 7. BĂRA, ION
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
368 97. UNGUREANU,NICOLAE (1934-2010) inginer constructor și profesor .................. 371 98. URSESCU, EUGENIA(1935-2010) inginer electromecanic și muzeografă ....... 375 99. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) medic și profesor ........... 378 100. ZBRANCA, EUSEBIE (1938-2010) medic și profesor ................ 382 ADĂSCALIȚEI, VASILE (1929-2007) PROFESOR, FOLCLORIST și ESEIST Dascăl prețuit de generații de studenți, cercetător remarcabil, reprezentant de frunte al școlii românești de folcloristică, prof. univ. dr. Vasile Adăscăliței și-a consacrat cinci decenii de „permanentă căutare“ culegerii, arhivării și investigării teatrului folcloric și a unor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
provinciei, dintre care o treime sunt imprimate pe bandă de magnetofon. Pe baza acestora prof. dr. Vasile Adăscăliței a fondat Arhiva Seminarului Folcloric al Facultății de Litere de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași și a coordonat Buletinul Societății studenților folcloriști din România. În calitate de cadru didactic universitar s-a afirmat constant ca un foarte bun specialist în domeniul folcloristicii către care simțea o reală chemare interioară. În cursurile sale, ca și în multe din articolele publicate în acei ani, a abordat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1994, director al publicației „Revista Română”din 1995, dar și la „Chronos Revista de istorie”, „Constelații ieșene”, și vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane pentru literatură română și cultură poporului român „ASTRA”, cu sediul la Sibiu, autor. NANU, Dimitrie Al. (n. 1906), folclorist; NASTASE, Victor, fost decan al Facultății de Farmacie din Iași; NEȘTIAN, Valeriu C. (1932 2011), publicist, autor; NICULIU, Adriana, cercetător în domeniul criticii și istoriei literare, autor; OBREJA, Alexandru Th. (1908-1985), geograf de mare prestigiu, profesor universitar doctor, autor; OLĂREANU
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Adevărul de Vaslui”, „Global Events Business”. Consultant politic (2009-2012), consilier la Serviciul Tehnologia Informației și Achiziții (Ministerul Comunicațiilor). SLĂTINEANU, Simona (născută Voinescu, în 1948), cadru didactic la Facultatea de Medicină și Farmacie din Iași. SPERANȚIA, Theodor D. (1856-1929), scriitor și folclorist, profesor la Gimnaziul „Anastasie Panu” în anul școlar 1917-1918; ȘTEFĂNESCU, Laurențiu (n. 1946), istoric. ȘELARU, Mihai (1930-2008), medic neuropshiatru, autor; TAMÂȘ, Cristina (n. 1955), conferențiar universitar, director al Departamentului de Limbi Moderne pentru facultățile nefilologice, Universitatea "Ovidius" Constantă, publicist, prozator
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fost relativ sărace. B.P. Hasdeu a publicat În revista sa, Columna lui Traian, câteva răspunsuri, provenite din mediul rural, la Întrebări privind perceperea de către români a „străinilor”, a „oamenilor de alt neam” <endnote id="(3, pp. 14-15)"/>. La rândul său, folcloristul evreu Moses Schwarzfeld - În calitatea sa de prim- secretar al „Societății istorice Iuliu Barasch” - a Întocmit și publicat În 1888 un Interogatoriu (sic !) cu câteva Întrebări privind unele credințe populare și tradiții folclorice referitoare la evreii din România (<endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
considerat Întot- deauna ospitalitatea ca cea dintâi dintre virtuți” <endnote id="(754, III, p. 64)"/>. În 1938, scriind despre convertirea unor evrei la creștinism În Moldova primei jumătăți a secolului al XIX-lea și despre asimilarea lor În societatea românească, folcloristul Artur Gorovei exclama, jumătate cu mândrie, jumătate cu indignare : „Toleranța moldo- venilor a Întrecut, totdeauna, orice imaginație” <endnote id="(276, p. 128)"/>. Câțiva ani mai târziu, convingerea lui Simion Mehedinți era asemănătoare : „Sentimentul de toleranță a existat la noi [= la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
491, p. 383)"/>. În unele zone ale Transilvaniei, acestui tip de „barbă ca de țap” i se spune În limbaj popular „barbă jidov[e]ască” <endnote id=" (200, p. 18)"/>. Tot din Maramureș s-a păstrat o fotografie, realizată de folcloristul Tache Papahagi În 1922, reprezentând doi tineri țărani mascați În Iosif și Maria din cadrul dramei religioase populare Viflaim (termen corupt din Betleem), despre nașterea lui Isus. Țăranul care-l interpretează pe Iosif este costumat exact așa cum arătau evreii ortodocși din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui pe obraz ?), B.P. Hasdeu o includea Într-o specie de literatură populară căreia folcloriștii - spunea el - „nu i-au găsit Încă un termen propriu, numind-o deocamdată «de ce», «the why»” <endnote id="(176, III, col. 2596)"/>. Indiferent de variante, toate legendele de acest tip ajung la aceeași concluzie : „Și de atunci sunt toți jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
părului și a bărbii roșii („Jidanul cu barbă roșie/ Duce pe Dracu’ la poștie” ; cf. <endnote id="3, p. 13"/>). În Încercarea de a evita folosirea unui clișeu (de genul „evreii au părul roșu”), la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Dimitrie Dan scrie despre evreii din Bucovina că au „părul brun”, iar câteodată de „coloare blondă, ba chiar și roșie” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Una dintre cauzele legendare ale caracteristicii cromatice amintite pare a fi - așa cum am văzut - malefica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poarte pe la case și să le ducă cu cinste și mărire până În creierii munților” <endnote id="(735)"/>. Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890, În nordul Moldovei, de la o descântătoare evreică, mama folcloristului Moritz Cahana (alias Mihail Canianu) <endnote id=" (533, p. 141)"/>. De altfel, În această regiune, practicarea descântecului În scopuri terapeutice de către evrei și evreice nu era un fapt acci dental <endnote id=" (323, p. 126)"/>. Paradoxală este credința că evreica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care ar Împuțina generația [= reproducerea] lor, căci cu asupra de măsură deja l-a Înmulțit marele iubitor de jidani”, adică „fundatorul jidanilor În țară”, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza <endnote id=" (80, p. 130)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Mihai Lupescu scria că „usturoi mult mănâncă jidovii, de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind a usturoi va supraviețui și peste un secol. În 1992, de pildă - uzând de o bășcălie joasă, de mahala -, Corneliu Vadim Tudor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tip asemănător de discurs - chiar dacă redactat În forme mai moderate - se regăsește și În textele scrise cu bună-credință, cum este un „studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric” referitor la Evreii din Bucovina elaborat la sfârșitul secolului al XIX-lea de folcloristul bucovinean Dimitrie Dan : „Istețimea minții lor [= a evreilor] - notează autorul În 1899 - este bine cunoscută și ei sunt niște calculatori neîntrecuți, cu un spirit speculativ, care se află vecinic În activitate. Pentru Întreprinderi și asociațiuni de speculă sunt ei totdeauna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
susține Gail Kligman - „pentru priceperea de a Întoarce orice târg În favoarea lor, de a nu se lăsa trași pe sfoară de nimeni, pe scurt, fiindcă sunt isteți” <endnote id="(206, p. 259)"/>. „Nu se Încheie un negoț mai Însemnat - scrie folcloristul D. Dan În 1899 -, ba nu se vinde nici o coadă de vițel sau de cal fără de Întrevenirea dorită sau nedorită a unui evreu” <endnote id="(126, p. 9)"/>. „Evreul - bun afacerist” este un clișeu, de regulă, cu conotație negativă, chiar dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldovei de Dimitrie P. Lupașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Pentru ca să ție vinul mult, fără să se strice, să arunci În vas peatră acră, că păzește vinul de nu se acrește” <endnote id="(323, p. 121)"/>. Interesant este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii de folclor din epocă). Astfel, dintre cei 67 de informatori populari chestionați de Lupașcu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de câini a evreului a devenit proverbială. În paremiologia populară poloneză, un om fricos este „Curajos ca un evreu În fața câinilor” <endnote id="(70, p. 179)"/>. Dar de unde provine cinofobia de care suferă evreii ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul bucovinean Dimitrie Dan credea că evreul n-ar suferi de o spaimă fizică față de câini, ci de una metafizică. Pentru evreii ortodocși, câinele ar fi un animal impur, asociat lumii de dincolo. Ei nu se pot ruga cu un câine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]