1,246 matches
-
oficial al Republicii Veneția. Avea pe atunci numai 25 de ani. În Veneția pictează multe portrete, fascinante redări ale frumuseții feminine surprinse în ipostaza "Florei" sau a "Salomeei", precum și ""Înălțarea Fecioarei"", o pânză de dimensiuni vaste, integrată în interiorul bisericii călugărilor franciscani din Frari. Între timp, Alfonso d'Este îi comandă trei tablouri pe teme mitologice: ""Bachus și Ariadna"", ""Sărbătoarea lui Venus"" și ""Bachanala"". Artistul va lucra mai mulți ani (1518-1523) la aceste "poeme" - după cum le numește - fără a neglija alte comenzi
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
în cadrul anchetării jafului de la colegiul Navarra, conform documentelor găsite de Longnon). S-a pornit o altercație al cărei responsabil principal a fost un anume preot băut și pus pe ceartă Rogier Pichiart - care a izbutit să fugă cu ajutorul unor călugări franciscani - și în care unul dintre cheflii, Robin Daugis a scos pumnalul și l-a înjunghiat superficial pe notar. Villon, care se considera nevinovat, a plecat acasă, la chilia lui, și s-a culcat. Dimineața a fost sculat de jandarmii care
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
București datează din secolul al XVII-lea. Numele provine de la cuvântul maghiar ""barát"", care înseamnă „frate”, prin extensie „prieten”, „călugăr”, derivat și acesta din slavonul "braț", „frate”. Pentru ortodocșii din spațiul extracarpatic, numele de „barați” era dat, în general, călugărilor franciscani, prin urmare bărățiile erau mănăstiri franciscane. În terminologia mai veche mânăstirile catolice sunt atestate în limba română sub denumirea de cloașter (din ).
Bărăție () [Corola-website/Science/299685_a_301014]
-
danezi. Situația a rămas așa până la 1164, când Suedia a devenit provincie eclesiastică, cu un Ștefan drept primul arhiepiscop de Uppsala. Între 1100-1200, s-au înființat mai multe ordine călugărești. Mănăstirile Alvastra, Nydala și Varnhems erau cisterciene, iar dominicanii și franciscanii aveau mănăstiri la Visby și Skara. Personalitatea bisericească cea mai importantă a secolului al XIV-lea a fost, fără îndoială, sfânta Brigita de Suedia. Viziunea ei a avut o moare influență în lumea bisericească și politică în toată Europa. Cu
Biserica suedeză () [Corola-website/Science/299716_a_301045]
-
Francisc din Assisi (în ), pe numele său laic "Giovanni Bernardone", (n. ca. 1181/1182, Assisi, Italia - d. 3 octombrie 1226, Portiuncula, lângă Assisi), întemeietorul Ordinului Fraților Minori (Ordo Fratrum Minorum, OFM), ordin călugăresc cunoscut sub numele de Ordinul franciscan, diacon, patron al Italiei, al orașului San Francisco etc. Numele său de botez a fost în Giovanni (Ioan). Giovanni Bernardone s-a născut în 1182, la Assisi, fiul lui Pietro Bernardone și a donnei Pica. La botez, donna Pica și-
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
gol. Francisc a lăsat vreo treizeci de scrieri, scurte, de altfel, scrise în dialectul umbrian. În afară de cele două Reguli monastice (prima neaprobată de papă din cauza austerității prea mari, cea de-a doua aprobată și care constituie și azi baza Ordinului Franciscan), între scrierile sale sunt „"Admonitiones"”, 10 "scrisori", „"Salutatio virtutum"” (Omagiul virtuților), "Laudes", o "Salutatio B. Virginis" (Omagiul Preacuratei Fecioare) și, în sfârșit, acea bijuterie a literaturii medievale și universale: "Cântarea fratelui soare", un minunat imn de laudă adresat lui Dumnezeu
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
și expus mazilirii, Petru a abandonat tronul, a plecat în Polonia de unde a trecut în Austria și s-a stabilit la Tirol, unde a și murit în vara anului 1594. Este înmormântat în orașul Bolzano (Bozen) din Tirol, lângă biserică franciscanilor. În exilul sau autoimpus, alături de portretul sau și al fiului său, îl luase și pe cel al strămoșului sau Vlad Țepeș (tabloul a ajuns ulterior la muzeul castelului Ambras din Tirol). La porunca și îndemnul sau, călugărul Azarie a continuat
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
și franciscane de odinioară. Cetatea, în starea ei de astăzi, a fost construită de János Zsigmond între anii 1562-1565, pentru a-i opri pe secuii răzvrătiți împotriva lui și pentru a fi sprijinul puterii represive a principelui. Biserica și claustrul franciscan sunt monumente istorice. Grupul de clădiri evocă stilul baroc al centrului orașului, biserica fiind totodată cea mai veche din centru și a fost construită între anii 1728-1728. Cele două turnuri au fost clădite într-un stil baroc târziu și clasicist
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
anul 1266, la Duns, comitatul Berwick, sau Maxton, comitatul Roxburgh (Scoția), fiu al unui bogat proprietar de pământ. În anul 1277 este trimis la mănăstirea franciscană din Dumfries, unde unchiul său era vicar general, iar în 1281 intră în ordinul franciscan. În 1291 Duns Scot este hirotonit preot. Între 1293 și 1296 studiază la Paris iar între 1297 și 1301 se găsește la Oxford, unde scrie primul comentariu al său la Sentințe, sub titlul de "Opus Oxoniense". Între 1302 și 1303
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
mariană, despre Sf. Fecioară Maria, mai precis despre Neprihănita Zămislire, soluționată definitiv la 1854, de către papa Pius al IX-lea (1844-1878). Scotus, moare la Köln, la 8 noiembrie 1308, probabil într-o epidemie de pestă/ciumă. Este înmormântat în biserica franciscanilor minori conventuali ("Minoriten Kirche"). În 1710 Episcopul de Nole oficializează cultul "Preafericitului John Duns Scotus". La 20 martie 1993, este beatificat de către Papa Ioan Paul al II-lea (1978-2002). Duns Scot, ca majoritatea filosofilor creștini din acel timp, separă în
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
de altă parte, virtutea morală este una care nu are menirea de a duce implicit la salvarea sufletului, ci are nevoie și de prezența unui har divin (starea de grație), fără care mântuirea ar rămâne doar iluzorie. William Ockham, călugăr franciscan, a fost considerat de-a lungul vremii drept reprezentantul cel mai calificat al nominalismului. S-a născut în jurul anului 1288, în localitatea Ockham din Surrey, Anglia. Nu se știe mai nimic despre familia și starea sa socială. Înainte de a împlini
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
vremii drept reprezentantul cel mai calificat al nominalismului. S-a născut în jurul anului 1288, în localitatea Ockham din Surrey, Anglia. Nu se știe mai nimic despre familia și starea sa socială. Înainte de a împlini paisprezece ani a intrat în ordinul franciscanilor iar anul 1305/6 îl găsește la o mănăstire din Londra, unde beneficiază de o educație sistematică, influențată de ideile și textele care circulau între Oxford și Paris. În 1310 începe să studieze teologia iar apoi pleacă la Oxford pentru
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
de episcopi și 12 cardinali. Este prezentă în 128 de țări în toate cele 5 continente cu 16.568 de membri din care aproape 3.000 sunt misionari. În prezent este a treia ca mărime, după Ordinul iezuit și cel franciscan fiind și a treia organizație misionară din lume. Națiunile cu cei mai numeroși salezieni sunt: Italia cu 2669 membri, India cu 2261 membri, Spania cu 1297 membri, Polonia cu 1025 membri și Brazilia cu 799 membri. În prezent își desfășoară
Salezienii lui Don Bosco () [Corola-website/Science/298928_a_300257]
-
Importanța argumentării logice în problemele etice, analizate filosofic sau teologic este subliniată și de William Ockham. Concluzia acestuia are în vedere localizarea sursei moralei în însăși voința divină. Aducând în discuție unul din atributele lui Dumnezeu, și anume omnipotența, gânditorului franciscan afirmă că Dumnezeu poate face orice, în afară de ceea ce este ilogic. Etica normativă are în vedere prescrierea de norme pentru comportamentul individual al omului, dar și pentru organizarea morală a vieții sociale. Etica descriptivă prezintă modul în care oamenii se comportă
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
nu era caracterizat de egalitate sau omogenitate socială, fiind diferențieri în privința ocupațiilor variate ale meșteșugarilor și comercianților. Se aflau și numeroși clerici ce pun bazele unor ordine. Dacă anterior, mănăstirile erau situate la marginea orașelor, din secolul XIII, călugării benedictini, franciscani și dominicani ofereau asistență religioasă în cadrul orașelor. Trăiau la oraș și aristocrați laici și orășenii bogați, negustorii, meșteșugarii patroni, zarafi, cămătari, ce alcătuiau patriciatul urban, cumpărând domenii rurale încercând să ducă o viață similară cu cea a nobililor. Din clasa
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
1715-1821). În 1930 trăiau în București 4.293 de greci, reprezentând 0,67% din totalul populației orașului. Prezența unei populații bulgărești în București are o vechime de mai multe secole, existând încă din sec. XVII-lea, când niște călugări catolici franciscani bulgari ridicaseră pe locul actualei biserici Bărăția o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor din București sunt ortodocși, fiind reuniți din 1954 până în aprilie 2009 în biserica ortodoxă bulgărească „Sf. prooroc Ilie” (actualmente „Sf. Ilie-Hanul Colței”, preluată de Biserica Ortodoxă Română
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
papei, chiar și în comparație cu puterea împăratului. Rezistența în fața acestor dezvoltări (a puterii și a primatului) precum și a degradării progresive a obiceiurilor morale ale clerului au fost călăuzite de diferite mișcări atât din interiorul Bisericii romane (de exemplu, noile ordine religioase: franciscani, dominicani etc.), cât și din afara bisericii, de către schismatici și/sau de eretici, împotriva cărora n-au lipsit repercusiunile sângeroase (din secolul al XI-lea până în secolul al XIII-lea: albingenzii, catarii, valdezii etc.). Crescândul amestec între Biserica catolică și puterea
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
fericiților" din Bazilica "San Giovanni in Laterano". Picturile din Roma îl fac celebru, Giotto încă nu împlinise patruzeci de ani când la Florența are deja câteva case, atelier și numeroși elevi. Comenzile sosesc de pretutindeni. Pictează la Rimini pentru călugării franciscani fresce reprezentând minunile Sfântului Anton, picturi care - din păcate - s-au deteriorat în decursul anilor. Între anii 1304-1306 artistul decorează cu picturi capela ""Scrovegni"" din Padova, aceste fresce fiind considerate cele mai însemnate opere ale sale. În anul 1311 Giotto
Giotto di Bondone () [Corola-website/Science/298440_a_299769]
-
a participat, ca însoțitor al Chiriarhului la conferințe organizate de Comunitatea Sant'Egidio în Italia (Roma, Milano), sau la alte întâlniri inter-ortodoxe și ecumenice din Franța (Paris, Limour) și Germania (Nürnberg, Frankfurt); - a fost delegat la întâlniri ecumenice cu monahi franciscani, desfășurate la reședința mitropolitană din Timișoara (noiembrie 2003), precum și la diferite mănăstiri franciscane din Italia (Assisi și Frascati - iulie 2004; Foggia - octombrie 2005), în cadrul cărora a prezentat următoarele conferințe : "Darurile Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă" (Timișoara, noiembrie 2003); "Tradiția monastică
Paisie Gheorghe () [Corola-website/Science/308645_a_309974]
-
după H.G. Wells, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea 1938 - două reliefuri la Banca Agricolă de pe strada Batiștei din București (piatră de Cîmpulung) - dispărute. 1939 - Monumentul scriitorului Alexandru Sahia din Comuna Mînăstirea (bronz). 1943 - „Sf. Anton de Padova”, sculptură monumentală din biserica franciscanilor din Novi Sad (lemn). 1951 - "Bustul lui Mark Twain" din Parcul Herăstrău, București (piatră artificială). 1953 - "Poștașul" în holul postei din Oradea. 1954 - Relief cu tema sportivă, în holul gării Arad (piatră artificială). 1956 - "Gheorghe Doja" Minist.Bucuresti 1,8
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
Conciliul Tridentin (1545-1543), Biserica nu a creat un Rit, ci doar a uniformizat Liturghia Romană în întreaga Biserică de rit roman, lăsându-se neatinse riturile care erau mai vechi de două secole: Colognez, Ambrozian, Mozarab etc. Deși în secolul XII, franciscanii au încercat o uniformizare a Missei, aceștia au dat impulsul unei uniformități. Până la bula papală Quo Primum a lui Pius V (1571), în diferite zone ale Europei se celebra Liturghia Romană cu diverse adăugări locale considerate de Sfântul Scaun ca
Ritul tridentin () [Corola-website/Science/308100_a_309429]
-
de la Nagashino unde Nobunaga Oda a folosit aproximativ 3.000 de pușcași ("teppō ashigaru"), care au redus mult puterea samurailor. În secolul care va urma comercianți din Portugalia, Olanda, Anglia și Spania au sosit aici, ca misionari iezuiți, dominicani sau franciscani, din care mulți au fost supuși martirizării și au devenit sfinți. În prima parte a secolului al XVII-lea, Șogunatul Tokugawa a bănuit că toți comercianții sau misionarii erau spioni ai puterilor europene. Din această cauză intrarea lor în Japonia
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
viața spirituală. Începu să frecventeze spitalele, zonele populare, însoțind cu un salut jovial și cu o vorbă bună pe toți aceia care aveau nevoie. Întâlnește în spitalul Sf. Iacob un preot zelos, Persiano Rosa, care locuia într-un fost convent franciscan, "S. Girolamo della Carità". Îl alege ca îndrumător spiritual și intră în cercul de 12 laici care vor forma cu Rosa în 16 august 1548 confraternitatea "Trinità dei Pellegrini". Scopul acestei asociații era de a primi și asista pelerinii săraci
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
din Volterra în anul 1481. După cucerirea Palestinei de către sultanul otoman Selim I în anul 1516, Yaffa mai păstrează o anumită însemnătate în comerțul regiunii și în pelerinajul creștin spre Locurile Sfinte. În veacul al XVII-lea, în 1654 călugării franciscani au înființat aici un han, în apropierea locului unde se află acum mănăstirea Sf. Petru. Cu timpul, s-au reconstruit unele biserici, s-a ridicat o moschee și s-a deschis și un han armenesc. La sfârșitul veacului al XVII
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
se află farul construit de britanici. Construit în stil neogotic în 1932, este principalul centru parohial al romano-catolicilor din Jaffa, cu servicii divine în arabă și engleză, aparținând ca și Biserica St Petru Custodiei Țării Sfinte administrată de Ordinul fraților franciscani sau minori. Ea are un turn cu ceas iar din complexul de clădiri anexe face parte și Mănăstirea și Școala Terra Santa. Biserica deservește și comunitățile de religie romano- catolică din rândurile lucrătorilor străini, ca de pildă din Filipine și
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]