25,640 matches
-
lui Leontin Constantinescu și semnate de gen. Rădescu, Grigore Gafencu, Mihail Fărcășanu, Emil Ghilezan, Barbu Niculescu și alții. Unul din lucrurile care șochează cel mai puternic în epistolar este amploarea planurilor pe care le pun la cale toți acești oameni fugiți din calea potopului, zbătîndu-se să-și găsească un rost, foarte mulți trăind de pe o zi pe alta din bani împrumutați, nemaisperînd să se întoarcă în țară. Speră în schimb în ajutorul aliaților occidentali și fac proiecte utopice de informare și
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
pustie din mijlocul câmpiei transilvane... Câinoasa vreme. Acum ploua mai des și mai mărunt și s-a făcut frig, gata să dea ploaia în ninsoare. Nu știu de ce, acum mă gândesc la halta Astopovo din stepa rusească și la Tolstoi fugit de-acasă și care și-a dat duhul în pribegie. Pe peretele sălii de așteptare, un afiș vechi, ros de timp și pe care scrie stângaci: Nu urcați în vagoane când convoiul e în mers prea repede! Ardelenii ăștia câteodată
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
afiș, cateva vagoane de care un călător albastru se agață din mers. Alături, medalionul în care afli ce s-a întâmplat: călătorul albastru tăiat în două de tren, într-o baltă de sânge roșie. Tolstoi ar mai fi încercat să fugă de acasă, renunțând la tot, la bogăție și la titlul sau de conte, insă totdeauna pleca însoțit de un valet care îi căra geamantanul cu schimburi... Până ce fugise singur de tot și își isprăvise viața la Astopovo. Îmi aduc aminte
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
într-o baltă de sânge roșie. Tolstoi ar mai fi încercat să fugă de acasă, renunțând la tot, la bogăție și la titlul sau de conte, insă totdeauna pleca însoțit de un valet care îi căra geamantanul cu schimburi... Până ce fugise singur de tot și își isprăvise viața la Astopovo. Îmi aduc aminte câte ceva din jurnalul Patriarhului, în traducere franceză (în românește încă nu apăruse versiunea)... Rezum câteva idei. Că râul, de fapt, nu este o problemă. Că râul, pentru el
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
Șoltuțiu întocmește un plan al anchetei care urmărea să dovedească faptul că Pătrășcanu, împreună cu banda sa contrarevoluționară, a făcut parte din agentura serviciilor de spionaj anglo-americane, a dus activitate complotistă și antistatală, și-a trădat patria (tentativa sa de a fugi în străinătate cînd a participat ca delegat la Conferința internațională a juriștilor de la Bruxelles din 1948), a dus o activitate dușmănoasă și a avut legături cu dușmanii. De atunci încolo întreaga anchetă urmărea să dea substanță acestor acuzații. Șoltuțiu s-
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
mari, doi metri, trei metri, un metru (observă: înșirui dimensiunile astea mai mult pentru a-mi biciui bidiviul din mine), vine o vîrstă cînd trebuie să-ți chivernisești energia. Cum scriam prozele: primăvara sau toamna părăseam lucrul din atelier și fugeam la Cumpătu, de unde, după o săptămînă-două, mă întorceam cu o nuvelă. Iar acum nu mai ai timp de ieșiri din astea. Ba da. Dar nu-mi ajunge acolo vremea să respir ca atare, doar să respir aerul, de-acolo, să
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
al lui Gelu Colceag de la Național are toate datele să facă săli pline fără să-l trădeze pe Tolstoi. Marele merit al regizorului acesta e, în primul rînd. Chiar dacă nu se mai știe ce era comme il faut-ul de care fuge Protasov, se înțelege de minune că e un mod de viață mincinos, nu față de alții, ci față de tine însuți. Lui i se opune ispita vieții plenare, băutul pînă la fund al paharului celor lumești, în căutarea unor sensuri justificatoare. Surogat
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
recăsătorise. Ca și în piesă, adevărul se aflase și urmase un proces. Personajul lui Tolstoi, Protasov, nu e însă doar un alcoolic și un destrăbălat. E un om care nu găsește nici un sens vieții, un disperat de condiția umană. El fuge de acasă, ca însuși Tolstoi, voind să-și piardă urma. Sinuciderea lui nu e o farsă, ea e pur și simplu ratată din neputință. Dacă nu și-ar fi povestit, la beție, viața, Protasov n-ar fi devenit un cadavru
Singur printre actori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16236_a_17561]
-
Pillat și-a făcut-o singur, însă venind în întîmpinarea "folclorului critic" ce i-a cîntat în strună. Iată autodefiniția pillatiană: "Toată poezia mea poate fi redusă, în ultima analiză, la viziunea pămîntului care rămîne același, la presimțirea timpului care fuge mereu.(...) Această poezie a pămîntului, spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire e produsul direct al vieții trăite de mine în copilărie". Prin urmare, notificarea a două axe tematice, pămîntul (locul) și timpul, prima vizînd statornicia, a doua mobilitatea
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
nici nu mă mișcasem din scaun/ ...nimerisem pe scară purtam pălărie/ cum crescusem peste măsură părea că se rușinează/ urma să mi-o spună nu cred să se fi înșelat...". Tonul grav lasă locul unei seninătăți genuine: "o bufnitură (calul fugit spre altă împărăție)/ se-aude soarele căzînd într-un ocean de cretă// așadar tu ești (el face o reverență)...". De aici și senzația de diferență valorică între părțile care alcătuiesc volumul Dorei Pavel, risc pe care îl presupune alcătuirea oricărei
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
la Rădăuți și stabilit la Paris, Matei Vișniec este un englez al literaturii noastre. În mod curios, în perioada când s-a aflat cu adevărat la Londra (ca angajat la BBC), el nu s-a simțit în elementul lui. A fugit de acolo, cu o nerăbdare care trăda o intempestivă inaderență. Ecourile reacției alergice de atunci au rămas până și în versuri. Iată, ca exemplu, poemul La Londra, elogiu ironic, intenționat pueril al modului de viață londonez: " La Londra, domnilor, ce
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
senzația stranie că plonjez în pro- pria-mi adolescență... Aproape celebri/ Almost Famous (SUA, 2000) descrie și motivează tocmai acest tip de întoarcere în timp, fiind deopotrivă lamento și celebrare a tinereții pierdute. Pînă și numele protagonistului imberb - extraordinarul Patrick Fugit - pare predestinat, amintind dictonul latin "Fugit irreparabile tempus", pe care filmul încearcă să-l contracareze. În urmă cu ani, el însuși reporter muzical, scriitorul și regizorul scenarist Cameron Crowe (Say Anything, Single, Jerry Maguire, Single Video Theory) își dorea de
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
pria-mi adolescență... Aproape celebri/ Almost Famous (SUA, 2000) descrie și motivează tocmai acest tip de întoarcere în timp, fiind deopotrivă lamento și celebrare a tinereții pierdute. Pînă și numele protagonistului imberb - extraordinarul Patrick Fugit - pare predestinat, amintind dictonul latin "Fugit irreparabile tempus", pe care filmul încearcă să-l contracareze. În urmă cu ani, el însuși reporter muzical, scriitorul și regizorul scenarist Cameron Crowe (Say Anything, Single, Jerry Maguire, Single Video Theory) își dorea de multă vreme să materializeze această povestire
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
și tinerețea Reginei și i-a stat alături toată viața, dar care "a fost protectoare, nu și maternă. Nici o îmbrățișare sau mângâiere, nici un sărut, nici o dovadă de afecțiune". Al doilea război mondial obligă familia Principelui René de Bourbon - Parma să fugă cât mai departe de front. Nesfârșitele călătorii prilejuiesc peste ani rememorarea unor scene de o puternică expresivitate ("Ne era frică de avioane, care-și anunțau prezența printr-un zgomot înspăimântător. În timpul acesta, unchiul Gaétan cânta fără încetare "O, sole mio
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
a descins la redacția ziarului, căutînd manuscrisul. Panu, în libertate fiind, a fost dat în judecată și condamnat la doi ani închisoare. Temîndu-se de detenție, în condițiile aprigei lupte între guvern și opoziție, Panu a făcut gafa enormă de a fugi, în mai, în străinătate. Asta după ce a publicat, în Lupta, un articol în care explicita, inutil, că el nu fuge ci se exilează. Peste un an, la o alegere parțială, Panu devine deputat și, cu imunitatea dobîndită, se reîntoarce în
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
ani închisoare. Temîndu-se de detenție, în condițiile aprigei lupte între guvern și opoziție, Panu a făcut gafa enormă de a fugi, în mai, în străinătate. Asta după ce a publicat, în Lupta, un articol în care explicita, inutil, că el nu fuge ci se exilează. Peste un an, la o alegere parțială, Panu devine deputat și, cu imunitatea dobîndită, se reîntoarce în țară. Asta i-a compromis, pentru totdeauna, cariera politică. Devenit fruntaș al Partidului Conservator de sub conducerea lui Lascăr Catargi, în
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
într-o zi timpul ne va conduce într-o intersecție în care să rămânem. Poate drumurile noastre sunt contradictorii și ne împotrivim degeaba. Sau poate nu... Am plecat lăsând la marginea pădurii o parte din viața mea după care am fugit 9 ani și destule întrebări fără răspuns încă să mai pot fugi după ea în continuare. Trăiesc într-o țară în care am ocazia să schimb ceva. Sau pot să plec și să schimb ceva în mine. Și acum mă
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
să rămânem. Poate drumurile noastre sunt contradictorii și ne împotrivim degeaba. Sau poate nu... Am plecat lăsând la marginea pădurii o parte din viața mea după care am fugit 9 ani și destule întrebări fără răspuns încă să mai pot fugi după ea în continuare. Trăiesc într-o țară în care am ocazia să schimb ceva. Sau pot să plec și să schimb ceva în mine. Și acum mă întreb dacă să o iau pe alt drum sau să rămân pe
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
ai pornit în această direcție? Eu am avut întotdeauna un foarte puternic sentiment al nedreptății, o profundă indignare în fața oricărei injustiții. Este ceva înnăscut. Îmi amintesc că, pe când aveam numai cinci ani, am fost certată o dată pe nedrept și am fugit de acasă. Eu acceptam pedeapsa cu condiția să fie dreaptă. Altfel mă revoltam. Injustiția a fost mereu pentru mine o sursă de mare revoltă. Iată: de aici pornește feminismul meu. Când am început să-mi dau seama că există un
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
leu și ghiare aproape albastre. El primește cu ură mîncarea ce i se aruncă, așteptînd mai întîi să te îndepărtezi de el, ca să se asigure că nu va pați nimic, pe urmă înhață osul, carnea, ce i-ai dat și fuge cu ea în boț ascunzîndu-se, să nu fie văzut. Nu se gudura niciodată, doar mîrîie la tine cu ochii lui aurii încarcați de o cruzime greu de definit. Lătra fioros noaptea. Doarme între trei brazi înfrățiți, iarna, pe zăpadă, ca
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
-l prind pe ultimul. Vînzătoarea m-a privit mirata și, în schimbul sumei de 63.000 lei (șaizeci și trei de mii de lei), mi-a dat biletul. Luminile se stingeau, draperiile tocmai se trăgeau, delimitînd foaierul de sală de spectacol. Fugeam pe scări repetînd numărul rîndului și al locului. Ridic ochii spre sala. Stupoare! În jurul meu era aproape pustiu! Mi-am ocupat locul și, pentru că se întîrzia, am început să număr și să-i privesc pe spectatorii cu care urma să
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
care o cunoscusem în Elveția, acea doamna energică, volubila și prietenoasă. Scrie atrăgător, atașant, în notă unei sugestive simplități care cucerește de la primele rânduri așternute: "Picotesc, indiferență la peisajul elvețian care defilează prin fața compartimentului în care mă aflu. Visez, plec, fug spre insulele însorite unde îmi voi petrece vacanța împreună cu prietena mea Chloé. E lângă mine și vorbește. Aud, fără să ascult cu adevarat, vocea ei alto, inepuizabila, care, desi iritata de abuzul de tutun, e totuși muzicală. Râsetele se amestecă
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
și pe Chloé în munca ei), dar vor și trăi, măcar o vreme, numai de capul lor, în libertate absolută și fericite, ce mai încoace si-ncolo. De altfel, amintirea unor mai vechi experiențe similare le dă curaj. Totdeauna când "fugiseră" amândouă lucrurile au mers bine, s-au înțeles desăvârșit, au comunicat deplin. Erau și firi complementare. Chloé - copilăroasa, expansiva, versatila ("uimește lumea cu schimbătoarele expresii ale fetii"), trece repede de la depresie la exultanta, iubitoare de extravaganțe, de aventură, de risc
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
-i pădure și gata. Stop! La treizeci de metri, în cotul pîrîului, pe zăpadă, un lup de culoarea tutunului ține cu labele din față o cățelușă roșcată, o scapă, o prinde, nu-i vine bine încă, iar o pierde, cățelușa fuge și nu prea, se lasă pe burtă și-și arcuiește fundulețul, sare pe ea din spate și-și bagă botul în greabănul roșcat, o ține, o ține, și totul rămîne așa, încremenit, în cer și în pămînt. Ochi umezi și
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
ea din spate și-și bagă botul în greabănul roșcat, o ține, o ține, și totul rămîne așa, încremenit, în cer și în pămînt. Ochi umezi și ficși, vuuu, vuuu, înainte - înapoi, înainte - înapoi, ea scheaună, începe să se desprindă, fuge? nu, o prinde iar și-o bate ușor cu coada peste urechi, vuuu, vuuu, cățelușa scapă și fuge. În urma ei, pe zăpadă, o pată de sînge, lupul o miroase, o scurmă și-o aruncă-n cer. Ce mai vreau? Contact
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]