8,186 matches
-
liderii opoziției, sau riscanta escapadă din excursia verii lui ’69 de la Lacul Ursu, când, împreună cu Luțu Axentoi și Gicu Tănăsan, am întreprins traversarea lacului, deși știam că nu e exclus riscul să primim câteva perechi de palme de la profesorul de franceză Mitică Axentoi. Deci, dirigintele a avut destule motive să mă încondeieze atât de drastic în „buclucașa” sa caracterizare de la final. Singura deziluzie din liceu s-a petrecut în primele zile din anul doi, în fața comisiei de recrutare venită de la Liceul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Legat de licorile lui Bachus, au fost două degustări care mi-au ridicat moralul pentru început, ca apoi să mi-l coboare. Cred că era în trimestrul trei al anului întâi, când, la o reuniune școlară organizată de profesorul de franceză Axentoi, considerat zbirul liceului, l-am invitat pe acesta să cinstească împreună cu noi un pahar cu lichior sau cu mastică. Cu toată euforia și bunăvoința noastră inconștientă, băutura a fost confiscată imediat, iar peste noi s-a abătut un val
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
datorită educației primite pentru o bună comportare în societate, au fost: profesor de geografie, director, Gânscă Ștefan, profesor de matematică, diriginte Botezatu Dorin, profesor de fizică Adumitroaie Ioan, profesor de română Buliga Eugen, profesoara de chimie Latiș Lucreția, profesori de franceză Axentoi Dumitru și Ionescu-Cotlarciuc Eugenia, profesor de istorie, filozofie și științe politice Cernat Ion, profesoară de biologie Boca Rarița, profesor de educație fizică și sport Omania Petru și suplinitorii temporari, nesemnificativi. După bacalaureatul din iunie 1970, am fost dus imediat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cititor a fost șocat nu numai de noutatea estetică a romanului, ci și de limbajul criptic, ceea ce dă naștere la multe interpretări. Nu întâmplător, credem, capodopera prozei persane a stârnit interesul și entuziasmul părintelui suprarealismului, André Breton, după traducerea în franceză. Calitatea esențială a Bufniței oarbe e că nu seamănă cu nici o operă din literatura universală. Ea nu se poate înscrie în nici o tipologie sau serie epică. Paradoxal, autorul se hrănește cu arhetipurile culturii vechi persane și e familiarizat cu marile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
sinonimică, redundantă, bogată în fraze ce păreau rupte dintr-un discurs fundamental, dar care nu puteau fi reperate... Era un text fără „gravitație“, acronic, iar eu, un biet începător într-o limbă de trei ori mai bogată ca engleza sau... franceza! O primă variantă am terminat-o în țară, în 1979. Până la găsirea formei celei mai apropiate de original, convenabile limbii române și potențialului cititor român, am scris 15 variante. Nu știu dacă cea încredințată tiparului i-ar fi plăcut unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cît de ingenios s-a autoinvitat marea actriță În filmul (și viața) marelui regizor :”... Dacă vă poate fi de folos o actriță suedeză care vorbește foarte bine engleza, nu și-a uitat germana, dar se face mai greu Înțeleasă-n franceză, iar În italiană nu știe să spună decît ti amo, sunt gata să vin să filmăm Împreună!”. Cine-o cunoaște pe actriță doar de pe ecran, nu ar putea-o bănui de atîta umor și teribilă parșivenie... Prin anul 2001, parcă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pus pe liber de conducerea unui teatru din capitală? Nimic mai fals. Și teatrul? Hoby. Just hoby. Am pronunțat corect în engleză? Nu știu. Și eu am studiat rusa opt ani, ca să n-am habar nici azi de ea, și franceza în liceu, foarte anemic. Interesant! Da. Interesant. În definitiv, e bine să știi că eu am rămas un simplu Kirilov al lui Dostoievski. Ce zicea Kirilov? Când crede, nu crede că crede și când nu crede, nu crede că nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ce-ți pot mușchii? Și nu uita. Va veni o clipă când veți umbla voi, dramaturgii și scriitorii, cu pielea-n băț, ciomăgiți de propriile voastre personaje. Huiduiți va fi puțin spus. Așa cum, pe bună dreptate, zisese o profesoară de franceză de la liceu aruncând catalogul pe masă în cancelarie, când revenise de la ore, prin anii ’75, că vine vremea, dragi colegi, de veți ieși din clasă bătuți măr de elevi. Parcă avea dreptate profesoara, măcar că nici dracu’ nu i-o dădea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și implicațiilor evaluative. Mai ales în cazul împrumuturilor moderne, e consemnat de obicei doar sensul pur referențial. Un exemplu este cuvîntul visceral, a cărui definiție este, în DEX, "care aparține viscerelor, privitor la viscere". Cuvîntul e un împrumut cult din franceză (adjectivul viscéral); în Petit Robert (1990), sensul care ne interesează este definit ca "profond, intime, inconscient (opposé a refléchi)"; corespondentul englezesc visceral are, în Concise Oxford Dictionary (1999), sensul secund "relating to deep inward feelings rather than to the intellect
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
analizând și traducând totodată din }iganiada. Prezentarea pe care i-o face lui Budai-Deleanu în contextul mișcărilor iluministe nu omite ideile emancipatoare ale acestui poliglot - care a publicat studii în latină, germană și română, dar care mai cunoștea și greaca, franceza, italiana, maghiara, polona, ucrainiana, ceva ebraică și rusă... Budai, care a studiat și trăit zece ani la Viena, devenind apoi slujbaș habsburgic în Lemberg, a scris și un tratat despre istoria locuitorilor Transilvaniei, precum și Kurzgefasste Bemerkungen ueber Bukowina, un fel
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
înțeles că se adresa omului de pe stradă și cu toate astea era foarte bună, o capodoperă, să nu spunem nemuritoare, ar fi ridicol, dar o capodoperă durabilă. În ciuda handicapului, în acea vreme insesizabil, ca a fost scrisă într-o limbă, franceza, care între timp a devenit o limbă moartă. Cred că am citit-o de douăzeci de ori la rand și trebuie să recunsoc, deși nu am o aplecare specială, cu lacrimi. Și atunci am așternut cel mai prost sonet scris
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
În acea vreme, elevii din secția literară iubeau geografia. Iubeam engleză, în ciuda ocupației germane, singura limbă străină din secția "clasică" zisă "A", adică latina-greaca-limbi. Științele erau considerate inferioare, absurd de plicticoase. Cel care m-a marcat a fost profesorul de franceză din anii 1941, 1942 Dl Bourdon, pe care il iubeam, era extrem de amuzant, si care ne-a făcut să iubim literele cu pasiune. Și nu numai pe cele franceze, dar și latină și greacă. Iar fiul său, cam de aceeași
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
doar gramatical, definit în contrast și în relație cu sexul biologic ("categorie gramaticală bazată pe distincția dintre ființe și obiecte, precum și dintre ființele de sex masculin și cele de sex feminin"). În engleză, cuvîntul gender este un vechi împrumut din franceză (genre, gendre - de origine latină: din genus, generis) și are, în afara sensului gramatical, și semnificația de "sex", înțeles în primul rînd din perspectivă socială, culturală, comportamentală: "the behavioral, cultural, or psychological traits typically associated with one sex", Merriam Webster Online
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
the state of being male or female (chiefly in cultural and social contexts)", Concise Oxford Dictionary (1995). În română, gen e un împrumut cult din latină, ale cărui sensuri au fost însă modelate după limbile moderne, în primul rînd după franceză (așa cum o dovedesc îmbinările gen muzical, genuri și specii, pictură de gen etc.). Termenul gen nu a avut de la început o accepție gramaticală: în cele mai vechi gramatici românești, este folosit pentru acest sens termenul neam: la D. Eustatievici Brașoveanul
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
lăsă arma deoparte și Începu să-i vorbească, În limba franceză, despre Învierea marelui avatar divin Sri Yukteshwar Giri, despre care generalul nici măcar nu auzise pînă atunci. Lăsînd la o parte faptul că, În viața de toate zilele, nu Înțelegea franceza, generalul pricepu destul de repede că soldatul acela era Însuși Sri Yukteshwar, revenit din domeniul astral numit HIRANYA LOKA. Oricum, părea să știe anumite lucruri pe care nu le-ar putea ști decît unul care a murit. Pentru a fi mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
te-ai spălat pe mîini, vin ele altele, doar ești încă tînăr, nenicule. Nu e atît de simplu, adică mai sînt implicați și alții în povestea asta, încearcă Roja să-i explice. Menaj în trei, sau cum se spune în franceză, zice șoferul. În trei, în patru, într-o întreagă națiune, gîndește-te că e vorba de o pradă mare dacă totul o să iasă conform planului, mi-am dat seama că femeile știu ce vor de la viață mai bine decît bărbații, matale
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
întoarcerea lui Mytten, adjunctul meu cel chiulangiu, cele două secretare, domnișoara Hernshaw și domnișoara Seelhaft, se puteau descurca singure de minune. Le apreciam pe aceste fete peste măsură, căci știau să scrie scrisori de afaceri corecte și chiar nostime în franceză și în germană și cunoșteau deja activitatea firmei foarte bine deși, fapt amuzant, nu se pricepeau deloc la vinuri și lăudau tot ceea ce li se oferea. Lucrau deja de câțiva ani pentru mine și gândul că vreuna dintre ele s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Lână, fu singurul comentariu al lui Anton. Ar fi mai indicat să lași chestiile astea pe seama unor domni ca noi. Arăți de parcă acum ai fi ieșit din apă, cea din portul Le Havre, poluat cu ulei. Pronunță numele orașului În franceză. — Pe care tu Îl cunoști, desigur. Iritat, mă chinuiam să netezesc buclele de pe căpățână, dar continuau să se stea crețe, ca niște arcuri. — Poți să știi? N-ai de unde să știi. Sfătos ca un bătrân, Anton Își vârî cutia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
chiar mă gâdili. Sută la sută star de cinema, i-am explicat, desfăcând picioarele. Pe când „Gretchen“ sună ridicol. Tot ce Înseamnă german, concentrat În două silabe, nu crezi? Dora nu scoase nici un cuvânt. „Dorothée“ e același lucru, numai că, În franceză. Pe când... Pe când „Dorothea“ are ceva... Ceva nobil și bine proporționat. Ca un... Stai. De ce te-ai oprit? Hai să schimbăm subiectul, spuse Dora, desfăcându-și chimonoul. — De ce? am repetat după un an, mutându-mi privirea de la muscă la masa din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de celofan de pe unul. Urmărind o barcă de turiști, Anton n-a spus nimic. Pe punte stătea o femeie cu un coif dintr-un ziar și cu un reportofon de tablă la gură. Întâi a vorbit În engleză, apoi În franceză, și, la sfârșit, În germană. În fiecare limbă, explica cu o voce subțire, metalică, ce vedeau turiștii În momentul respectiv. Toți Își țineau mâna lângă frunte, de parcă ar fi vrut să salute soarele, și mulți aveau binocluri În jurul gâtului. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să găsească nava golită de străini. Așa i-ar fi plăcut să fie Întotdeauna: câțiva latino-americani pe care să-i dăscălească În propria lor limbă și o stewardesă cu care să bea un pahar de bere tare. Mormăi ceva În franceză În direcția marinarilor și aceștia Îi zâmbiră, cântând un cântec indecent despre un cocu, care-i făcu sufletul sedentar, de familist, să se veștejească puțin de invidie. — N-a fost o traversare grozavă, Îi spuse el În englezește stewardului-șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
despre un cocu, care-i făcu sufletul sedentar, de familist, să se veștejească puțin de invidie. — N-a fost o traversare grozavă, Îi spuse el În englezește stewardului-șef. Individul fusese chelner În Londra și casierul nu rostea niciodată În franceză un cuvânt mai mult decât era necesar. — Evreul ăla, spuse el, ți-a lăsat un bacșiș ca lumea? — Ce crezi? Șase franci. — I-a fost rău? — Nu. Bătrânului cu mustață - lui i-a fost rău tot timpul. Și vreau zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
devenea conștient de vântul de afară și lua vâjâitul zăpezii drept zgomotul făcut de pietricelele de la malul mării. În acele momente În șopron reînvia imaginea anilor săi de exil, așa că Începu să recite declinările din germană și verbele neregulate din franceză. Dar rezistența lui slăbise și, În loc să afișeze În fața călăilor săi un aer sigur și sarcastic, acum plângea. Coral Musker Îi așeză capul Într-o poziție mai confortabilă, dar Czinner și-l mișcă din nou, Întorcându-l fără Încetare și murmurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
gest de lehamite profesorul, depărtîndu-se, aruncînd iarăși privirea spre cele două bătrîne, sorbind din ochi cărțile așternute pe masă. Mă iertați! se aplecă el spre stăpîna cățelușei soțul dumneavoastră n-a fost profesor universitar? De ce? Dumneavoastră ați predat Latina și Franceza. Nu-mi amintesc să vă fi avut elev. Mă iertați! spune profesorul, retrăgîndu-se. Nu vor să vă dea și dumneavoastră în cărți, dom' profesor? îl întreabă Lazăr cînd profesorul a ajuns în dreptul saltelei pe care el și studenta încearcă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i rămînea ceva să-i dea și lui Corneluș, pentru plata căminului. L-am luat în cameră cu mine, deși era într-un an mai mic, mînca pe cartela mea sau făcea blat-ul la cantină; eu dădeam meditații la Franceză uneori, el dormea; eu jucam pocher, el se plimba sau dormea nu-mi închipui că citea prea mult -, de la pocher aduceam de băut și-i dădeam; ba i-am făcut rost și de-o femeie odată, o prietenă a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]