2,086 matches
-
gustoase...!” - aprecie el privind pe furiș la farfuria fetei. „Silueta...” - fu de părere Lakner. Fără a rosti cuvinte de prisos, Tony Pavone așeză farfuria fetei În dreptul „Marelui Înfometat”, făcând mențiunea: „Decât s’o ia patronul...” Atena se prefăcu indiferentă la formidabila poftă de mâncare a lui Polipeanu, În timp ce Lakner o asalta pur și simplu, Încercând să-i smulgă o promisiune pentru a doua zi. Atunci Însă, când Polipeanu Înghiți ultimul dumicat, Îl privi mai cu atenție. De necrezut și totuși adevărat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
intra vijelios, cu tonul ridicat, acolo unde Tony Pavone aveaun contract de construcții mai valoros, solicita actele la verificare, ordonând imediat anularea contractului respectiv, Încetarea lucrului cu acest delapidator fioros ce jefuise gestiunea țării cu multe milioane lei...!! În această formidabilă acțiune de zdrobire a lui Tony Pavone, unii clienți timorați, opriră imediat lucrul, sistarea plăților și organizarea unei comisii de evaluare, profitând de situație pentru a cere banii Înapoi, produând un prejudiciu ce cu greu putea fi recuperat dela alte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În cazul unei dispariții a prietenului meu drag...!” Pentru moment, directorul rămase fără grai. Să dăruiești viață riscânduți viața ta, e o faptă ieșită afară din comun. Cufundat În calcule cardio - vasculare, directorul o mai privi admirativ, monologând. „ Atena, ești formidabilă. La drept vorbind nu m’am așteptat la acest sacrificiu cu urmări suficient de periculoase. Micșorarea cantității de sânge din corpul tău, poate determina o anemie pernicioasă ori alte simptome biologice cu urmări violente. După cum ți-am explicat, acestă transfuzie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și de dulce. Și, finalul: — Ești o ticăloasă! La etajul al doilea, am găsit-o pe doamna Taylor stând la baza scărilor care urcau la mansardă. S-a întors când m-a văzut și m-a fixat cu privirea ei formidabilă de ou în tigaie. Zău, a zis ea, chiar nu e cazul să vii. Nu avea nici un rost să mă cert cu ea; pur și simplu am început să urc scara. Era mai periculoasă decât mi-am închipuit. Scara era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
prezenței ei o ambiguitate pe care n-o depășise cu toate că se afla numai în imaginație, deși la un moment dat avui impresia unei încercări din parte-i, dar nu-mi dădeam seama în ce direcție. Își diversifica - avea capacitatea aceasta formidabilă - întreaga ființă spre mai multe modalități ale existenței, încât, observând-o, te uimea. Atunci când exista în realitate, - parțial și acum - conversația cu ea se vădea o plăcere, era inteligentă, chiar prea inteligentă, în detrimentul ei sufletul îi era dominat de rațiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
adus înapoi. Era bun, foarte bun... Titus... Am cheltuit o grămadă de sesterți ca să cumpăr altul, la fel de bun ca el, dacă nu mai bun... Se numește Skorpius. — Skorpius! - Valens ridică din sprâncene, uimit. L-am văzut luptând la Vienne. E formidabil, crud și imbatabil. Soldații tăi vor fi entuziasmați... Le vei oferi munera extraordinare, iar asta îți va spori faima în rândul lor. Ei mă iubesc deja - cu ochii la mâncare, Vitellius reluă discuția întreruptă de intrarea tânărului bucătar. De ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dintr-o bucată. Mândru că e cetățean roman, el, care prin naștere era un biet gal! Știu că soldații lui îl venerează; e de-ajuns să le spună un cuvânt, și îl urmează oriunde. E orgolios, impulsiv, hotărât. Un aliat formidabil, un adversar primejdios. — E incoruptibil? Cu bani obții orice. L-am putea plăti ca să-l convingem să fie de partea noastră... — Nu toți oamenii pot fi cumpărați. Unii pun anumite idealuri mai presus de propria lor existență. Pe ăștia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
le construiseră în apropiere de Cremona, lângă amfiteatru, se aflau destui gladiatori, astfel încât împăratul le putea oferi supușilor săi cremonezi munera de neuitat. Îi expuse împăratului ordinea luptelor. Îi sugeră să-l pună pe Skorpius să lupte cu un secutor formidabil, care se ridica la înălțimea campionului lui Vitellius. Secutor-ul venea dintr-o provincie a Illiriei. Șiret, Manteus îl alesese fiindcă știa cât de mult îi ura împăratul pe dalmați. Impresarul propuse ca Valerius să lupte cu Flamma: cel dintâi ajunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și făceau unghiile reciproc, trecând de la una la alta o farfurie de guave cu chilli și sare, dar Pinky își dădea seama că, în cazul în care ar fi observată și identificată, femeile astea s-ar transforma într-o armată formidabilă. În ciuda capacităților ei lăudabile atunci când venea vorba de chestiuni de război, era incapabilă să se apere împotriva atâtor femei, odată ce erau stârnite. Se strecură pe aleea din spate. Oare nu știau nimic despre planificarea familială? Erau mult prea multe femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
o cădere nervoasă pe fond citadin. Până și eu, în ciuda exaltării de care eram cuprins, am reușit să descopăr o urmă de sentimentalism aici). Tot filmul, Spunk a avut o privire tăcută de uimire mută și rezervă, comică, dar demnă, formidabilă. A fost extrem de bun la sfârșit, când extratereștrii (care au monitorizat toată gluma, ajutându-l pe Spunk în momentele de stângăcie) îl aduc înapoi, î.Hr. El știe, mai mult sau mai puțin, ce se va întâmpla, și încearcă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
foarte largă și se pliază atât pe gusturile elevilor cât și ale celor care predau. Ca o dovadă că pasiunea este comună, profesorii predau la Centrul de Excelență, iar elevii lor îi secondează urmând cursurile de istorie organizate aici. Echipa formidabilă a profesorilor de istorie de la Liceu Teoretic ”Miron Costin” are o reputație de excelență în sine și acest lucru este dovedit și de faptul că mulți dintre cei pe care iau îndrumat, aleg să urmeze facultatea de istorie. Ce plăcere
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
Jones și asupra Prepelicarului, sora lui, chiar dacă fuseseră mult timp înstrăinați. Nu, se gândi eul-Vultur. Trandafirul nu este darul suprem. Apoi orice discuție, fie ea rațională sau formă-gând, încetă și eul-Grimus dinăuntru își dezlănțui asupra eului-Vultur toată forța voinței sale formidabile. Media m-a îne-a) văzut clătinându-mă și poticnindu-mă în timp ce războiul lăuntric se întețea și m-a prins de mână. Poate că asta a făcut ca lucrurile să se întoarcă în favoarea eului-Vultur. Nu eram singur. Media era acolo. Media
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
elegant, cu o dâră de parfum înecăcios în urma ei. Era odicolon sovietic „Svistulika“, cel mai scump la parfumeria „Central“, ținută de domnul Isaac Schwartzmann, tatăl celui mai bun prieten al meu din acei ani, Ghidale Schwartzmann. Ghidale avea o colecție formidabilă de timbre. I-o lăsase amintire unchiul lui când a fost să plece în Israel. Erau mai ales acele timbre mari, viu colorate, din țări stranii pentru noi, al căror nume, în simpla rostire, stârnea în mintea noastră, în dorurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Nu era, desigur, opera de desăvârșire a societății multilateral dezvoltate (deși, mai poți să știi...), nu erau părticele din elanurile uriașe ale clasei muncitoare de a îndeplini cincinalele în câte patru ani, maximum patru ani și jumătate, nu erau nici măcar formidabilele eforturi ale agricultorilor de a obține, an de an, cele mai inegalabile recolte din istoria țarinilor naționale. Era ceva mult mai nobil și mai autentic: ne distrugeam noi înșine viețile, fără a mai lăsa cuiva satisfacția de a crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Cartea a VI-a Nu mi s-a prea întâmplat să-l simt pe Ioan Es. Pop atât de entuziasmat din pricina unei proze românești in progress. M-a sunat, spunându-mi: Bătrâne, ne-a dat Lăcustă în foileton un roman formidabil, un fel de Moskova-Petușki... Totul perfect până aici. Până în sâmbăta în care am început să citesc acest roman. Nu vreau să folosesc cuvinte mari, chiar mi-e teamă s-o fac, pentru că l-am cunoscut pe omul Ioan Lăcustă (care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Bernardei că vrei să-ți Întemeiezi o familie? — Lucrurile astea nu trebuie spuse, Daniel. Se văd pe chip. Am aprobat din cap. Păi atunci, dacă vrei să știi opinia mea, sînt sigur că vei fi un tată și un soț formidabil. Dar, cîtă vreme nu crezi În aceste lucruri, nu le vei putea adulmeca niciodată. Fața i se topi de bucurie. — Chiar vorbești serios? — De bună seamă. — Să știi că Îmi iei o mare piatră de pe inimă. Fiindcă numai cînd Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și cu recunoscute virtuți creștinești. Părintele Fernando ne studie fără să clipească. Aș fi preferat să mă Înghită pămîntul. Plăcerea e de partea mea, domnule Romero de Torres, răspunse el cordial. Pot să vă Întreb ce aduce un atît de formidabil duet În umila noastră instituție? M-am hotărît să intervin Înainte ca Fermín să-i trîntească preotului o altă enormitate și să fim nevoiți să ieșim În șuturi. — Părinte Fernando, Încercăm să-i localizăm pe doi foști elevi ai colegiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ultima oară. Mi-am apropiat urechea de buzele internatului, pînă cînd i-am putut simți răsuflarea fetidă și călduță pe piele. M-am temut să nu mă muște, Însă, pe neașteptate, el Începu să emită o vîntozitate de o contundență formidabilă. Tovarășii săi Începură să rîdă și să bată din palme. M-am retras cîțiva pași, Însă efluviile flatulente mă prinseseră iremediabil. Atunci băgai de seamă că, lîngă mine era un bătrîn cocîrjat, Înzestrat cu o barbă de profet, cu părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acum tremurau În fața șemineului, străine de călduroasele amintiri pe care le păstram despre ele. Noțiunile mele de literatură victoriană Îmi sugerau că cel mai rezonabil era să-mi Încep căutarea din pivniță, unde, cu siguranță, se aflaseră bucătăriile și o formidabilă cărbunărie. Cu această idee În minte, mi-au trebuit cam cinci minute ca să identific o ușă sau o scară care să mă conducă spre beci. Am ales o poartă din lemn lucrat aflată la capătul unui coridor. Părea o piesă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
leneșe de lumină ce se depuneau peste răsuflare și dispăreau. Am alergat spre Plaza de Cataluña, care era pustie. În mijlocul pieței, singur, se Înălța silueta unui bătrîn, sau poate că era un Înger dezertor, cu părul alb, Îmbrăcat Într-un formidabil pardesiu cenușiu. Aidoma unui rege al zorilor, Își ridica privirea spre cer și Încerca zadarnic să prindă fulgii de zăpadă cu mănușile, rîzÎnd. CÎnd am trecut prin dreptul lui, s-a uitat la mine și mi-a zîmbit grav, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și, cu toate că din Roland nu se putea scoate picătură de sânge, deoarece era vrăjit, îl zgudui și-l duse în așa o stare, de parcă ar fi fost zmuncit din toate încheieturile. Numai trupul său, însă, nu și sufletul. Atât de formidabilă a fost, apoi, lovitura pe care paladinul i-a dat-o la rândul său, încât nu numai scutul, dar și întreaga armură de pe trupul lui Agrican a fost prefăcută în bucăți, rupându-i și trei coaste pe deasupra. Tătarul răgând ca
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
zece lovituri de curea, dragul de Desmond obținea de fiecare dată ce voia, adică să intru în alte case și să fur ce-i plăcea lui. Așa că hai s-o spunem așa: am ajuns să văd o grămadă de lucruri formidabile și o groază de lucruri ciudate. Și mi-a plăcut. Așa că fie deveneam hoț, fie spion. Meseria de polițist mi s-a părut un compromis convenabil. Și mi-a plăcut mai mult să-i trimit pe alții să spioneze decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
meciul De Haven - Upshaw. În cel mai bun caz putea ieși egal. La 8.30 fix se auzi un claxon. Ieși și îl văzu pe Dudley sprijinindu-se de Fordul său. — Bună dimineața, Malcolm! Nu-i așa că-i o zi formidabilă? *** O luară spre vest, pe Wilshire - Mal tăcut, iar Dudley discutând politică. — ...Am contrapus stilul de viață comunist cu stilul nostru și revin mereu la familie, coloana vertebrală a vieții americane. Crezi asta, Malcolm? Mal știa că Loew îl informase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
s-a reinventat ca o exemplară Ioana D’Arc de stânga, organizând, planificând, recrutând și finanțând totul cu propriii ei bani sau cu cei din diverse donații, obținute deseori cu ajutorul trupului ei. Eficacitatea politică a acestei femei era atât de formidabilă, încât n-a fost nici o clipă subestimată, considerată o susținătoare oarecare sau o diletantă. În cel mai rău caz, numai rațiunile și mentalitatea ei erau considerate dubioase. Fascinația lui Eisler față de Claire a continuat și după ce relația lor s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
reveni în minte scena cu De Haven: știau, știau, știau! Gata cu Ted cel Roșu. — Jack, ai ceva nou pentru mine? Shortell zise: — Ceva nou-nouț. Am stat toată noaptea, am studiat povestea cu wolverinele și am dat peste un indiciu formidabil: un tip pe nume Thomas Cormier. C-O-R-M-I-E-R. Un naturalist amator faimos. Eu zic să-l suni. Locuiește în Bunker Hill și închiriază nevăstuici pentru filme și spectacole cu animale. Are un lot de wolverine, pe care le ține în cuști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]