4,656 matches
-
datorită epocii turburi, favorabilă formării caracterelor violente, care înseamnă domnia lui Carol al X-lea. În 1823 Evariste e trimis la Paris, ca intern al liceului Louis-le-Grand unde, în ciuda vigilenței dascălilor, bântuia un vânt revoluționar. Parisul de dincolo de zidurile internatului, frământat de mișcări revoluționare, era totuși cum nu se poate mai prezent aici. Patima politică și vocația matematică se declară aproape simultan la tânărul intern. Gradele inițierii matematice le străbate repede, pentru a cantona curând în matematicile superioare. le lui Gauss
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
noutate verbală, - în conținut, diferențierea ei se arată totală: poezia lui I. Barbu nu era nici pur formală, ca cea a lui Hérédia, nici îmbibată de recele pesimism al poeziei lui Leconte de Lisle; sub forma ei, geologică aproape, se frământă un suflet înflăcărat, lavă incandescentă, care din nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentaculele lichide. În creația aceste poezii dionisiace, din care Panteismul era cea mai caracteristică, influența lui Nietzsche era neîndoioasă, iar comparația cu Dehmel posibilă. Această fază
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
secund care să nu conțină expresia sentimentului de relație cu cerul și stelele, ca niște prezențe imediate și concrete. Un zvon de influențe misterioase circulă necontenit între pământ și cer și din substanța lor este făcută pasta în care sunt frământate cele mai multe din aceste poezii. O analiză atentă pune în lumină mai multe tipuri ale acestei ancorări în astral. ă...îViziunea cosmică își împletește firul ei în țesătura mai tuturor poeziilor lui Barbu. ă...îîn genere însă poezia lui Barbu este
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tipuri ale acestei ancorări în astral. ă...îViziunea cosmică își împletește firul ei în țesătura mai tuturor poeziilor lui Barbu. ă...îîn genere însă poezia lui Barbu este făcută dintr-o densă pastă substantivală, dintr-o materie compactă și grea, frământată în intuițiile spiritului. ă...î Norma imaginii trebuie, de altfel, să cedeze din vechea ei existență. Există și alte posibilități de a stârni curentul liric decât prezentarea unei imagini concrete. Intensitatea afectivă poate fi obținută și ca un acompaniament al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu temă liberă, pentru cine are aplecare întru cele prozodice, indiferent de număr de strofe, ori dacă e în stil clacic, ori cu vers alb, liber. Doamne! Cum uitasem! Nu puteam să ratez așa ceva. Tot drumul până acasă, mi-am frământat mintea, gândindu-mă la o anumită temă pentru poezie. A fost o noapte cu lună plină. Patul era așezat lângă fereastră și, dacă întindeam mâna, aveam impresia că voi putea aduce luna în casă. Strălucirea ei m-a fascinat, mi-
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
nopțile-ntre zile de ce oare te iubesc Susur de ape cristaline-n cascade ce te amăgesc. Sărută-mi zâmbetul sprințar, ce-ascunde al meu gând, Opac pentru acei ce-n van, să-l înțeleagă viața-și vând. Dezmiardă-mi trupul frământat de o tainică chemare, De dorință subjugat și de parfum de lăcrămioare. Supune-mă și fă-m-a ta, acum ori niciodată, Îți dărui toată viața mea, n-ai să-nțelegi vreodată. Mi-e dor de mine Mi-e dor
TE SIMT de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364370_a_365699]
-
picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu ciufulit de copilă... Mi-e dor de cântecele mamei. Mi-e dor de cântecul meu. Mi-e
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu ciufulit de copilă... Mi-e dor de cântecele mamei. Mi-e dor de cântecul meu. Mi-e dor de toate dorurile cântate, necântate
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu ciufulit de copilă... Mi-e dor de cântecele mamei. Mi-e dor de cântecul meu. Mi-e dor de toate dorurile cântate, necântate sau necuvântate... Si nu-i
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
acte în regulă de om nebun.. Zâmbeam și eu la privirea ta.. Mi-amintisem că în același local te cerusem cu un an în urmă de aceia eram noi că ai casei. Atunci eram așa stângaci, după acea perioadă, tot frământam cutiuța în buzunar de ți-am intins-o franjuri, însă până atunci...vai, mă fâstâceam, mă înroșeam numai la gândul de a-mi zice tu.. Dar, când mi-am zis fie-ce-o-fi, n-am mai avut ezitări și bine am facut
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
a fost un gest foarte frumos..! Îmi place foarte mult, de cum am văzut-o.. nu-ți pot explica.. dar, mulțumesc!(m-ai pupat pe obraz) Întorcandu-te nu mai erai la fel, ci rumena în obraji, măi nu știu cum.. Toată masă mă frământasem ce o fi și chiar mă încăpățânasem să fac și eu vreo glumă..doar zâmbeai condescendent.. ce-i drept că nu-mi iese la comandă.. Doar când am ieșit ai zâmbit lumii apoi tot cu acea stare doreai să conduci
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
el invitat în acel anturaj bun, și a început să-și pună el în primul rând întrebări. Venind acasă la Deva mă școlea pe mine. ?mi spunea ceea ce a aflat, răspunsurile pe care le-a aflat la întrebările care-l frământau pe el. Asta m-a făcut și pe mine să-mi conștientizez întrebările care poate erau doar niște întrebări interioare, la care nu găseam răspuns singură. El m-a ajutat să mi le conștientizez, să mi le verbalizez și chiar
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364505_a_365834]
-
pe mine să-mi conștientizez întrebările care poate erau doar niște întrebări interioare, la care nu găseam răspuns singură. El m-a ajutat să mi le conștientizez, să mi le verbalizez și chiar să-mi dea răspunsuri la ceea ce mă frământa. Reporter: - Care au fost întrebările la care n-ai vrut să te gândești până atunci? Dana Glazer: - Mă întrebam în primul rând: „De ce mi s-a întâmplat mie chestia aceasta?” Să mă trezesc crescând fără un tată. Și există Tatăl
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364505_a_365834]
-
unele mișcări care ar fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Un vad de râuri seci Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile, Fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
simțea cum inima îi bate mai puternic. Și-a stăpânit foarte bine emoțiile, dar s-a lăsat și ea pradă amintirilor, pentru puțin timp. Pe cele frumoase, în mare parte, le-a alungat de parcă nu ar fi existat vreodată. Era frământată doar de cele urâte, de cele care i-au adus necazuri, au umilit-o și au înrăit-o. „Murdar și jigărit ca acu nu te-am văzut vreodată, omule! Erai chipeș când te-am cunoscut... Hm! Nu te mai spală
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
buciumul sunând a veșnicie. Ajunși demult legende cărturarii - Cetățile de veghe la fruntarii, Iar Clopotele toate prind să bată; Ci soarele n-apune niciodată. Eterne melopeicile valuri, Vapoare rătăcind cu idealuri, Un far torcând tristețea lui amară, Iar marea se frământă solitară. Și gândurile se succed mulțime - Izvoare de demult, din străvechime, Podgorii hăulind autumnale Din cele patru puncte cardinale. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Puncte cardinale / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
Recompensă și cununa! Și-am să ies apoi din lume Pe o cale princiară Dacă plânge și n-aude Nimeni, noaptea o vioară Generația de schimb Spune-n șoaptă ghicitori Cum tangenta uneori Taie puntea unui limb - Numai una mă frământă C-a rămas fără ecou Întrebarea din tablou Zigurată și înfrântă: De ce omul care urcă Din ambiție o scară Se comportă ca o fiară Și pe alții-n gol aruncă?! Latră câinii din oficiu Bunăvoia la stăpâni Obiceiul la păgâni
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361369_a_362698]
-
aer. Gheața sclipea în frapierele din care răsăreau câteva sticle cu gâturi lungi și etichete intacte. Era veselă. Se mișca ușor, degajată, cu zâmbetul ei profesional care o aranja atât de bine. Nimeni nu ar fi bănuit câte gânduri o frământau, câte griji o împovărau și câte emoții o împresurau gândind la viitor. - Dar ce naiba pregătești aici? Ai nuntă sau botez? Mare scofală că vin doi oameni... - Ei, nea Vasile! De ce ești răutăcios? Ți-am spus că e ziua cuiva ori
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
să fii iubită-n draci, Vrei și sex și sufletul în rai, Cucernică, în negru te îmbraci, Goală, gându-ți zboară la serai! Eu știu că vrei să fii iubită-n draci, Ai vrea și sex și pipăită, Să te frământe-n palme doi malaci, Să cazi în somn de ostoită. Eu știu că vrei să fii iubită-n draci, Căci vrei și sex, mușcată gura, Ai merge sus pe munte la un vraci Să stingă buzelor arsura. Eu știu că
CĂ DOAR CAPCANĂ EŞTI, MUIERE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361548_a_362877]
-
sihastră. Trezite în noapte, în veac aberant, Amintiri bizare revin din neant Încercând grăbite să-și găsească locul În vâltoarea vremii ce-și cată sorocul Valuri de revoltă născute din gânduri Se adună-n grabă și formează cârduri Lumea se frământă pentru libertate Când pământul geme de hâde păcate. NOSTALGII Rotunjesc din priviri forme imaginare Extaziat gust din simțurile fierbinți Mă bucur să beau din pocal elixirul Savurându-l repetat cu voluptate Să uit de trecut și de eternitate Cu palmele
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
a Corinei Martin atrage pe drumul fără făgaș, dar cu duh, al admirației, adună și înaripează cuvinte pentru alcătuirea unui eseu cu parfumul scrisorilor de altădată. Corina Martin inspiră un eseu cu un iureș de cuvinte, un râu de cuvinte, frământându-și cu frenezie spumele valurilor. Aceasta-i ceea ce merită omul de succes care este Corina Martin, care întoarce vieții tributul sacrificiului. „Trebuie să recunosc”, spune, pentru „Business Magazin”, că cel mai adesea a avut de suferit familia din pricina carierei și
CORINA MARTIN. SPERÂND ÎN CANATUL FERESTREI IEŞIREA SOARELUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363844_a_365173]
-
nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă vezi că soarta-i rea Și simți că-i grea povara, Nu renunța! Poți înainta! Nu fi tristă mama! Eu văd cât îți e de greu Și văd că te frământă; Dar astăzi trece ce e rău, Mâine, nu mai există. Uită te rog de orice rău! Încearcă să trăiești, acceptă Și ce e bine, și ce e rău! Dar mamă, nu fi tristă! 2006 Referință Bibliografică: Nu fi tristă mama
NU FI TRISTĂ MAMA! de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363942_a_365271]
-
mari curve cu noi, cu moții! Se făcuse târziu și până ce se lăsa noaptea trebuia să fiu acasă, la mine, în Nordul României. Am coborât tulburat și iritat de câte am văzut și auzit, fiindcă toate au început să mă frământe și știu că mă frământă degeaba, mai mult decât să scriu și eu, ca alții, și să mă alătur roșienilori nu pot face singur. Nu am nici forță economică, nici poziție socială, sunt numai un străin cu accent, dar cu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
moții! Se făcuse târziu și până ce se lăsa noaptea trebuia să fiu acasă, la mine, în Nordul României. Am coborât tulburat și iritat de câte am văzut și auzit, fiindcă toate au început să mă frământe și știu că mă frământă degeaba, mai mult decât să scriu și eu, ca alții, și să mă alătur roșienilori nu pot face singur. Nu am nici forță economică, nici poziție socială, sunt numai un străin cu accent, dar cu același suflet românesc ca foarte
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]