1,194 matches
-
a acțiunilor privind Berlinul nu era acceptabilă pentru Hrușciov dacă nu din alt motiv, atunci pentru că Germania de Est suferea o constantă pierdere de resurse umane, pe măsură ce est-germanii cu educație superioară se refugiau constant în vest prin Berlin. Deși fusese fortificată în alte zone, Berlinul, administrat de cele patru puteri aliate, rămânea deschis. Încurajat de afirmațiile fostului ambasador american la Moscova și ale președintelui comisiei Senatului SUA pentru relații externe că Germania de Est are toate drepturile să-și închidă granițele
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
oraș, refăcând drumurile și ridicând fortificații pentru a apăra Oltenia și teritoriul român din stanga Oltului, construind un val de pământ "limes Transalutanus" și un șanț, precum și o serie de castre și fortificații. Caracalla a dus războaie împotriva carpilor și a fortificat granițele nord-vestice ale provinciei. Sub Severus Alexandrus, a fost înființat conciliul reprezentativ al Daciei-"concilium Daciarum trium", din care făceau parte delegați ai orașelor și ai districtelor rurale. Conciliul își desfășura ședințele la metropola Sarmizegetusa, fiind prezidat de marele preot
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
nordic, răsăritean și vestic al provinciei române: geto-dacii și tracii liberi septentrionali că biefii, arsietai, carpii și costobocii. Erau cunoscuți pentru acțiunile lor războinice. Dacii din vest sunt atestați în zona Crișanei, Maramureș, până în Slovacia. După anexarea regatului dacic, așezările fortificate de la vest și nord de provincia română sunt abandonate și dacii "liberi" se stabilesc în zona colinara și de câmpie. Dacii de vest erau strâmtorați de sarmați, de vandali și de români. Sunt menționați în discursul rostit de retorul Aelius
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în "Geographica" lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de meșteșugari și de comercianți. Atât secuii cât și sașii fiind situați într-o regiune aflată constant sub amenințarea invaziilor otomane și tătare, ambele comunități de grăniceri și-au construit fortificații de diverse mărimi. Orașele cele mai importante au fost fortificate în întregime, iar în localitățile mai mici, sate sau târguri, s-au construit fortificații în biserici (mai exact, bisericile au fost construite ca niște fortărețe) sau în jurul bisericilor. În unele cazuri, bisericilor li s-au adăugat ziduri și turnuri de
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
parohială și locuințele țăranilor bogați sunt situate în jurul acestei piețe centrale. Unele dintre bisericile construite de sași și de secui în secolul al XIII-lea au fost puternic influențate de bisericile cisterciene de la Cârța și de la Igriș. Bisericile au fost fortificate începând cu secolul al XIII-lea și au jucat un rol defensiv până în 1788, data ultimei incursiuni otomane în Ardeal. Sub numele de "biserici fortificate ardelene" sunt cuprinse mai multe tipuri de fortificații: Unele biserici dotate cu ziduri de incintă
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
de către europeni a culturilor mai avansate în epocile anterioare, cum erau cele din Orient, a avut loc în epoca Renașterii. În Europa, nobilimea și păturile bogate au început să-și construiască palate confortabile și case impunătoare, în locul castelelor reci și fortificate din evul mediu. A evoluat stilul de construcție pentru clădirile cu etaje. Datorită îmbunătățirii tehnologiei de fabricare a sticlei, ferestrele puteau fi mai mari. În Anglia, unele case de mari dimensiuni, ca Hampton Court, erau construite din cărămizi făcute manual
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
jafurilor soldaților polonezi, iar alții au hotărât să aștepte sfârșitul luptelor pentru a se alătura taberei învingătoare. Ca urmare, doar aproximativ 600 - 1000 de moldoveni s-au alăturat polonezilor. Żółkiewski a dat ordin ca trupele sale să construiască o tabără fortificată la Țuțora. Pe 10 septembrie, lângă Țuțora, aramata polono-lituaniană a ajuns față în față cu forțele otomano-tătare, sprijinite de contingente valahe, aflate sub comanda lui Iskender Pașa, beilerbeiul de Oceac. Această forță fusese trimisă de sultan în ajutorul lui Gabriel
Bătălia de la Țuțora (1620) () [Corola-website/Science/317618_a_318947]
-
de alarmă, pentru apărarea liniilor defensive. Această stare de fapt s-a schimbat în 1816, când generalul Alexei Ermolov a preluat comanda armatei din Caucaz. El a trecut armata rusă din defensivă în ofensivă și a început construirea unei linii fortificate pe aliniamentul râul Sunja - Vladikavkaz, înființând puncte puternic fortificate precum Groznîi și Vnezapnaia. Ermolov a reformat întreaga structură a cazacilor, iar în 1819 i-a înlocuit pe atamanii aleși cu o serie de comandanți numiți de el personal. Cazacii de pe
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
a pridvorului. În peretele de nord-est al pronaosului se află o ușă interioară prin care se urcă la cele două etaje ale turnului-clopotniță. Turnul are un plan pătrat și două etaje. La primul etaj se află o încăpere destinată sistemului fortificat de apărare cu drumuri de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Armatei I, au intrat în lupta Armatele a 2-a și a 3-a. Generalul Potiorek a luat hotărârea să atace Armata a 2-a, dar sârbii au reușit să-i respingă pe austro-ungari. Retragerea austro-ungarilor a continuat până pe liniile fortificate de la sudul Belgradului. Nici pe aceste poziții defensive trupele generalului Potiorek nu au reușit să reziste multă vreme, astfel încât, pe 13 decembrie, ele au fost respinse până pe pozițiile de plecare de pe teritoriul Austro-Ungariei. Trupele sârbe au reintrat în Belgrad pe
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
1311 Guy a returnat de căpetenie nepotului său, contele William al III-lea, si Woerden a rămas parte a Olandei. În jur de 1370 primarul Willem van Naaldwijk a ordonat construirea de ziduri de apărare și un șanț pentru a fortifica orașul, pentru a apăra Olanda de reînnoita ostilitate cu Utrecht. Woerden a primit drepturile de oraș de la Albert I, Duce de Bavaria, si Conte de Olanda, în 1372, chiar dacă Woerden era încă un oraș mic, care adăpostea doar aproximativ 720
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
al-Omar, care a dominat regiunea până la moartea să în 1775. Urmașul sau la conducere, ofițerul otoman de origine bosniacă Ahmed Djazzar Pasha, care fusese numit guvernator al Damascului și-a stabilit sediul la Akka, a reabilitat orașul și l-a fortificat. El a amenajat un apeduct care a aprovizionat localitatea cu apa din zona Kabri. De asemenea a ridicat marea moschee care îi poartă numele, „Al Djazzar”, hanul Al Omdan și baia rituala Hammam al Basha. În anul 1791 Djazzar i-
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Xenophon, care a trecut prin aceste ținuturi cu cei 10000 de mercenari greci ai săi, pentru abundență să plin cu susan și mei și măsline și cu pășune pentru caii importați de către Solomon Multe dintre locurile sale înalte au fost fortificate. Câmpia este udata de cele trei râuri mari, Cydnus (Tars Çay), Sarus (Seyhan) și Pyramus (Jihun). Prin Câmpia netedă din Issus trece acum o mare autostradă ce legate estu și vestu, și în care se află orașele din Tars (Târsa
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
stânci, pini și golfuri. Aici este un parc natural al stâncilor și pinilor din Bărbate. Aici se găsesc și frumoasele sate costale precum cele de la Conil de la Frontera, Canos de Meca și Zahara de las Atunes, si Vejer care e fortificat. Aici întâlnim și golful Bolonia ce prezintă ruine române. Apoi se ajunge la Tarifa care este capitala windsurfing-ului în Europa unde este cel mai bun vânt pe plajele numite Paya Los Lances și Paya Valdevaqueros. Costă de la Luz deține
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
bizantină și s-a întâlnit cu inamicul lângă Adrianopol în Tracia. Armata bizantină a fost învinsă și a fugit. În 792, Constantin al VI-lea a condus o altă armată împotriva bulgarilor. Bizantinii au ridicat tabăra la Marcellae (lângă Karnobat), fortificându-l. Kardam a ajuns cu armata sa pe 20 iulie și a ocupat înălțimile vecine. După un timp Constantin al VI-a a dat ordinul de atac pe baza sfaturilor liniștitoare ale unui "fals profet". Dar forțele bizantine au rupt
Kardam al Bulgariei () [Corola-website/Science/320231_a_321560]
-
Marcellinus a folosit numele pentru a se referi la germanii de pe Limes Germanicus, în timpul lui Traian care a fost guvernator al provinciei la scurt timp după ce a fost formată, circa 98/99 d.Hr.. La acel moment, întreaga frontieră era fortificată pentru prima dată. Copacii din cele mai vechi fortificații găsite în Germania Inferior sunt datați dendrocronologic la 99/100 d.Hr. La scurt timp după aceea Traian a fost ales de Nerva ca succesor al său, a fost adoptat public
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
lui Joffrey și se declară Rege de Westeros, devenind al doilea din războiul celor cinci regi. Robb Stark devine al treilea, atunci când cei din casele Stark și Tully îl proclamă Rege al Nordului. Frontiera nordică a Celor Șapte Regate este fortificată cu un Zid, o veche barieră de gheață care se întinde pe 300 de mile și are 700 de picioare înălțime. Ea este administrată de frăția Rondului de Noapte. În ținuturile fără legi de la nordul Zidului, membrii unei mici patrule
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
cu navă centrală, cor rectangular cu absidă semicirculară și nave laterale fără absidiole. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, biserica, care purta hramul Sfintei Maria, a fost transformată în stil gotic și a fost fortificată. În anul 1506, absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal și sprijinit cu contraforți și boltit în rețea. Cu același prilej a fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
Biserica evanghelică fortificată din Țapu, comuna Micăsasa, județul Sibiu, a fost construită în secolul XV. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este format din biserică, incinta fortificată, cu turn de poartă și acces secundar fortificat și este monument istoric, și are următoarele obiective: Țapu (în
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
nu va vedea numai somptuase palate renascentiste, ci și cetăți, turnuri medievale, conace, fortărețe, castele ca din povești, ferme fortificate, biserici și mănăstiri, catedrale și citadele. Aflându-se în calea a numeroase bătălii, unele dintre satele din regiune au fost fortificate înca din secolul XII î.e.n. Secolul al XII-lea a văzut apărând aici primele fortificații din piatră. Odată cu trecerea anilor, castelelor construite în Evul Mediu timpuriu li s-au adăugat elemente suplimentare în funcție de evoluția tehnicilor militare: poduri mobile care le
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
este situat pe Valea Loarei, la 15 km vest de orașul Angers, în comuna Saint-Georges-sur-Loire, din departamentul Maine-et-Loire. Este construit pe fundațiile unei fortărețe medievale, fortificată din toate părțile de poduri mobile, doage și turnuri masive, proiectând silueta sa severă asupra câmpurilor din jur. După secolul al XIV-lea, aceeași familie locuiește și administrează castelul: generațiile celor din familia de Brie se succedă, până într-o
Castelul Serrant () [Corola-website/Science/315478_a_316807]
-
Rhudaur, și Cardolan); pentru Sauron, văzând că ținutul Gondor rămâne puternic, a căutat să valorifice pe disensiune între regatele din nord. Rhudaur a fost curând compromis, puterea acolo fiind cucerită de Oamenii-dealului aliați cu Angmar. Argeleb I din Arthedain a fortificat granița cu Rhudaur de-a lungul Dealurilor Vremii, dar a fost ucis în lupta cu Angmar și Rhudaur. Regele-vrăjitor a invadat apoi Cardolan. Regele Arveleg I din Arthedain a fost ucis apărând Țancul Vremii, dar palantír-ul a fost salvat și
Regele-vrăjitor din Angmar () [Corola-website/Science/317468_a_318797]
-
tradus ca și "casă rea". Câteva secole mai târziu el a devenit reședința unui cavaler scoțian. Prin secolul XIV devine proprietatea lui Robert de Lorris, un sfătuitor al regelui, iar apoi a nobilului Guillaume Goudet. La începutul secolulului XVII este fortificat și devine ulterior reședință imperială după nunta Joséphinei cu Napoleon. În aprile 1799 Joséphine cumpără castelul cu bani împrumutați, datoria a fost achitată de Napoleon. Castelul a fost renovat de arhitecții Charles Percier și Pierre Fontaine. Împăratul Bonaparte cu soția
Castelul Malmaison () [Corola-website/Science/321848_a_323177]
-
și-a putut aminti câți oameni a pierdut, dar a declarat că nu crede că cifra depășește 1.500 de morți. Biorčević a explicat că în timpul asediului Vukovarului „majoritatea acțiunilor de luptă s-au desfășurat de la distanță și din tranșee fortificate”. Singurele cifre exacte ale pierderilor proprii în bătălia Vukovarului publicate de partea sârbă (făcute publice de Miroslav Lazanski, un purtător de cuvânt neoficial al JNA și un foarte cunoscut comentator militar de la Belgrad) includ 1.103 soldați și voluntari uciși
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]