25,627 matches
-
recent a participat la Festivalul internațional de teatru de la Tampere, Finlanda. Se pare ca magia teatrului a acționat asupra regizorului de film, motiv pentru care a recidivat, fidel scenei unde a debutat - Nottara, cu o adaptare după Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Albee. ăntămplarea a făcut că tocmai an preajma premierei să se afle la București, ăn turneu, Teatrul Sica Alexandrescu din Brașov, iar unul dintre spectacole, ăn regia lui Mircea Cornisteanu, să fie făcut după aceeași piesă
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
Nu este nici "savantul", nici pretinsul "macho", dar este realmente lipsit de orice nuanță an interpretare, ăngrosat mult prea tare că apariție și prin costumul violent și de un ăndoielnic gust pe care-l poartă, nerezolvând personajul. Cui i-e frică de Virginia Woolf?, un spectacol de Radu Gabrea, un spectacol curat și modern, vă interesa cu adevarat publicul fidel Teatrului Nottara, precum și pe iubitorii de teatru an general. Teatrul Nottara: Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
poartă, nerezolvând personajul. Cui i-e frică de Virginia Woolf?, un spectacol de Radu Gabrea, un spectacol curat și modern, vă interesa cu adevarat publicul fidel Teatrului Nottara, precum și pe iubitorii de teatru an general. Teatrul Nottara: Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee. Traducerea: Anda Boldur și Radu Gabrea. Regia artistică: Radu Gabrea. Scenografia: Sica Rusescu. Ilustrația muzicală: Dorina Crișan Rusu. Distribuția: Victoria Cociaș, Alexandru Repan, Bogdan Vodă, Clară Vodă.
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
Cu cât sunt mai bronzate, cu atât sunt mai fericite, mai frumoase și mai iubite!” A râs cu hohote, încât toți cei din metrou au întors capul să ne privească. Am continuat: „Cu bărbații e altceva. Ei sunt rasiști de frică! Toți sunt obsedați de puritatea ADN-ului feminin! Copiii cuplurilor mixte, primesc caracteristicile raselor mai puternice, care se impun genetic. Cu un negru nu vei avea, în veci, un copil alb și cu un asiatic, toți copiii vor avea ochii
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
de vănt/ murmurănd/ dar vine o clipă tărzie ce-i drept/ de voie, si chiar de nevoie/ cand păcatele/ ar vrea să se spele!...// Numai lumină copacului de demult/ te mai poate ănduiosa. Bătrăne/ șanț singur/ ămi voi alunga singur frică/ cu simpatie/ dau și an scris. Jur/ pe singurătatea mea!" (Jur/pe singurătatea mea). Judecată ce devine și mai tăioasa an momentul an care se aplică - precum o ștampilă sarcastica - asupra unei epoci corupte și pofticioase, stigmatizate de jeg și
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
avut ritmul inimii mele./ Poeme despre prietenii dispăruți sau pierduți./ Poeme despre acizii sulfurici din minte,/ sanatorii, vesele ămpreunări animalice/ pe partea nevăzuta a lunii,/ nesfârșite discuții despre puterea lui mâine,/ vomitatul harnic și sila, frumusețea pierdută,/ sărăcia, orbirea și frica" (Despărțirea). Creația puternică a Marianei Marin ămprumută chipul lumii nu pentru a i se adapta, așa cum procedează barzii proslăvirii, ci pentru a da glas dezadaptării sale, altfel spus pentru a-și pedepsi propria solitudine, care, vai, nu poate rămâne decât
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
violurile, tâlhăriile proliferează monstruos. Și toate acestea sunt receptate că ținând de normalitatea deschiderii României spre Vest! Efectele propagandei antioccidentale au devenit astăzi un mod de gândire curent. Or, libertatea și democrația înseamnă cu totul altceva decât nesiguranță cetățeanului, decat frică de a ieși din casă de spaimă hoților și a tâlharilor, decat zăvorârea ușilor și decât lehamitea de a te adresa justiției pentru că oricum e coruptă. Era greu de găsit, în acest context, o metaforă mai deplină a disperării românești
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
reformei" sângeroase a comportamentelor românești, ăn care - spre stupoarea cuiva care cunoaște oarecum "psihologie socială", dar nu bănuia că poate exista o asemenea dinamică doar an zece ani - s-au petrecut mutații uluitoare, ori au răbufnit valente care mocniseră sub "frică", blocate de teroarea disciplinei impuse mai ăntâi cu biciul iar apoi intrate an rutină supraviețuirii și ațipite sub hipnoză vocabulelor de lemn ale dictaturii). Și, "deci", au "venit la vale trei baci" - lucrători nu prea calificați de la CONEL (fost RENEL
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Brașov au ajuns să se păruiască pe strada cu valutistii, asta e și vina primarului Ghișe. Iar dacă în București omul onest are coșmaruri fiindcă trebuie să circule cu autobuze garnisite cu hoți tot mai obraznici sau să-i fie frică să se întoarcă noaptea acasă, ăsta nu e vina Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ci printre alții, a primarului general al Capitalei. Dl Viorel Lis și alți șefi locali mai mici au intrat într-o piele de VIP-uri
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
de nordic. El scria: "Sînt atît de mult sclavul talentului meu, încît nu îndrăznesc să mă slujesc de el de teamă să nu-l fi pierdut." (Sterilitate inventiva) Altul, de care nu-mi mai amintesc: Trecînd de un prag al fricii, si provocînd-o chiar cu bună știință, frica devine un ideal." S-a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora "le place să le fie frică." Frică ar mai fi și "motorul" sexualității. * * * Am avut mai de mult ocazia să
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
mult sclavul talentului meu, încît nu îndrăznesc să mă slujesc de el de teamă să nu-l fi pierdut." (Sterilitate inventiva) Altul, de care nu-mi mai amintesc: Trecînd de un prag al fricii, si provocînd-o chiar cu bună știință, frica devine un ideal." S-a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora "le place să le fie frică." Frică ar mai fi și "motorul" sexualității. * * * Am avut mai de mult ocazia să cunosc pe un bătrîn patron de case
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
Sterilitate inventiva) Altul, de care nu-mi mai amintesc: Trecînd de un prag al fricii, si provocînd-o chiar cu bună știință, frica devine un ideal." S-a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora "le place să le fie frică." Frică ar mai fi și "motorul" sexualității. * * * Am avut mai de mult ocazia să cunosc pe un bătrîn patron de case de toleranță "de lux", decăzut, bolnav și fără resurse. Plăcerea de a povesti cunoscuților viciile clienților săi dintre cele
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
inventiva) Altul, de care nu-mi mai amintesc: Trecînd de un prag al fricii, si provocînd-o chiar cu bună știință, frica devine un ideal." S-a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora "le place să le fie frică." Frică ar mai fi și "motorul" sexualității. * * * Am avut mai de mult ocazia să cunosc pe un bătrîn patron de case de toleranță "de lux", decăzut, bolnav și fără resurse. Plăcerea de a povesti cunoscuților viciile clienților săi dintre cele două
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
câteva fraze, așa cum procedează, de exemplu, atunci când relatează vizita lui Sotir acasă la bătrânul Ahasverian, unul dintre ultimii cunoscători ai secretului turnării clopotelor: "Casa lui Ahasverian era o dărăpănătura în care, cel puțin dacă o priveai dinafară, iti și era frică să intri. Arată că un ochi mare, holbat spre ceva, spre nu-știu-ce. De departe, Sotir ghicise că aceea e casa, semăna cu un huhurez care nu avea nici un chef să fie deranjat din bârlogul lui, încropit într-un frunzar. Iedera
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
lui Tocilescu, Încercarea de Marivaux, o bijuterie pusă în scenă de Alexandru Colpaci a care și-a prelungit șederea la Brașov, atasîndu-se de trupă valoroasă, ultimul său spectacol din stagiunea încheiată fiind Cum vă place? de Shakespeare a Cui e frică de Virginia Woolf? montare a regizorului Cornisteanu, cu care de altfel Stagiunea ^98-^99 a pus punct, toate aceste exemple sînt menționate pentru a aminti sau reaminti succesul teatrului, care a redevenit viu, dinamic, profesionist. În trupa, alături de nume sonore
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
meschine pe care le practică oameni fără nici cea mai mica tangenta cu spațiul culturii. Mediocritatea agresivă, instalată comod în fotolii și funcții, dorește să suprime sau dacă nu, să gonească cît mai departe valoarea. Oameni buni, nu vă fie frică, nu se ia! Acest tăvălug care se rostogolește în mod programatic, alarmant și periculos împotriva culturii nu are doar urmări imediat. Efectele se vor vedea în timp cînd, vai, tinerei generații îi vor fi străine valorile. De aceea cazul Mircea
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
incriminărilor din care își fac aproape o voluptate. Iar aceasta retorica recriminatoare adeseori nu vizează persoane (personaje) sau împrejurări concrete, ci starea de lucruri generală, "situația": "Cum să fiu fericită când văd ce se întâmplă cu noi? O degradare treptată, frica, lipsa de orizont, lene...Pur și simplu nu mai pot suporta: întreaga mizerie din jur se insinuează în mine, clipă de clipă, mă umilește...." "", acestea sunt cuvintele cu care românul începe, dar ar fi putut să se și încheie cu
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
în inextricabile gheme intertextuale, alăturați în colaje imposibile, care generează un umor delirant; Ienăchită Văcărescu și Arthur Rimbaud, de exemplu, isi împart cu dezinvoltura același vers: "ce umbră mică / mai jos de pîntec mi se ridică // (o las mi-e frică că eu e altul îmi este frică)". Sorin Ghergut nu este însă în nici un caz un simplu autor de parodii inteligente; el reușește să alunece, pe spații mici, de la un registru stilistic la altul, să șteargă granițele dintre citate, locuri
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
imposibile, care generează un umor delirant; Ienăchită Văcărescu și Arthur Rimbaud, de exemplu, isi împart cu dezinvoltura același vers: "ce umbră mică / mai jos de pîntec mi se ridică // (o las mi-e frică că eu e altul îmi este frică)". Sorin Ghergut nu este însă în nici un caz un simplu autor de parodii inteligente; el reușește să alunece, pe spații mici, de la un registru stilistic la altul, să șteargă granițele dintre citate, locuri comune și jocuri de cuvinte și să
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
o zi/ Să ningă cu soare;/ Furnicile să se transforme în fluturi,/ Codrii/ Să se lase cuprinși de gânduri.// S-a întâmplat într-o zi/ Să rasară/ Grâul din lumina,/ Florile din zâmbet;/ Să ne lăsăm cuprinși de somn,/ De frică,/ De paginile codrului,/ De visul cerului,/ De norii de pe clapele curate ale apei,/ De lumină stinsa/ Că speranța." an afară de sintagmele "paginile codrului" și "norii de pe clapele curate ale apei", nu găsim nimic care să demonstreze că poemul aparține Adinei
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
Declarații de echidistanță în conflictul ruso-chinez. Nu se știe cât ar mai fi avansat Dej pe această cale, date fiind atât presiunea formidabilă la care a supus apoi URSS România, cât și firea sa foarte prudentă, ezitantă, cu reflexul vechii frici față de ruși. Cert e că Ceaușescu a declanșat intempestiv și temerar desprinderea în fapt de tutela Moscovei, deschiderea lăuntrică a supapelor naționale încremenite în anii anteriori și politica externă autonomă a României, într-un cuvânt primul dezgheț în accepțiunea corectă
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
o vedetă literară și politică și introduce în limbajul universal cuvântul gulag. Un deceniu și jumă tate desparte apariția Arhipelagului Gulag de căderea comunismului în URSS și în aproape toată lumea. Au trecut de atunci 40 de ani. Cui i-e frică de clasamentul Pisa? Etitlul unui articol dintr-o publicație franceză referitor la succesul mondial al seriei de teste cunoscute sub numele de Program for Intenational Student Assessment (PISA) și desfășurate în cadrul OCDE, cu începere din 2000, la nivelul elevilor de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
Frica de a pierde pe cineva drag se află pe primul loc în topul celor mai importante și actuale temeri ale românilor, urmată, la egalitate, de teama de boală și cea de a nu avea suficienți bani pentru achitarea cheltuielilor curente
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
fost întrebați despre principalele lor temeri. Temerile din sfera sănătății și a stării de bine sunt traduse în special prin anxietatea provocată de gândul pierderii unei persoane dragi (37 la sută dintre români temându-se de acest lucru) sau prin frica de probleme personale grave de sănătate (pentru 31 la sută dintre intervievați). Patru din zece români spun că, în ceea ce privește situația lor financiară, cel mai teamă le este de situația de a ajunge în imposibilitatea de a-și plăti cheltuielile lunare
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
ales să fiu crud, ci să împărtășesc cruzimea. Când v-ați întors la Paris ați trăit, ca Georges, senzația inadaptării? Am simțit distanța față de o lume în care e pace. Însă cei din jurul meu nu trăiseră războiul și le era frică de mine. Trebuia să mă întorc la ei, nu puteam să rămân acolo, în Beirut. Și cum ați făcut să uitați? N-am uitat. Cum v-ați readaptat, atunci? Cum v-ați reluat viața? Scriind o carte. Am scris-o
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]