1,248 matches
-
Confesiuni, teologul se străduia să realizeze o punte de legătură între educația preconizată de antichitatea greco-romană și educația creștină. Învățământul devenise un monopol al clerului în Apusul Europei, unde Biserica Romano-Catolică deținea supremația în stat. Prin contribuția ordinelor călugărești (dominican, franciscan etc.) se organizau școli mănăstirești în spațiul mănăstiresc propriu-zis sau în catedrale episcopale, unul dintre cei mai fervenți promotori al acestui tip de învățământ - pregătirea elevilor pentru a deveni călugări - fiind Benedict (secolul VI), fondatorul Ordinului Benedictinilor. Școlile care funcționau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
polon Stanislaus Golski, oprindu-se din nou la Huși (circa 2-3 zile). El remarca faptul că la Huși era vadul spre Bugeac (probabil vadul Albița), unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Polonia, Rusia, Ungaria, sudul și estul Europei și chiar mai de departe. Sunt în această parte a Moldovei (Fălciu, Vaslui, Bârlad, n.a.) coline scăldate din abundență în prea frumoase vii și neîntrecute vinuri”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), preotul franciscan Paolo Bonici, care a stat în această țară nouă ani, ne-a lăsat următoarele mărturii: „De la Galați..., treci printr-un sat numit Belcești..., apoi mergi prin ținutul Fălciului („constretto di Falci”) <ținând> mereu drumul pe lângă râul Prut până la Huși, unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
opinia episcopului „cel mai bun vin, însă, aproape tot așa ca cel unguresc, se face la Cotnari, după acesta, vine Hușii”. Bandini afirmă că tot „felul de bucate și de roade sunt din abundență; cu excepția fructelor citrice”. Un alt misionar franciscan, Antonio Georgini, vizitând orașul Huși în 1688, a fost impresionat de frumusețile acestor locuri și de calitatea vinurilor: „in una bella valle che, ha do una parte; una selva dell altro e dominata de alcune belle coline tutti vestite di
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au mers prin Focșani la Brăila; au ocupat-o pe la turci, dar când rușii au fost bătuți la Huși - de care a fost vorba mai sus - a fost nevoit după câteva zile s-o părăsească”. Giovanni Battista Vannucci (1712-1748), călugăr franciscan conventual, în Raport din Moldova (1740-1748), relata despre situația grea în care s-a aflat la Huși. Misionarul s-a hotărât să viziteze localitățile Ciubărciu, Bârlad și Galați, care sunt departe de reședința sa (Huși), ele aflându-se la o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
coaguleze eforturile întregii creștinătăți împotriva turcilor, dar și să-i unească pe catolici și ortodocși într-o singură biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a trimis, în 1447, pe franciscanul Fabian de Bachia, pentru a cere sprijinul voievozilor și boierilor moldoveni. Misiunea nu a avut succes. Noii veniți s-au instalat în patria adoptivă, cel mai devreme se pare în jurul anului 1420, data Cronicii bisericii din Levoča, și cel mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
istorice, un fragment din Raportul episcopului Bernandino Quirini, unde se menționa că Suceava era locuită de 30 de familii de catolici și 153 suflete, la care se adăugau 2.000 de soldați poloni și unguri, toți de religie romano-catolică. Călugărul franciscan nota numărul familiilor catolice (admițând cifra de 5 suflete la o familie). Pentru Huși („Ghusi”), nota 1030 de case; erau numai 72 familii de catolici, cu 435 de persoane de aceeași religie, și 6.500 români, spre deosebire de orașul Roman, unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devenind apostat (adică, a renunțat la rasa călugărească, n.a.) s-a făcut diacon și < preot > oficiant („Si ordino da diacono e da Messa”, (adică preot mirean, n. a.) și apoi și-a luat o soție în orașul pomenit” (Huși, n. a.). Călugărul franciscan dezaprobă gestul preotului care fugise când aflase de sosirea sa. Misiunea de a numi alt preot în această parohie nu este îndeplinită, din cauza lipsei de preoți. Călugărul a aflat că preotul care fugise voia să se întoarcă în orașul Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte. Din diverse motive, dar și din cauza lipsei de preoți, husiții cad din nou în erezie. Misionarul franciscan Andrei Bogoslavič (?-1649), în Relația sa despre Moldova (1623), ne-a lăsat mărturii scrise dspre situația parohiilor catolice din Moldova în anul 1623. El pare să fi îndeplinit obligațiile preoțești vreme de patru ani în spațiul hușean, contribuind la convertirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
raportul său că acești credincioși erau răspândiți în sudul Moldovei, pe malurile Dunării și lângă țărmul Mării Negre. Peste câțiva ani, numărul de case locuite de protestanți (de rit luteran) a crescut de la 80 la 120 de case. În Scrisoarea părintelui franciscan Paolo Bonici (sau Bonnicio), adresată vicarului patriarhal al Orientului, Giovanni din Frata (Galați, 24 aprilie 1630), a apărut prima cifră: „La Huși sunt vreo 80 de case, cu o biserică frumoasă și au un preot de mir”. În 1632, Biserica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezată într-o poziție foarte frumoasă, însă fără să precizeze locul. Se pare că biserica a fost clădită pe locul numit Bența, dacă ținem seama de impresiile călătorilor și misionarilor din secolul al XVII-lea. La 21 iulie 1636, misionarul franciscan Benedetto Emanuel Remondi din Milano expedia un raport către Francesco Ingolini, secretarul Congregației Propaganda Fide (cel mai important organism al Vaticanului, cu caracter de propagandă, de evanghelizare, creat în 1622, ca măsură de contrareformă religioasă). În acest raport, consemna că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Dare de seamă iezuită din 6 aprilie 1654: „La Huși este o biserică. Stă acolo un preot ungur. Sunt cam trei sute de familii de unguri catolici”. Marian Kurski (? - după 1662), episcopul catolic de Bacău, de origine polonă, aparținea ordinului franciscan observant; el a sosit la Huși în ziua de 2 februarie 1659. În Relația despre vizitația episcopală făcută în dieceza Bacău în toamna anului 1658 (5 februarie 1659), notează faptul surprinzător că biserica din orașul Huși avea o capelă la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea, oficiau slujba religioasă în jurul anului 1646 încă în limba maghiară, dar în mai puțin de un secol au renunțat la ea, adoptând limba română. În lucrarea sa Despre însemnătatea și caracterul misiunii din Moldova (1743), Francescantonio Manzi (1695-1749), călugăr franciscan conventual, și el misionar pe aceste meleaguri, făcea o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în Moldova (numită „Țara Tătărască”). Călugărul franciscan aprecia că la Huși și la Ciubărciu locuiau 100 de familii catolice românești. Aria sa de interes se concentrează spre bisericile catolice din Huși, în special cea cu hramul Sf. Anton din Padova: „Este de asemenea nouă, de lemn și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de aceea pretutindeni clădesc biserici și rânduiesc preoți”. Numeroși alți călători - oaspeți în Țara Moldovei - erau poloni. În 1766, Toma Alexandrovicz, diplomat, trecând prin Huși în drum spre Istanbul, consemna faptul că în oraș se afla o biserică catolică a franciscanilor (biserica Sfântul Anton din Padova), sub protecție polonă, având un număr mare de credincioși. Claudio Antonio Gavet (mort în iulie 1766), care lucra în cadrul Prefecturii catolice din Iași (nici o legătură cu actuala funcție administrativă, n. a.), s-a alăturat și el
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la ,,Echinocțiu". De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de om liber, nesupus convențiilor de niciun fel. O tentativă am avut, totuși să intru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi, dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mă despart de ai mei, de cei de acasă, de familia și de prietenii mei, de cărțile și de redacția unde mă simțeam ca într-o a două familie... Așa judecam atunci... O tentativă am avut, totuși să întru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi,dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de mână sau xerox, textele, menționând titlul exact al publicației, anul, numărul, data, pagina. Pentru dvs. special, iată, cum se spune pe la concursuri, o Întrebare de o sută de puncte... , provocată de această notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
exact al publicației, anul, numărul, data, pagina. Pentru dvs. special, iată, cum se spune pe la concursuri, o Întrebare de o sută de puncte... , provocată de această notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească ). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană de la Linza (lecțiune foarte nesigură!!) Călugărească”? Cât despre „articolul meu cu Barici” (filologul sârb, profesor de indo-europeană la Belgrad), nici Alexandru George, editorul operei lui Lovinescu nu are habar de acel articol, așa că e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Și copiii desculți, cu pălăriile lor mari, fugeau de le pocneau călcâiele după un cerșitor bătrân și trențăros, cu fața speriată și cu barba zburlită. Azvârleau pietre după el... și el plângea sărmanul și striga din toate puterile: - Cucurigu!... Un franciscan tânăr și palid trecu pe lângă el... el s-aruncă la picioarele lui și-ncepu să-i sărute poalele rasei și-și ridică mînele plângând spre el... - Copii răutăcioși și fără de milă!... strigă franciscanul c-o voce tare și sonoră, nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și striga din toate puterile: - Cucurigu!... Un franciscan tânăr și palid trecu pe lângă el... el s-aruncă la picioarele lui și-ncepu să-i sărute poalele rasei și-și ridică mînele plângând spre el... - Copii răutăcioși și fără de milă!... strigă franciscanul c-o voce tare și sonoră, nu vi-i rușine să chinuiți un biet idiot... un cerșitor... nu vedeți cum plânge, nu vedeți cum își ridică mînele uscat [e] de bătrânețe... o! blestemul lui D-zeu are să cadă pe voi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu vedeți cum plânge, nu vedeți cum își ridică mînele uscat [e] de bătrânețe... o! blestemul lui D-zeu are să cadă pe voi!.... {EminescuOpVII 250} - Cucurigu! strigă bătrânul răgușit și tremurând de spaimă. Copiii speriați holbară ochii lor cuminți la franciscanul palid și se risipiră ca un stol de vrăbii... Franciscanul ridică pe bătrân de la pământ și-l duse spre tinda unei zidiri mari, îl culcă binișor, puindu-i drept căpătâi sânul său... puse mâna lui frumoasă pe inima bietului idiot
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uscat [e] de bătrânețe... o! blestemul lui D-zeu are să cadă pe voi!.... {EminescuOpVII 250} - Cucurigu! strigă bătrânul răgușit și tremurând de spaimă. Copiii speriați holbară ochii lor cuminți la franciscanul palid și se risipiră ca un stol de vrăbii... Franciscanul ridică pe bătrân de la pământ și-l duse spre tinda unei zidiri mari, îl culcă binișor, puindu-i drept căpătâi sânul său... puse mâna lui frumoasă pe inima bietului idiot, care se spărgea bătând de spaimă și-ngrozire și șezu lângă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]