1,190 matches
-
a despărți, a împărți; așa, să se știe pentru cei cu mintea tembelă cine vorbea limba scitică) și, răspunzînd originii lor, dintre toate neamurile Asiei ei singuri sînt armași și foarte buni luptători. Cuvîntul parți, care am spus că înseamnă fugari, unii i-au dat altă etimologie, spunînd că sînt numiți parți fiindcă au fugit de la părinții lor. Pe acest Tanausis, rege al goților, după moarte, popoarele lui l-au adorat între divinitățile lor”. Herodot amintește în Istorii că sciții au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
treacă frontiera spre Triest, împreună cu Gh. Ungurașu, Nicolae Simionescu, Cezar Tănase și alți doi camarazi. Tot de la studenții noștri am aflat că Ion Moța și un Nicador au fost duși la cimitirul Sfânta Vineri. Așa cum am putut în situația de fugar m am deplasat la cimitirul Sfânta Vineri, dar nu am putut găsi mormântul despre care, tot studenții, spuneau că ar avea o cruce simplă cu numele lor. S-ar fi putut ca un răuvoitor să fi distrus crucea, dar și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ura pe altcineva... Bine, mulțumesc mult. Maria Godea (Ionescu)tc "Maria Godea (Ionescu)" S-a născut la 24 septembrie 1932, În Arad. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: școala medie tehnică. A fost arestată la 22 septembrie 1953 pentru găzduirea unui fugar și omisiune de denunț. A fost condamnată la șapte ani de detenție. A executat integral pedeapsa În Închisorile Timișoara, Jilava, Pitești, Mislea și Miercurea Ciuc. La data interviului locuia În Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan la 28 martie 2007. Transcrierea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
august 2007. Transcrierea și tehnoredactarea - Andrei Lascu, editarea - Adrian Sandu, Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 190, 191. Spuneți-mi, pentru Început, cum ați ajuns dumneavoastră În opoziție cu regimul comunist. Era pe atunci un grup de fugari, al maiorului Duma. El venea din Banat... Da’ eu am fost prima dată cu alt complot condamnat. Haideți să o luăm pe rând. Cum ați fost prima dată condamnat? Prima dată am fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu. Eram cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost spionaj... Dar ei veniseră să ia legătura cu bandele din munți, pentru că erau peste tot În țară, nu numai la Făgăraș, că și-n Maramureș au fost, și-n Banat, pe Semenic, și-n Obcinele Bucovinei... Peste tot erau fugari din ăștia care luptau Înarmați Împotriva comunismului. Și trebuia să ia legătura cu ei și cu populația ca să-i determine să scape de comunism, deci să pregătească revolte sau revoluții, nu știu cum să le numesc... Și În țara noastră au fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pus la cale? Ce ați făcut? Cu cine ați avut legături?”. Și eu atunci i-am spus: „Domnule, n-am fost la nici la o ședință Înainte, dar am fost pe munte, le-am dat mâncare la cei care erau fugari”. Și el s-a uitat la mine și mi-a spus: „Măi, n-am ce-ți face și tot ce Îmi spui... vei scăpa”. Și mi-a mai cerut să Îi spun ce mai vorbesc ăia din celulă, că băgase
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Îi face injecții, că-l doare o măsea, și spunea că ăla mai are acasă așa, a mai știut de cutare. Și unu’, fost primar, Ion Neagu, de aicea, zice: „Mi-a spus că-n 1950 am stat cu niște fugari de vorbă și am acasă ascunse vreo 50-60 de piei de miel”. Manoliu ăsta, care era de-aicea, avea moară și ascunsese vreo zece butoaie de benzină; despărțise un beci și el credea că acolo nu i-o găsește. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mulți din ei În pușcărie, da’ când a fost răscoala nu știu... Am stat cu ei În pușcărie, i-am găsit acolo În pușcărie. Unul Boștog, Neculai Bacrea... Erau de dincolo de Vidra, Bârsești. Au fost mai mulți ei... Au fost fugari În munți. Am stat cu ei... Dumneavoastră când ați fost arestat ați avut proprietate, pământ? Nu am avut atunci... Eram necăsătorit, și pământul era la părinți, două hectare de pământ. Puțin. Dar eu am avut confiscare definitivă... Eu nu aveam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
farmacist) 121 Ridichie (doctor) 335 Roaită Vasile 348 Rodas Constantin 230-231 Roller Mihail 113 Roman („Păun”, plutonier-major) 119 Roman Petre 110 Romițeanu (deținut) 153 Rosetti Radu 303 Roșca (Gheorghe) 238 Roșu (procuror) 361 Rus Ion 181-182 Russo doamna 259 Rusu (fugar) 181-185 Rusu (Liviu) 38 Rusu Ion 86 Rusvid Matei 32, 34 Ruxandra (colonel) 80 S Salomeea (ofițer) 107 Salvi (Salvador) 46 Samoilă (maior) 221 Samoilă Nae 335 Samoilă Ion 42, 248, 254 Sandu (deținut) 98 Sapeta (deținut) 101 Sasu Puiu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se văita mama ori de cîte ori i se părea că întîrzie, iar îndoiala ei îmi agita zilele și ceasurile de așteptare. Auzeam mereu de întîmplări teribile. Drumurile erau, ca și timpurile, grele și nesigure. Se vorbea de hoți, de fugari, de „partizani”, de inși fără de Dumnezeu, cumpliți, care dau „lovituri”, batjocoresc. Cînd se duceau undeva departe, oamenii se întovărășeau, plecau pregătiți „pentru tot ce e mai rău”. Tata însă, nu o dată, pornea la drum lung singur, numai cu Bicu, calul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pare rău că nu v-a găsit și nu va putut cunoaște 114. Alăturat vă trimit rândurile ei fugare și o fotografie din Suceava În care poate veți recunoaște pe concetățenii Dvs. Cu mulțumiri anticipate pentru un răspuns cât de fugar, vă dorim, și eu și soțul meu, multă sănătate și soției cele mai distinse salutări. Cu deosebită considerație, Marie Kalmicov 32 Brașov, 4 aug. 1975 Mult stimate Domnule Dimitriu, Cred că scrisoarea mea vă va găsi, după terminarea examenului (de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dacă vreți, o experiență a Securității. Să știți că personal cunosc zeci de cazuri Goma despre care nu s-a vorbit și nu se va vorbi niciodată. Oamenii care vor să se expatrieze nu sunt nici disidenți, nici patrioți, ci fugari care, apoi, în străinătate, uită de țară, ba își schimbă și numele, fac tot ce e posibil pentru a uita de țară. Pe aceștia îi sprijiniți dvs.? De ce? Aveți dvs., din acești fericiți care au scăpat de iadul comunist, o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de acces a Înfrățirilor adânci, adaugă: „Incertul ne obligă să conferim complexitate eticii. El ne plasează În acele situații de double bind... În care ești nevoit să tranșezi Între două imperative contrarii. Femeia beduinului asasinat vede sosind În amurg un fugar, asasinul soțului ei, care cere să fie adăpostit. Această femeie are două imperative: cel de răzbunare a soțului și cel al ospitalității. Ea oferă găzduire pe timpul nopții și a doua zi pleacă Împreună cu frații săi să Împlinească răzbunarea. Ea a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
capre negre. întrun sfert de oră, ne îndepărtaserăm binișor de culme. Oprindu-ne un moment și uitându ne pe culme, la locul unde fusesem cu un sfert de oră înainte, distingem cele două siluete călare... Erau jandarmii”. între ei și fugari se lăsaseră umbrele nopții ca o mantie protectoare peste toți. Vizibilitatea se redusese la câțiva pași. Drumul le era călăuzit de luminile Vârșețului, care apăruseră în depărtare odată cu lăsarea nopții. Nu se introdusese încă metoda, cu folosirea câinilor polițiști și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
haine și având cămașa lungă care îl împiedica la mers, a căzut în mijlocul șanțului scăpând din mână legătura cu haine și apoi cu mare greutate, ajungând dincolo de șanț. Dincolo, alți jandarmi și oameni din sat, aduși ca să ajute la prinderea fugarilor. Când Nicolae Petrașcu ajunse în livadă, Horia Sima trecuse șanțul și fugea spre sud. Bucuroși că îl vor prinde pe Petrașcu, jandarmii veneau spre el, fiind o captură sigură. Unul dintre ei se apropie de el și îl somează să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ajunge și în Spania, cu niște detalii noi, de care în țară nu se știa absolut nimic. Ceea ce este foarte curios și concludent pentru demonstrarea amestecului Securității, de la un capăt la altul, în moartea lui Nicolae Petrașcu, este faptul că fugarii și călătorii în Spania știau mai mult în această problemă, decât cei din Sibiu, care aveau legătură directă cu familia Petrașcu. Este ultraevident că aceștia sau erau direct în slujba Securității sau înainte de a li se da drumul, în mod
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu numai că avea pică pe Nic’a lui Ștefan a Petrei, dar tocmai fusese sfidat în autoritatea lui de acesta, care îndrăznise să nu se supună „cuvenitei” pedepse. Cei „doi hojmalăi” nu glumesc și dacă ar pune mâna pe fugar ar fi vai de el. „Dușmanul” eroului-narator se comportă ca un dușman adevărat și furia urmăririi îi dublează forțele dedublându-l: Toader a Catincăi e dublul său credincios în respectivul episod. Această urmărire, această goană cu groaza în spate nu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
se apropie de ultimul cerc”. Starea provizorie nu face decât să accentueze ceea ce Mircea Iorgulescu remarcase cu pertinență în urmă cu mulți ani: „Indiferent însă de atitudinea stilistică adoptată, Ion Drăgănoiu este un sentimental obosit cu emoții destrămate și muzicale, fugar melancolice”. A mai semnat și volumul de reportaje Fotografii fără retuș (1974, în colaborare cu Mihai Creangă) și Convorbirile de joi (1988), ce cuprinde textele radiodifuzate în cadrul emisiunii cu același titlu. SCRIERI: Aproape sonete, București, 1969; Discurs împotriva metodei, București
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
îngr. Marina Dimov, București, 1995; Momentul oniric (în colaborare cu D. Țepeneag), îngr. Corin Braga, București, 1997; Versuri, îngr. și postfață Nicolae Bârna, București, 2000; Scrisori de dragoste (1943-1953), îngr. și introd. Corin Braga, Iași, 2003. Traduceri: Z. Vigodskaia, Un fugar periculos, București, 1955 (în colaborare cu T. Cosma); A.F. Tresnikov, Istoria descoperirii și cercetării Antarctidei, București, 1965; R. M. Albérès, Istoria romanului modern, pref. Nicolae Balotă, București, 1968; Marcel Raymond, De la Baudelaire la suprarealism, pref. Mircea Martin, București, 1970
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
la ea. Și mi-a zis de sora lui foarte direct. I-am zis: "Măi, Ionele, tu știi că eu am fost închis politic și știi toate greutățile astea". Lasă, băi, că și tata a fost legionar și a stat fugar atâția ani de zile și știu viața voastră, nu-i nimic!" "Băi, Ionele, eu nu pot merge la Bucecea, să vină dânsa încoace!" A venit aici, mi-a prezentat-o și i-am zis: "Măi, fetiță, că e mai tânără
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
serviciile publice. Obținerea de către proprietari a dreptului de a avea un număr cât mai mare de scutelnici și de a avea slobozii, a fost un mijloc important al acestora de a atrage pe moșiile lor cât mai mulți bejenari sau fugari de pe alte moșii din alte sate. Important este de reținut că, urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Organic această categorie a fost desființată Scutelnicii erau scutiți de biruri către stăpânirea înaltă, către vistierie, dar plăteau dregătorilor sau le slujea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vite pe care le avea fiecare, considerat măsură a stării materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând neschimbată până la recensământul următor care era stabilit din 7 în 7 ani. Drept urmare, birul fugarilor, a celor morți, rămânea în sarcina localnicilor, a celorlalți birnici, împovărând în felul acesta sarcina fiscală a celor statornici. Devine explicabilă zicerea populară care, probabil, își are rădăcinile încă de pe atunci: „a dat bir cu fugiții" ceea ce astăzi ar cam
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fugi de o răspundere", „a da cinstea pe rușine", situație care explică și numeroasele jalbe adresate stăpânirii între două catagrafii de către locuitorii satelor pentru scăderea lor pentru birul plătit pentru cei care au murit ori au dat bir cu fugiții (fugarii). O asemenea jalbă, trimisă de locuitorii satului Vulturești la 7 decembrie 1834 către domnie o preluăm din lucrarea lui Mircea Ciobotaru și o redăm pentru înțelegerea mai deplină a stării timpului: „Cu tânguire jăluim Înălțimii Voastre pentru obijduirea și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un Ion, fugar din armatele muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4. Patrionimele erau altă sursă de nume complementare: Ungureanu, adică român din țara ungurească; Ion Cordoneanu putea fi nume complementar patrionimic de la Cordon
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]