964 matches
-
teatru al deriziunii", deplasând accentul de pe conținut pe modalitate, Eugen Ionescu este un scriitor al absurdului pentru care deriziunea este, de fapt, simptomul expus prin comic al tragicului existenței absurde, deci al temei care l-a preocupat constant, încă din frămîntata și răzvrătita adolescență. În fragmentele de Jurnal din această perioadă și chiar în paginile pamfletelor din Nu, găsim expresii timpurii ale acestei obsesii:" Problema rimelor încrucișate este tot atât de importantă ca problema războiului, a morții, a națiunilor, a revoluțiilor sociale. Se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întâlnit eu pe autorul Desfășurării într-o seară din 1945, când, într-unul din amfiteatrele Universității din București, câteva sute de studenți ascultau recitări de poezie și lecturi în proză. S-a suit pe estradă un om tânăr, cu fața frământată, care a citit «ca pe nimic», cum ar zice el, o poveste despre un salcâm. În cursul povestirii, nevasta unui țăran iese în prag: mică, grasă, cu mâinile în șolduri, «semăna cu o ulcică cu două toarte». Am ciulit urechea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luptător, mesager de cultură, liant între epoci și culturi diferite, trimis civilizator. Lumea mitologică, de o arhaitate caldă, cuceritoare, se întrepătrunde cu lumea mirifică a începuturilor originare, pe care poetul o poartă în arhetipul său: „Pământ, din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și din sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
continuu balans între trecut, într-o înfrigurată căutare a „timpului pierdut” („redécouvrir le temps perdu”), și un prezent în care, pe neașteptate, pătrund „fantasme” din anii negri ai detenției. Momente fugare din drastica recluziune se întretaie cu scene din viața frământată, măcinată de suspiciuni și îngrijorări a exilului românesc din capitala Franței. Autorul, care își investește în epicul atent condus propriile, bântuitoare, amintiri, respinge soluția vindictei, a răfuielii cu uneltele mărunte ale marilor tartori, de la noi și de oriunde. El semnalează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei”, „Răboj” ș.a. În 1934 i s-a acordat Premiul Societății Scriitorilor Români. S. a publicat, într-un timp scurt și frământat, peste douăzeci de volume. Existența sa și viziunea asupra scrisului îl apropie, prin trăirea acută și violentă a unei crize de identitate, de scriitorii vienezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și de grupul trăiriștilor. Sentimentul de insecuritate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând de sensuri. Prin această artă a cuvântului, exprimând o întreagă gamă de stări sufletești, mitropolitul se comunică și pe sine, cu spiritul său neliniștit, tumultuos, dar și contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă orator bisericesc la noi, a dat prin suita de didahii străluciri literare elocvenței sacre. Spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, reintrările familiare în chestiune, indignările, întristările, mustrările, interogațiile retorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
despre imposibilitatea comunicării. Lucruri, fragmente trec doar prin fața ochiului, căci spiritul e epuizat sau bolnav de existență, înțepenit într-o nebunie mută: „Gândesc cu trupul”, „spusele n-au sânge/ n-au carne n-au văz nici auz/ zac moloz adunat frământat biciuit” ( Idee); „bolnav sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
retrouve leș appellations " Dieu " ou " Seigneur ", écrits en majuscules. Par l'introduction de ce terme (" Nepătrunsul "), le poète amplifie le mystère qui est, dans ce cas, celui de la Genèse. Și-ar înflori pe buza ta atâta vraja, de n-ai fi frământata, Sfânto, de voluptatea-ascunsă a păcatului ? (Lumină raiului) (Blaga, 2010 : 35) Le charme fleurirait-il și clair sur țes lèvres și tu n'étais travaillée, țoi, la Sainte, par la secrète volupté du péché ? (La lumière du paradis) (Poncet, 1996 : 46) Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est traduit par " monsieur le prieur " (La mănăstire/ Au couvent) (Villard, 2008 : 83). Le choix inadéquat du registre ou des termes est observable surtout aux niveaux des images : Și-ar înflori pe buza ta atâta vraja/de n-ai fi frământata,/ Sfânto,/de voluptatea-ascunsă a păcatului ? " " Et comment un țel charme saurait fleurir sur țes lèvres,/și tu n'étais pas agitée,/Ô, sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mine. Ca să schimbăm, acum, Întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere, Lăsând Întreaga dulcea lui putere. Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când sămbie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
singuratate, ea se gândește la soțul ei, Îi trec prin memorie momente din viața petrecută alături de el, fie că ele erau uneori violente, fie că erau pline de bucurii rămase În exclusivitate În eul interior. De cele mai multe ori gândurile rămân frământate În mintea ei. Încearcă să găsească o cale de comunicare cu părintele Milieș ori cu baba Maranda. Dacă părintele Milieș simbolizează Într-un fel dialogul ei cu divinitatea, baba Maranda, o vrăjitoare, este latura opusă a acestei stări. Ea rămâne
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
economia de piață națională, integrată în economia mondială, să reprezinte o sursă sigură a dezvoltării și nici reforme structurale „de sus în jos”. În ceea ce privește această ultimă variantă, experiența câtorva decenii a generat o dezamăgire cu privire la incapacitatea sistemului politic corupt și frământat de conflicte interne de a promova o strategie coerentă și susținută de reformă de dezvoltare. Se mizează pe posibilitatea motivării comunităților locale de a stimula voința de a face eforturi de dezvoltare și mobilizare a resurselor interne, oricât de modeste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au început să se reverbereze în conștiința românească abia peste multe decenii, în postcomunism, când societatea românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
La prepararea compoziției de zugrăvit se vor folosi: humă înmuiată în apă, pigmenți și soluție de clei. 5.3.3.1.2. Înmuierea humei în apă se face în proporție de 2 litri de apă la 1 kg humă bulgări frământați mărunt. Cantitatea de apă poate varia în funcție de calitatea humei. Se toarnă întâi apă, atât cât să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă după înmuierea acestora. Pentru înmuire bulgării se vor lăsa în apă timp de 5....24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252365_a_253694]