3,189 matches
-
probabil prin mijlocire ungurească 313. Doamnele Basarabilor, care s-au îngropat la Argeș, în biserica Sf. Nicolae, credincioase Bizanțului, nu disprețuiau, însă, moda apuseană. Tabloul votiv ne arată o soție de Voievod (prima care și-a lăsat chipul într-o frescă de biserică) care poartă „o scumpă și bogată haină, în înfățișare bizantină, iar pe cap are aceeași coroană înaltă ca a soțului ei, cu flori de crin. în urechi îi strălucesc cercei mari, rotunzi, niște «anneauxț-uri, și lucru ciudat și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mișcare. Când se întâmplă - rar, ce e drept - ca trăsăturile impuse de această „serialitate” seculară să nu covârșească, cercetătorii, înregistrând abaterile (minore uneori), vorbesc despre insinuarea ideii de veșmânt „neoficial”. O pildă ar putea fi portretul Doamnei Maria Voichița în fresca de la Mănăstirea Voroneț, într-o haină închisă de la piept în jos cu ceaprazuri și nasturi de aur, lăsând doar spre poale să se vadă rochia lungă. Sau Doamnele lui Petru Șchiopul - Maria Amirali, soția, și Maria, fiica măritată cu grecul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Argeșului. Ruxandra era din nou Doamnă și reușește s-o convingă pe Despina Milița să se întoarcă temporar în țară. I-a pozat Ruxandra, ca Doamnă în al doilea rând, și unui pictor și o vedem, alături de Radu Paisie, în fresca din biserica (cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel), bolniței de la Cozia (în naos, pe peretele despărțitor, în stânga, alături de Marco Voievod și de domnița Zamfira), arborând o șubă de ceremonie din stofă scumpă țesută cu aur și căptușită cu blană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semne” îi comunica omului medieval informații despre moarte. Le descoperea - am văzut - înfiorat atunci când pășea peste pragul lăcașului de închinăciune, în predică și în reprezentările iconografice, toate comunicându-i, cu o retorică specializată, informații despre trecerea în neființă. Transpunerea în frescă a pildelor scripturistice - cum ar fi parabola săracului Lazăr -, prilej pentru zugrav de a reprezenta „moartea păcătosului”, o moartea „rea”, anticameră a Infernului (pictorului i se recomanda să așeze în imagine „pe un bătrân despuiat [care] zace răsturnat pe un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tendință, nu și ca structură. Romanul individual, care Înlocuiește sau aranjează, după anumite criterii valorice și tendințe ale Supra-Eului, biografia reală a individului, nu face altceva decât să pună În valoare Eul acestuia. În felul acesta, romanul individual devine o frescă a vieții individului care, din punct de vedere longitudinal-temporal, are aceeași semnificație cu cea a imaginii Eului În plan transversal-temporal. Elementele care sunt constant modificate În contextul mitografic al persoanei sunt originea Eului și destinul acestuia. Sunt eliminate situațiile incomode
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și fanteziei populare scenariile și personajele fabuloase care (În interpretarea mea, nu În realitatea istorică) vor releva Domniței Ralu prăpastia care desparte «moartea filosoficească» de moartea acelora care n-au știut să se apere torcând ritual cămașa ciumei”. Promisiunea acestei fresce din vremea ciumei nu s-a realizat Însă nici când Ionel Perlea i-a propus să scrie libretul unei opere 2. Tânărul farmacist din Brașov abia Împlinise 20 de ani și se hotăra, În circumstanțe care nu mai pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea lui Fănuș Neagu, romanul compune o amplă frescă a cărei dominantă e grotescul. Activitatea de prozator a lui S. a fost precedată de una de cronicar literar și, mai ales, de cronicar dramatic, materializată editorial în Teatru românesc și interpreți contemporani și în Al treilea gong (1973). Culegerea
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
aleagă calea libertății, muzicianul refuză. În Fals jurnal (I-IV, 1975-1984) Ș. reia cronicile teatrale apărute în „Informația Bucureștiului”, grupate în următoarele serii: Premiera de aseară, Acte și antracte, Scena și oamenii ei, la care adaugă, în ultimul volum, Marea frescă văzută de aproape, cronici muzicale publicate cu decenii în urmă în „Vremea”. Perioada de relativă relaxare a regimului totalitar transpare din unele texte, fiind reflectată și de varietatea pieselor de teatru jucate și comentate de Ș. El semnalează montările lui
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
1955; Teatru politic - politica teatrală, București, 1973; Fals jurnal, I-IV, București, 1975-1984. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 543; Corina Șuteu, Jurnal de teatru, TTR, 1978, 8; Marian Popescu, Scena și oamenii ei, TTR, 1981, 7-8; Mariana Brăescu, Marea frescă, TTR, 1985, 6; Valentin Silvestru, Jurnal de drum al unui critic teatral, București, 1992, I, 28, II, 183; Popa, Ist. lit., I, 737. M. Dr., N. Bc.
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
din 1955-1958. Autorul plasează acțiunea în secolul al XIII-lea, între 1211 și 1266, nucleul epic principal constituindu-l ipoteza că, după ce participaseră la a cincea cruciadă, cavalerii teutoni (crijacii) au ctitorit, în ostrovul Snagov, o biserică. Cartea este o frescă ce imaginează organizarea socială a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul o definește contrapunctic: „porniri contradictorii, de senzualism primitiv și
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
încordare evenimentele istorice, climatul politic, starea de spirit a grupurilor sociale cu care vine în contact. Episoadele de roman psihologic (intelectual și erotic) din jurnal se conjugă, astfel, cu momente ale unui virtual roman de familie, încadrabil, împreună cu elementele de frescă socială în care e cuprins, într-un vast roman-cronică, o „saga” pe care S. chiar intenționa să o scrie. Biografia interioară evoluează pe fundalul circumstanțelor de epocă ce au dus la suprimarea democrației, la discriminări rasiale și instituționalizarea antisemitismului, la
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
răsunetul unei viori. Harpe, piane și alte instrumente muzicale, strane în stilul Renașterii, se amestecă cu mobila severă a acestei săli. Din sala de muzică se ajunge trecând printr-un coridor în biblioteca și în cabinetul Regelui. Apartamentele Reginei cuprind fresce executate de Dora Hitz care înfățișează scene și personaje luate din operele Carmen Sylvei (“Iehova”, “Pelerinajul durerii”, “Vrăjitoarea”, “Safo”, “O rugăciune”).<footnote Ibidem, p. 130 footnote> Pe geamurile colorate se văd subiecte inspirate din poveștile naționale românești ca și din
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
vieții și totodată a dramei lui Gill Teserly, personaj ce îl întrupează pe pilotul care a condus atacul asupra Hiroshimei, Bănuiala (1973), romanul „devenirii” comunistului Andrei Jinga pe fundalul evenimentelor premergătoare și imediat ulterioare lui august 1944, prilej pentru o frescă socială tendențioasă, cu accent pe problematica muncitorească, Marele premiu (1974) și Ultima variantă (1975), romane despre și pentru adolescenți, ș.a. Dar romanul de aventuri, cu acțiune, suspans, intrigă ori miză polițistă, reprezintă adevărata vocație a lui T. și explică succesul
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
primul rând din cauza unui război catastrofic, a cărui memorie răzbate pretutindeni și, în mod nedefinit, de bulversantele răsturnări de ierarhie pe care le aduce instaurarea comunismului. Naivitatea și buna-credință, uneori stupefiante, se ciocnesc de versatilitatea și ipocrizia socială, într-o frescă unde moravurile au trăsături vii. Câteva piese, de mici dimensiuni, frizează anecdoticul și aduc un final de farsă, construit din desfășurări ce rămân eliptice. Un personaj așteaptă înfrigurat apariția unei amante necunoscute, în care își descoperă, buimăcit, soția (Leul), un
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
sunt duse la fierar”. Proza lui Ț. are ca principală sursă viața din Bucovina, mai ales cea rurală, desfășurată pe aproximativ două secole. Primul roman, al cărui titlu, Voivodeasa (1976), amintește de lumea țărănească a lui Cezar Petrescu, se vrea fresca unui tărâm sătesc în convulsii. Notațiile unui tânăr fixează momente din vara anului 1945, istorică prin confruntarea dintre promotorii recentelor transformări sociale și inamicii acestora, retrași în munți, de unde acționează împotriva noii ordini de stat. Romanul, conformist ideologic, e dezavantajat
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Orizont”, „Aradul cultural”, „Astra” ș.a. Ochiul zilei de ieri este romanul unei colectivități rurale, accentul narațiunii căzând pe întâmplările dramatice și violente care marchează viața personajelor. Prin plasarea evenimentelor în Ridiș, U. dorește să realizeze o frescă a satului românesc din câmpia ardeleană, urmărind mai ales transformările pe care le suferă localitatea de-a lungul anilor. Instalarea în sat a lui Manase Șteica, viitorul fierar al locurilor, este pentru autor un prilej de a face incursiuni în
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
Proză și reflexivitate (1977), „aflată la mijlocul drumului între lectura imediată și exegeza plurală”, obiectul investigației îl constituie proza contemporană, cartografiată de critic urmărind consolidarea „vârfurilor” (Marin Preda, Eugen Barbu, D.R. Popescu, Ștefan Bănulescu, Al. Ivasiuc ș.a.) în legătură cu succesiunea structurilor: „romanul frescă” din deceniul al șaselea, „mitologiile” la modă în deceniul al șaptelea și „romanul document” al deceniului al optulea. Notabil este aici faptul că, deși era în tonul epocii și avea o tradiție redutabilă, cea din urmă paradigmă (pe care U
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
1988, 37; Petru Poantă, Prezența poetului, TR, 1988, 42; Constantin M. Popa, Moștenirea istoriei, LCF, 1988, 47; Valentin F. Mihăescu, Inventar incomplet, LCF, 1988, 53; Anton Cosma, Le „Roman de famille” - traditions et actualité, REVR, 1989, 2; Irina Petraș, O frescă vie, ST, 1989, 4; Simion, Scriitori, IV, 419-421; Virgil Mihaiu, Blaga în Germania, ST, 1993, 8-9; Micu, Scurtă ist., IV, 151; Cosma, Romanul, II, 159-160; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 329; Tudor Dumitru Savu, „Pod în Balcani
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
birocratismului, reprezentată la Teatrul de Stat din Arad) și Eclipsa. Marcat de servituțile conjuncturii politice este și Izvorul, „episod dramatic în 44 de scene” (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), al cărui subiect este plasat în vara anului 1944. Două fresce dramatice de inspirație istorică din 1985, Triunghiul, în centrul căreia stă acțiunea de unificare a țărilor române sub sceptrul lui Mihai Viteazul, și Pragul furtunilor, scrisă în colaborare cu fiul său, Dan Vasiliu, și care avea inițial titlul Mircea cel
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
în urma cărora terenurile răscolite de buldozere dau impresia de peisaj lunar sau devin de-a dreptul lugubre, ca în cazul deshumărilor din cimitirul Crângași, apoi cultul deșănțat al personalității lui Ceaușescu, omniprezența Securității, „rămânerile” în Occident, zvonurile, bancurile politice. Această frescă e completată substanțial de evocarea vieții culturale și mai ales a celei literare. Paginile dau seamă de lipsa de libertate, cenzura, haosul moral, filajele Securității, lupta cu echipa naționalist-comuniștilor din Uniunea Scriitorilor, lingușelile, turnătoriile, limba de lemn, culisele breslei. Sunt
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
sunt elogiate și în Șatra, roman ce urmărește odiseea tragică a unei comunități de țigani în timpul războiului. Rădăcinile sunt amare (I-V, 1958-1959) nu este decât un reportaj patetic, propagandistic, dilatat (redus, în 1969, sub titlul Vântul și ploaia), o frescă superficială a vieții chinuite în care și-ar fi avut „rădăcinile” regimul instaurat la sfârșitul lui decembrie 1947. În schimb, Ce mult te-am iubit (1968) se dezvăluie ca o veritabilă operă de creație. Naratorul e aici un Darie matur
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
privilegiat de referință (anchetele de acest tip juxtapunând, de obicei, secțiuni cronologice de mărime egală, pentru a face, apoi, inventarul asemănărilor și al deosebirilor dintre ele și a deduce o anumită procesualitate), în sfera de preocupări a istoriei cotidianului mărunt fresca amplă a duratei nu mai are, practic, nici o relevanță. Exhaustivitatea reconstituirii și liniaritatea narațiunii nu mai fac parte dintre ambițiile ei. Nu continuumul temporal, ci înlănțuirea punctelor de vedere analitice și a modalităților succesive de observație reprezintă osatura acestei istorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unde se aflau trei camere mari destinate celor cu muncă silnică. A.N.: Asta cum se chema, camera...? N.I.: Camera 1 subsol. Intrând în această cameră, am fost profund impresionat. M-am aflat dintr-o dată, pur și simplu, în fața unei fresce bizantine - dar, de data aceasta, vie, în carne și oase, în care chipurile spiritualizate ale locatarilor exprimau povara păcatului originar și, în același timp, neputința de a i se împotrivi. O masă de capete goale, tunse chilug, cu faciesul supt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Republica Populară Română, poetul va rosti, ca delegat al țării vecine, un discurs unde, dincolo de limbajul clișeizat, pot fi descoperite câteva repere. Semnificativă e invocarea punctelor comune, care se vor dovedi rădăcini și vor fi temele lui predilecte: începuturile scrisului, frescele de pe pereții mănăstirilor, arta populară. Poetul rebel nu se dezminte atunci când vorbește despre datoria scriitorului de a transcrie doar adevărul, de a nu accepta compromisurile. Dar partea cea mai semnificativă a discursului este finalul, în care Tudor Arghezi este așezat
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
obârșii în Balzac, Zola, Daudet, Dickens, Galsworthy, Tolstoi, Dostoievski și cu modele în contemporaneitate, precum Jules Romains, Jean Giraudoux, François Mauriac, Jacob Wassermann, Sigrid Undset ș.a. Va da prioritate tentației de radiografiere a conștiinței și mentalității congenerilor, propunându-și o frescă paradigmatică a momentului. Primul său roman, Întunecare, se dorește un panoptic socio-moral al deceniului 1916-1926, cuprinzând epoca participării la primul război mondial și a reașezărilor politice de după conflagrație. P. îl închipuie a fi romanul generației sale, adică al „generației sămănătoriste
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]