9,707 matches
-
Nu. Eu am remarcat doar gafa de proporții a domniei voastre. Probabil n-ați remarcat că toți au fost de acord cu ce-am spus. Ești irecuperabil, zic, întorcîndu-i spatele. La o masă oficială erau universitari de seamă și un francez, proprietarul restaurantului. S-a vorbit doar în franceză, mulți înghițindu-și limba cu furculition cu tot. Vă rog să vorbiți în românește că și francezul o rupe binișor, intervin puțin iritat. Mai exersăm și noi un pic, dom' primar. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Ești irecuperabil, zic, întorcîndu-i spatele. La o masă oficială erau universitari de seamă și un francez, proprietarul restaurantului. S-a vorbit doar în franceză, mulți înghițindu-și limba cu furculition cu tot. Vă rog să vorbiți în românește că și francezul o rupe binișor, intervin puțin iritat. Mai exersăm și noi un pic, dom' primar. Dar cel puțin 6 persoane nu știu franceza, încerc un solid argument. Înțelegem perfect, intervine unul din cei șase. Observam masa puțin enervat. Cei șase erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
afirma că îl preferă "pentru scăpărătoarele viziuni despre lucrurile viitoare, dar imaginea celor trecute și prezente ar fi vrut s-o afle de la Guicciardini". Va mai fi Machiavelli martor la scurta dominație a lui Piero de Medici (1492-l494), la intrarea francezilor în Florența, conduși de Carol VIII (1494). Ascultă, fără să admire (cum făcuseră așa-numiții "piagnoni"), predicile înflăcărate ale lui Fra Girolamo Savonarola, urmărește dominația acestui "profet dezarmat", cum îl va numi el, care sfîrșește ars pe rug de nobilimea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
toate atributele unui text clasic. Sau poate e chiar textul care clasicizează acest tip de carte de teorie a succesului în conducerea unui stat. Perenitatea ideilor e unul dintre importantele criterii ale clasicității, o exigență căreia Principe!e îi rezistă. Francezii recunosc că de la Rabelais încoace nu există om de cultură care să n-o fi citit. Cei care s-au ocupat de cariera practică a ideilor lui Machiavelli constată că aceste idei au fost investite în arta conducerii de mari
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece dacă s-ar pricepe, nu ar fi lăsat ca biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au dobîndit-o în Italia, atît statul papal cît și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fie schimbată și să se provoace tulburări în statele adversarilor, pentru a putea pune stăpînire pe o parte din ele. Lucrul acesta a fost ușor; papa a avut de partea lui pe venețieni care, din alte motive, îi aduseseră pe francezi în Italia; lucru pe care el nu numai că nu l-a oprit, dar l-a ușurat prin aceea că a anulat prima căsătorie a regelui Ludovic. Așadar, regele a trecut în Italia cu ajutorul venețienilor și cu asentimentul lui Alexandru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a bisericii însemna distrugerea lor, convocară o dietă la Magione, în regiunea Perugiei. Aceasta a provocat rebeliunea de la Urbino, tulburările din Romagna, precum și nenumărate primejdii pe care ducele a trebuit să le înfrunte și pe care le-a învins cu ajutorul francezilor. Redobîndindu-și astfel tot prestigiul și nemaiavînd nevoie să se bizuie nici pe Franța nici pe alte forțe dinafară, și pentru ca să nu mai aibă nevoie de a le pune pe acestea la încercare, ducele începu să se folosească de vicleșuguri. Și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
regele Franței; căci știa prea bine că regele, care își dăduse prea tîrziu seama de greșeala pe care o făcuse, nu avea să îngăduie mai departe acțiunea lui. Începu, astfel, să-și caute prietenii noi, iar în momentul în care francezii înaintară spre regatul Neapolului, împotriva spaniolilor care asediau Gaeta, se arătă șovăitor în atitudinea lui față de Franța. Intenția lui era de a se asigura împotriva lor, lucru care i-ar fi reușit foarte curînd dacă Alexandru ar fi trăit. Acestea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Perugia și Piombino, avînd în același timp Pisa sub protecția lui. Și ca și cum nu ar mai fi trebuit să țină seama de Franța (de fapt nici nu mai avea de ce să țină seama de ea, întrucît spaniolii le și luaseră francezilor regatul Neapolului, așa încît atît unii cît și alții erau nevoiți să-i cumpere prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în parte din frică; iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
apoi Alexandru VI, care, dintre toți pontificii ce au domnit pînă acum, a dovedit că un papă poate să devină foarte puternic atît prin bani cît și prin forță; în adevăr, folosindu-se de ducele Valentino și profitînd de coborîrea francezilor în Italia, el a săvîrșit toate acele lucruri despre care am vorbit mai sus, cînd am tratat despre acțiunile ducelui. Și cu toate că intenția lui nu era aceea de a mări puterea bisericii, ci puterea ducelui, totuși ceea ce a făcut s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu fusese încă niciodată întrebuințat pînă la Aledandru. luliu II nu numai că a continuat aceste procedee, dar le-a accentuat; el și-a pus în gînd să cucerească Bologna, să-i distrugă pe venețieni și să-i alunge pe francezi din Italia; și toate aceste lucruri i-au izbutit, ceea ce este cu atît mai mult spre lauda lui cu cît a făcut totul spre a mări puterea bisericii și nu spre a ridica pe un particular oarecare. El a păstrat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai rămas prizonierul dușmanilor, întrucît aceștia fuseseră puși pe fugă, și nici al trupelor pe care le primise în ajutor, deoarece învinsese cu alte arme decît cu ale acestora, Florentinii, fiind cu totul lipsiți de armate au adus zece mii de francezi la Pisa pentru a o cuceri, dar procedînd astfel, s-au găsit într-o primejdie mai mare decît în orice alt moment al luptelor lor. Împăratul Constantinopolului, pentru a se împotrivi vecinilor lui, a adus în Grecia zece mii de turci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
așa încît le-a distrus, rămînînd doar cu armatele lui proprii. Și nu este greu de observat deosebirea care există între cele două feluri de armate, dacă ne gîndim că faima militară a ducelui, atunci cînd avea alături numai pe francezi sau pe oamenii lui Orsini și Vitelli, a fost alta decît aceea pe care și-a dobîndit-o atunci cînd a rămas cu soldații lui și s-a bizuit numai pe forțele proprii. Această glorie a lui a crescut mereu și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
CAPITOLUL IV [De ce regatul lui Darius nu s-a răsculat după moartea lui Alexandru, care-l cucerise] Pentru a judeca bine geniul națiunilor, trebuie să le comparăm unele cu altele. Machiavelli face în acest capitol o paralelă între turci și francezi, foarte diferiți în privința obiceiurilor, moravurilor și opiniilor; el examinează motivele pentru care cucerirea primului imperiu este atît de dificilă, dar ușor de păstrat; după cum remarcă ceea ce poate contribui la subjugarea Franței fără probleme, și ceea ce, menținînd-o în tulburări continue, amenință
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dintre oameni impun o deosebire totală între modul lor de viață și de gîndire; de aici diferența dintre un călugăr italian și un chinez învățat. Temperamentul unui englez profund, dar ipohondru, este complet diferit de curajul orgolios al spaniolului. Un francez seamănă la fel de puțin cu un olandez precum vivacitatea unei maimuțe cu flegmatica broască țestoasă. Întotdeauna s-a remarcat la popoarele orientale spiritul conservator în privința practicilor și a vechilor obiceiuri, de care nu s-au îndepărtat aproape niciodată. Religia lor, diferită
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
adesea detronat, dar imperiul nu este niciodată distrus. Specificul nației franceze, cu totul diferit de al musulmanilor, a fost în întregime sau cel puțin în parte cauza numeroaselor revoluții ale acestui regat: frivolitatea și inconstanța au definit caracterul acestui popor; francezii sînt neliniștiți, libertini și foarte înclinați să se plictisească de orice. Plăcerea lor pentru schimbare s-a manifestat pînă în lucrurile cele mai grave. S-ar părea că acei cardinali, urîți și apreciați de către francezi, care au guvernat succesiv acest
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
au definit caracterul acestui popor; francezii sînt neliniștiți, libertini și foarte înclinați să se plictisească de orice. Plăcerea lor pentru schimbare s-a manifestat pînă în lucrurile cele mai grave. S-ar părea că acei cardinali, urîți și apreciați de către francezi, care au guvernat succesiv acest imperiu, au profitat de maximele lui Machiavelli pentru a-i da jos pe cei mari și de cunoașterea specificului nației pentru a deturna pericolele frecvente cu care ușurătatea francezilor amenința pe suverani fără încetare. Cardinalul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acei cardinali, urîți și apreciați de către francezi, care au guvernat succesiv acest imperiu, au profitat de maximele lui Machiavelli pentru a-i da jos pe cei mari și de cunoașterea specificului nației pentru a deturna pericolele frecvente cu care ușurătatea francezilor amenința pe suverani fără încetare. Cardinalul Richelieu nu urmărea, prin politica lui, decît slăbirea puterii celor mari, pentru a întări puterea regilor și a o folosi ca bază în toate partidele statului. Aceasta i-a reușit atît de bine, încît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a miniștrilor, care a dus la instaurarea unui despotism absolut, în Franța, le-a oferit și mijloacele pentru a face mai puțin periculoase ușurătatea și inconsecvența oamenilor: o mulțime de ocupații frivole, bagatelele și plăcerea i-au cuprins într-atît pe francezi, încît aceiași oameni care-l combătuseră atîta timp pe Cezar, care au scuturat atît de des jugul sub toți împărații, care-i chemaseră în ajutor pe străini în timpul dinastiei de Valois, care s-au ridicat împotriva lui Henric IV și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui germane a fost executată asemănător, cu trupe din țări diferite, reunite prin alianțe; iar războiul din 1734, pe care Franța l-a început sub pretextul că susține drepturile regelui Poloniei, mereu ales și întruna detronat, a fost dus de francezi și de spaniolii care s-au alăturat Savoyarzilor. Ce mai rămîne din convingerea lui Machiavelli, după atîtea exemple, și la ce se reduce alegoria armelor lui Saul, pe care David le-a refuzat din pricina greutății lor, cînd trebuia să se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cînd este vorba de orașe și provincii cîștigate! A propos de acești auxiliari, Machiavelli caută să-și verse veninul pe elvețienii care sînt în serviciul Franței. Trebuie să spun un cuvînt și dcspre aceste brave trupe; căci este neîndoielnic că francezii au cîștigat multe bătălii cu ajutorul lor, că ei au adus servicii însemnate acestui imperiu, și că dacă Franța i-ar concedia pe elvețienii și pe nemții care fac parte din infanteria ei, ar fi mult mai puțin redutabilă decît este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care le-au cucerit; învingătorul Indiilor n-a făcut decît două asedii în glorioasele lui campanii, conducătorul Poloniei n-a făcut niciodată mai multe. Eugen Villars, Marlborough, Luxembourg erau mari căpitani, dar fortărețele le-au știrbit întrucîtva din strălucirea succeselor. Francezii cunoșteau foarte bine utilitatea fortărețelor, căci, de la Brabant pînă la Dauphine, există un dublu lanț de locuri întărite, frontiera Franței cu Germania este ca o gură de leu, larg deschisă, avînd două șiruri de dinți amenințători, care ar vrea, parcă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai puternici vor fi obligați să studieze, în primul rînd, structura țării lor, pentru a ști care dintre aceste arte vor fi cele mai nimerite pentru a avea succes și, prin urmare, pe care trebuie să le încurajeze mai mult. Francezii și spaniolii și-au dat seama că ceea ce le lipsea mai mult era comerțul și s-au gîndit, din acest motiv, la o modalitate de a-l ruina pe cel al englezilor. Franța își va spori puterea mai mult decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
faptul că Principele Elector a lăsat în voia soartei o bătălie pe veci memorabilă și glorioasă pentru națiunea germană, și care nu ținea decît de el ca să o păstreze. Această imprudență a fost, apoi, pedepsită prin înfrîngerea totală suferită de francezi și bavarezi, prin pierderea Bavariei și a întregului ținut aflat între Palatinatul de sus și Rhin. De obicei nu se aduce vorba despre temerarii care au pierit, nu se vorbește decît de cei care au fost favoriții Fortunei. E la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
între generații / 256 Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului / 263 Concluzii / 273 Bibliografie / 283 Index de nume / 301 Index tematic / 305 Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente Termenul "demografie" a fost probabil imaginat și utilizat pentru prima dată de francezul Achille Guillard (1855). Demografia, care s-a dezvoltat mai ales începând cu mijlocul secolului al XIX-lea (Dupâquier, 1985), este în general definită ca "știința ce are drept obiect studiul populațiilor umane și care tratează despre dimensiunea, structura, evoluția și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]