2,679 matches
-
înainte, după ce se stropea și se mătura bine, se încărca aria cu grâu, ovăz sau mazăre. A doua zi, după ce soarele usca încărcătura ariei, începea treieratul. Cât era ziua de mare, copiii mânau animalele în jurul steajărului (parul central), frânghia răsucindu-se și desfăcându-se de sute și sute de ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aspectul unor forțe și tensiuni prezente și active în forme vizibile descifrabile. Operele de artă sunt însă: . Răsucirea spiralată a unei figuri baroce n-a fost creată prin același tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
aspectul unor forțe și tensiuni prezente și active în forme vizibile descifrabile. Operele de artă sunt însă: . Răsucirea spiralată a unei figuri baroce n-a fost creată prin același tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
aspectul unor forțe și tensiuni prezente și active în forme vizibile descifrabile. Operele de artă sunt însă: . Răsucirea spiralată a unei figuri baroce n-a fost creată prin același tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
hohote. În Iași, la vremea aceea, erau vreo 200 sinagogi din c are vreo 30 mari. Numai pe o stradă erau 20. Unel e er au pictate cu scene reprezentând Paradisul și Facerea lumii. În mai multe părți văzută o frânghie întinsă de la o casă la a lta, peste stradă, închipuind Zidul orașului. Apreciau populația Iaș ului la 50.ooo de suflete, din care evreii reprezentau jumătate, poate 20.000, spuneau oficialitățile. Evreii credeau că ei totalizau 15.000, 10.000
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Te rog, fii liniștit. Hei, Oswald, hei! (Către Bufon) Tu, mai mult rău decît nebun, după stăpîn! BUFONUL: Unchiule Lear, unchiule Lear, ia-ți nebunul cu tine. Vulpea prinsă-o dată, Și-o asemeni față Ar fi executată Să-am frînghie lata: Ieși, nebune,-ndată. (Iese) GONERIL: Omu-a avut bun sfat. O sută,-alai! Politic e, prudent, să-l lași să țină O sută cavaleri? La orice-ar năzari, Si vorba, toana, plîngere, neplac, ' Și-poate-ocroti prostia-n forță lor, And
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Kili, „moașa” Andonoaia. Era aceasta o femeie văduvă fiindcă bărbatul său într-una din zile a ales cea mai zdravănă cracă din stejarul crescut la marginea drumului de lângă via sa și a reușit să-și ia zilele doar cu o frânghie fără să folosească măcar o coajă de săpun fiindcă erau vremuri grele de lipsuri, ca după război. Dar chiar în prăpăditul nostru de sat era pe atunci o Casă de nașteri, așa cum nu mai este acum în timpurile noastre moderne
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
viu, să-i spună că viața i-a devenit un calvar și cere sfatul ce să facă. Rabinul îl întreabă dacă are vacă șil pune să bage și vaca în casă. După câteva zile apare evreul care avea deja pregătită frânghia să-și ia viața dar rabinul îi spune să scoată vaca din casă și când îl întreabă la vreo două zile cum este acum viața sa, evreul a răspuns că este mai bine și uite așa rabinul l-a sfătuit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe orice călău ce se autopropune drept adept a libertății poporului, acesta știind sigur că libertatea este de fapt funia din casa spânzuratului, el doar trebuind după alegeri să-i procure la timp coaja de săpun necesară alunecării perfecte a frânghiei în laț. Închei nu pentru că nu aș mai avea ce spune, ci pentru că din respect pentru dumneavoastră nu aș vrea să vă plictisesc... Găinării democratice În una din zilele acestei luni am simțit oarece furnicături în vârful degetelor de la ambele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un mai bine copiilor lor să le mulțumim respectuos celor care fac ceva folositor pentru cei care trăim în acest colț de lume și totodată le-aș sugera acestor oameni care trăiesc din munca lor să păstreze vreun capăt de frânghie și o coajă de săpun pentru ca la un caz de mai știu eu ce să-i poată mângâia pe gât pe toți cei care au distrus fără milă tot ce un popor întreg a construit cu muncă, sânge și sudoare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
toacă, făcu întîmplarea să ne întîlnim și cu Petre Vasile Ciudin de la noi din Dănești. Omul are aproape vreo optzeci de ani și stricăm și cu dînsul o vorbă, dar el hotărît ne răspunde: ,, Nu, nuuu!... Niciodată să nu dai frînghia, că pierzi pe vecie a vitelor tale sămînță ”. Cercare mai facem, aici, la Dănești, întrebînd-o pe Luța lui Mantu, nu tare bătrînă dar, totuși, trecută de cincizeci de ani și pe loc ne dă știre că, dacă dai funia, dai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de frînghiuță din cornele sale, ori cea dimprejurul grumazului porcului, sau și căpăstrul din capul frumosului cal. După cum se topiră eresuri atîtea ținute în cinste cînd vremea curgea peste dînsele, tot cam așa piere azi obiceiul cu tîlc tăinuit al frînghiei cutăreia vite vîndute la tîrg, ori pe cale, ori și din ogradă. Ci, pînă mai scapă un licăr ici colo, murind, este bine să prindem puțin înțelesul de ce ar putea să ne înfățișeze și ist prea ciudat obicei prelungit peste cîte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
știm fără viață, fiind o ființă, înseamnă că funia are întrînsa un suflet și încă un suflet cu mult mai puternic de cum este sufletul vacii și oricărui alt animal, care nici nu mai vîșcă, atunci cînd se vede în lațul frînghiei. Destul e să ai în posesie funia vitei vîndute și gata chiar ai, cînd poftești, altă vită în loc. E știut că prin basme, cît scuturi căpăstrul și calul - ce-i drept, năzdrăvan - îți răsare în față, din oricare lume ar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bagă în minți obiceiul cu funia vitei vîndute, hîtria creștinilor - cine mai știe de nu apucată și ea, ca și altele, tot sub fruntea cea doldura a necreștinilor -poate să îmbrobodească pe cumpărător dîndu-i funie, însă un capăt micuț, că frînghia cea multă, curmată în taină, stă bine pitită acasă. ,,îi dau și frînghie acelui ce cumpără vita, că doară el nu a venit cu frînghie la tîrg“. Apoi, bine - cuvînt înturnăm - dacă dai și frînghia, nu dai totodată cu ea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de nu apucată și ea, ca și altele, tot sub fruntea cea doldura a necreștinilor -poate să îmbrobodească pe cumpărător dîndu-i funie, însă un capăt micuț, că frînghia cea multă, curmată în taină, stă bine pitită acasă. ,,îi dau și frînghie acelui ce cumpără vita, că doară el nu a venit cu frînghie la tîrg“. Apoi, bine - cuvînt înturnăm - dacă dai și frînghia, nu dai totodată cu ea și norocul?“ Nu pierzi, cum s-ar zice, sămînța la vite?!... Da, ce
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
doldura a necreștinilor -poate să îmbrobodească pe cumpărător dîndu-i funie, însă un capăt micuț, că frînghia cea multă, curmată în taină, stă bine pitită acasă. ,,îi dau și frînghie acelui ce cumpără vita, că doară el nu a venit cu frînghie la tîrg“. Apoi, bine - cuvînt înturnăm - dacă dai și frînghia, nu dai totodată cu ea și norocul?“ Nu pierzi, cum s-ar zice, sămînța la vite?!... Da, ce?... O dau toată?... îi dau ce rămîne... că doară o tai de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
însă un capăt micuț, că frînghia cea multă, curmată în taină, stă bine pitită acasă. ,,îi dau și frînghie acelui ce cumpără vita, că doară el nu a venit cu frînghie la tîrg“. Apoi, bine - cuvînt înturnăm - dacă dai și frînghia, nu dai totodată cu ea și norocul?“ Nu pierzi, cum s-ar zice, sămînța la vite?!... Da, ce?... O dau toată?... îi dau ce rămîne... că doară o tai de acasă “. Așa ne răspunde oierul Ion Ghergheșnu din satul Dănești
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ansamblu se asigura o hrană relativ suficientă alienaților. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalații un cazan îngropat, " 1 balie, puțină leșie, 4 frânghii (dar putina și frânghiile erau putrede), precum și "1 pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. În acest cadru, viața bolnavilor se desfășura cât se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
hrană relativ suficientă alienaților. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalații un cazan îngropat, " 1 balie, puțină leșie, 4 frânghii (dar putina și frânghiile erau putrede), precum și "1 pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. În acest cadru, viața bolnavilor se desfășura cât se poate de monoton. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și care desigur au avantajul că întrețin mai bine murdăria și infecția... Alienatul e considerat ca un om periculos, în orice caz ca un incurabil, ca un om pierdut pentru societate... mulți alienați sînt ținuți pe la casele lor, legați cu frânghii, bătuți, adesea sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de expresie modernă. Un Blaga detonator, copleșit de "prea mult suflet", clama expresionistic: "Dați-mi un trup / voi munților, mărilor". La Ana Blandiana, tinerescul "dans" se vrea un salt cosmic: Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne. De frânghiile ploii mă cațăr, mă leg, mă apuc Să fac legătura-ntre voi și-ntre stele (...) Iubiți-mi liberul dans fluturat peste voi Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul, Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi! Un notabil
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și jumătate, deprimat, vorbește de tentativele „sale” de suicid. Chestionat în legătură cu aceasta, el evocă ceea ce numește „prima sa tentativă”: avea 14 ani, era foarte disperat, se gândea de mai multe săptămâni să se sinucidă. A ascuns în camera sa o frânghie groasă pentru a se spânzura; într-o zi a mers în pădure să caute un copac și o creangă potrivită; a mers mult prin pădure, dar n-a găsit nici o creangă suficient de solidă pentru a se spânzura (îi era
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și în ce privește tehnicile de supraviețuire. În al treilea rând speologul are nevoie de îmbrăcăminte și echipament adecvat, cum este o lanternă, pentru a-i lumina calea. Și nu în ultimul rând este util să fi conectat cu suprafața cu ajutorul unei frânghii sau cel puțin a unei forme de comunicarepentru cazul în care se întâmplă ceva neașteptat. Capitolul 5 Abordările hipnoanalitice Doi călugări mergeau prin munți când au ajuns la un râu umflat de ploile torențiale. Podul fusese luat de ape și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Începeau să răsune, Întâi unul izolat, apoi două-trei și, În fine, Înmulțindu-se În jur, trăgacele armelor, care ciocăneau. Tonuri portocalii și aurii se insinuau pe cer, spre răsărit, când intraseră până la brâu În apă, trecând peste molozul podului cu ajutorul frânghiilor montate Întreaga noapte. Ajunși de cealaltă parte, când Începeau să urce un povârniș printre două coline, uzi de la talie În jos, cu picioarele clipocind În ghete, lumina cenușiu-albastruie era suficientă pentru ca Faulques, cu diafragma unei camere foto deschisă la maximum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]