22,049 matches
-
șters cu un burete imaginar umbrele nefaste. Am păstrat în schimb aura normală a lucrurilor, pentru ca să tragem învățăminte din ceea ce s-a întâmplat, cu bune și rele, fiind convinsă că bunul Dumnezeu ne-a lăsat pe pământ să fim de folos semenilor.Fotografie-locuri de mult umblatepurtate-n sufletMi-au rămas în minte pentru totdeauna meleagurile ialomițene pe unde am trecut prin anii 80. Mai presus de orice m-au impresionat ... XXIV. RĂVAȘE DE CRĂCIUN 2011 (EPIGRAME), de Gențiana Groza, publicat în Ediția
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
dacă nu o auzeam din bucătărie cum se văita. Văzând despre ce este vorba, am alergat repede la dulapul cu haine de lucru și am scos un halat mai vechi al bătrânei mele mame, ce nu-i mai era de folos fiind plecată din lumea viilor, așezându-l sub pisică. Norocul meu că nu era soția acasă, care tot timpul m-a atenționat: - Vezi că ai să te trezești cu ea că fată în casă și vă duce-ți amândoi de
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Norica.html [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
bogați îi taxa în așa fel încât cu toții se mirau de zelul pe care îl avea publicanul în slujba sa. Romanii îl aveau la mare cinste și îl prețuiau pentru că banii și mărfurile pe care le vămuia acesta adusese multe foloase stăpânirii, chiar și Valerius Gratius care era procurator atunci în Iudeea aflase de el și îl lăudase dându-i un titlu de respect în ierarhia lor. Acest vameș însă era și viclean nu numai harnic. Din ceea ce impozita el își
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
de cum intra se retrăgea într-un colț și se tânguia acolo pe tăcute, de multe ori fiind dat afară cu bruschețe de slujitorii care vroiau să închidă ușile. Apoi, romanii îl dădură afară din dregătoria sa pentru că nu mai aducea foloasele de dinainte. Pentru omul nostru sosiră vremuri grele. Dacă romanii nu-l mai băgau în seamă, ai noștri își băteau joc de el aducându-și aminte cât de neîndurător se purtase acesta cândva cu cei ai lui, storcându-le impozite
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
mulțumire și dau slavă lui Dumnezeu - Cel în Treime mărit și lăudat că am avut marea ocazie și deosebita posibilitate sau fericitul prilej de a vă întâlni și de a vă cunoaște, și a de a-mi fi de mare folos duhovnicesc acest lucru, fiindcă în viziunea, în mintea și în inima mea personalitatea Preasfinției Voastre se conturează și se identifică prin câteva trăsături definitorii și multe calități distincte și anume: în primul rând prin caracterul, onoarea și demnitatea Preasfinției Voastre
UN GÂND SINCER, LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IUSTIN HODEA SIGHETEANUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE CINCIZECI ŞI CINCI DE ANI... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466492284.html [Corola-blog/BlogPost/375375_a_376704]
-
îmi folosesc toată știința De-a scoate din pervertire, Creștinului român, conștiința ! Cartea, e Ghid spre Adevăr, pe Care omul să-L cunoască Spre Viața Veșnică din Rai, cu Oștirea Îngerească ! Că Viața Veșnică-i aceasta : țelul cel mai de folos Pe Tine să Te cunoască și pe Cel trimis, CHRISTOS ! Să știți că noi vom ajunge, ce noi înșine dorim... Și-așa ne-om prezenta în Ceruri, după ce o să murim... Consubstanțial naturii, aspirații proprii nu-s Să nu le poat
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1442944673.html [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
tot mai acute pe zi ce trece, multe dintre ele generate din interiorul și în interiorul acesteia!... Luciditatea, spiritul său de echipă, respectul față de ucenicii și colaboratori săi, dreapta lui socoteală precum și înțelepciunea ori diplomația sa ar fi fost de mare folos în continuare, dar am convingerea că felul său de a fi și mai ales, de a vedea și de a trata lucrurile va fi moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, în frunte cu succesorul său, avându-l astfel
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438938040.html [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
și surdină. Se-aude în zare plângând o chitară Și-mi zbori spre neant că fără nicio vină. Văd chipul ce saltă în ritm mlădios Privirea ta duce în zări ce-s uitate. Aș vrea să revii pe pământ cu folos Și ningă de-a pururi, zăpada ne-ngroape. Îți cauți supusă, docilă o gazdă Cu capul adesea pierdut și absent. Deschizi iar o ușă crezând că ești trează Dar vezi !...Că-mi pătrunzi pe un alt continent. Sărutul tău tandru
REGRET TARDIV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1474349623.html [Corola-blog/BlogPost/378318_a_379647]
-
și acolo descrierea materialului cărții prezintă neajunsuri importante. În mod special, pentru o apreciere (considerare) corectă a moralei creștine este fundamental principiul pe care-l formulează Aposolul Pavel, potrivit căruia „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva” . Hedonismul și imoralismul nu-l eliberează pe om, ci îl înrobesc și-l conduc la impas, într-o stare existențială fără ieșire. Elevul poate cunoaște acest fapt foarte
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_conlucrarii_religiilor_.html [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
două drumuri aduc aici. Un cunoscător îi poate îndruma. Ce zici? TEHOMIR Și... e greu prin păduri pentru o mare oștire. DECEBAL Am dat strașnică poruncă , de știre Geților din dacia de jos Ca în luptă să ne fie de folos, Să înăbușe cu stânci și copaci răsturnați Înaintarea romanilor desfrânați. TEHOMIR Să vedem ce răsplată Îi aduce hotărârea-i neînduplecată. DECEBAL De asatădată câinele e mai îndârjit! El trebuie să știe că pământul daciei e sacru și iubit, El nu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
aduna comori, Căci doar așa,iertănd,și nouă ni se iartă! Iar noul an,în care vom intra, Eu vi-l doresc,cu spor duhovnicesc și luminos, Iar Bunul Dumnezeu din ceruri să vă dea, Tot ce vă este de folos,cu mare Mila Sa, La mulți ani binecuvântați,La mulți ani cu Hristos! Referință Bibliografică: La Mulți Ani,Binecuvântați! Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Ursu
LA MULȚI ANI,BINECUVÂNTAȚI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1483107019.html [Corola-blog/BlogPost/380758_a_382087]
-
Acasă > Poezie > Credință > ECCLESIASTUL SAU PROPOVĂDUITORUL CAP. I - NESTATORNICIA LUCRURILOR PĂMÂNTEȘTI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Deșertăciune a deșertăciunilor Totul e deșertăciune Ce folos găsește omul Sub un soare ce apune? Un neam trece altul vine, Viata-i însăși trecătoare Doar pământul pentru-o vreme Mai rămâne în picioare. Totul se termina-n țină Și la locul său dintâi Și nimic din cei pe
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP. I – NESTATORNICIA LUCRURILOR PAMANTESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464793518.html [Corola-blog/BlogPost/385268_a_386597]
-
neamului și a țării, oina este sportul național românesc, cel mai românesc dintre toate. Pe măsură ce natura timpului, în sensul destinului istoric al întemeierii țării cu tradițiile sale culturale cere restudierea oinei, apar ca tot mai necesare încercările reproiectării frumuseții și folosului sportiv pe care îl distribuie exercițiul fizic, stările de agrement, delectarea și bucuria sportivă. Cu nimic nu e mai prejos în frumusețe și rost oina, decât alte sporturi ajunse azi într-un management ce pune în circulație sume colosale de
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
pare a se derula fie într-o zonă în care cresc arbuști denumiți astfel: „oțetarii ocupă suprafețe tot mai întinse și se dezvoltă în dauna pomilor roditori și a plantelor folositoare, pe care le sufocă, fără ca el să aducă vreun folos important” (în afară de a fi util la tăbăcirea pieilor, n.n.), fie într-o zonă de asprime în conviețuire, când în chin, ca Iisus pe cruce, pretinzând apă, primești oțet, ca bătaia de joc să continue dacă se poate, și dincolo de moarte
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-in-umbra-otetarului-roman-cronica-de-dan-ionescu-2/ [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
-i lipsise, deși în sinea lor știau amândoi că nu-i așa. -Pace atunci? Zice Marco. -Pace și prietenie! Adaugă Spaniolul, cordial. Ce necaz te-a lovit frate? Poate cerul m-a scos în calea ta, să-ți fiu de folos la necaz după atâția ani. Să știi amice, că eu am fost convins atunci demult, că nu tu ai fost cel care a turnat la poliție și am insistat mult pe lângă boss (Nicola), să-i deschid ochii. Doctorul ăla era
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470259694.html [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
mai ieri afară-n cort Și au găsit aici belșugul pentru cei hoți și ziși ”isteți”! Oligarhia financiară ne stoarce cu dobânzi veroase, În restul lumii, modice, la noi sunt duble, chiar triplate - Economia o sufocă prin speculă și mari foloase Dar ne vorbesc neaveniții doar de profit și libertate! Când sonde au ajuns pe Marte ca un triumf pur tehnologic, În Apuseni n-avem curent, mai scriu copiii la opaiț - I-aș întreba pe potentați cu a lor gușă: ”Asta
SECOLUL XXI de NELU PREDA în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nelu_preda_1484747748.html [Corola-blog/BlogPost/374320_a_375649]
-
și dedică atenție importanței din cuvânt, coerenței, dincoace și dincolo de dezinvoltura din frază care ar putea evita sinceritatea. Nimeni nu poate să mintă un astfel de om. Vorbește atât de frumos cu fiecare și manifestă grija de a fi de folos celui care își dă mâinilor și minții ei, corpul rămas fără pavăze în fața asediului bolii, vulnerabil dezamăgirii și spaimei de durere. În relația medic-pacient, doctorița Mihaela Colbeanu profilează reinițierea naturii umane destul de accentuat deviată în lumea modernă. La un consult
DR. MIHAELA COLBEANU. ŞTIINŢĂ, ŞTIINŢĂ ŞI OMENIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mihaela_colbeanu_stiint_aurel_v_zgheran_1386862467.html [Corola-blog/BlogPost/363254_a_364583]
-
ce frumos trăiește dragostea în oameni. Dragostea “agape”, căci despre ea este vorba și în adevăratul său sens este: „îndelung răbdătoare, plină de bunătate, nu pizmuiește, nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată”. Când doi oameni se iubesc au încredere unul în celălalt, cred totul, sunt altruiști, suferă împreună, se bucură
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1409048679.html [Corola-blog/BlogPost/368190_a_369519]
-
studenți și preoți de mai târziu. Ca rector la Academia Teologică din Sibiu, a fost foarte punctual la serviciu, rămânând în mijlocul studenților de dimineața până seara târziu. A căutat și a păstrat o legătură apropiată cu autoritățile de stat spre folosul Bisericii.” Cât adevăr în cele spuse mai sus, și ce pildă demnă de urmat, mai ales pentru cei care conduc destinele Bisericii, ce păcat că nu s-au născut mai mulți ca și Părintele Constantin Voicu!... Pe parcursul celor peste 50
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
să vadă mereu ceea ce are, nu ceea ce îi lipsește pentru că altfel intră într-un labirint al minții de unde se rănește trăind mereu prin comparații. Fiecare este exact acolo unde trebuie să fie, are cât poate duce și îi este de folos și nimic nu este întâmplător în viața noastră! Dacă nu ne amăgim, nu ne poate dezamăgi nimic. Omul se mântuiește în lume, la fel ca și cel din mănăstire, prin întâlniri dese cu Dumnezeu și cu omul în care se
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427194442.html [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
Jiului și Oltului, undele tremurânde, mărgăritare de nestemate în picuri tumultoase care-și plâng fiul iubit al Olteniei. Doamne, fi bun și ascultă și cântecele acestor studenți minunați, care-i ofereă omagiu și recunoștință pentru tot ce-a făcut în folosul lor. Pentru noi, prof. ION SMEDESCU va rămâne o amintire vie, un exemplu de urmat, fiind omul care nu a precupețit nici timp, nici bani pentru binele celor mulți, datorie sfântă pentru urmași de-a păstra ce-a construit cu
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1451309572.html [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
nu sosea. Atunci, indignat și hotărât să-și continue partida cu orice preț, m-a somat să fiu mai precis, să pun punctele mai pe i. Am crezut să-l mulțumesc cu aceste versuri: Ești om de duh, dar ce folos Că pe poet apreciezi, Deși ești spirit luminos, Nu eclerezi! Pe românește: Nu pui banii jos? Bancherul, însă, urma să câștige la écarté, și să mă acopere de elogii; însă nu făcea gestul așteptat cu atâta nerăbdare de eminentul meu
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Patru_epigrame.html [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
doi colerici mai ieșeau și „scântei”!) se finalizau totdeauna cu ceva bun sau important. Așteptam cu nerăbdare „terenurile” (nu în toate anotimpurile, plăcute pentru gazetari!) împreună: era tonic, îmi „dezmorțea” creierul, discutam la nesfârșit, uneori în contradictoriu, dar totdeauna cu folos. Ideea alcătuirii acestei cărți, deși generatră de un impuls imediat, se datorează, într-un fel, tot amintirii unor asemenea discuții. Mai în glumă, mai în serios, Serafim îmi spunea: „Pune mâna și scrie cărți, dom'șoară! Lasă-i pe ceilalți
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Serafim_duicu_un_cavaler_de_dolj_sub_cul_al_florin_tene_1349965936.html [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]
-
putea să-ți iei, fără a-ți fi povară, Însă în graba ta să nu uiți ce-i frumos Valoarea ce-ai în brațe e aur, prețios. Ca să cuprindă mult a lăsat pruncul jos Voind s-adune totul, dar fără de folos... Când îngerul cel bun îi strigă ca să iasă Ea uită de copil, luă comoar-aleasă. Nici nu băgă de seamă că nu sunt semne bune Flămânda-i lăcomie avea să se răzbune... Lângă un sac cu aur, bietul suflet de mamă
GREȘEALA UNEI MAME de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/paula_diana_handra_1455024815.html [Corola-blog/BlogPost/362273_a_363602]
-
tv cu 99% dintre episoade prezentând răul trimfător asupra binelui, cu complicitatea prin naivitate a apărătorilor binelui și a judecătorilor răului reprezintă un tip de agresiune psihică. Doar în ultimul episod binele triumfă, personajul principal învinge răul, dar cu ce folos dacă în celelalte 99 de episoade ai suferit. Majoritatea privitorilor cred că se relaxează privind un serial tv, uneori și două-trei pe zi. De ce nu se sesizează nimeni ? Dacă ar fi o agresiune asupra unui animal, așa cum este asupra omului
NOILE SERIALE TV de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1463199189.html [Corola-blog/BlogPost/378119_a_379448]