3,738 matches
-
naște decât la sat. Eu sunt cel dintâi din "neamul nostru" (ca să folosesc o vorbă a mamei) care nu mai are posteritate, care a descoperit gustul eșecului. N-am simplificat, totuși, prea mult? Între timp, mi-am amintit de sinucigașii găsiți spânzurați, de un copac, în pădure sau înecați în fântână. Ceea ce înseamnă că inclusiv firile aspre pot claca uneori. Doar că n-au lăsat în urma lor nici o explicație. Probabil că nu cultura a descoperit partea noastră fragilă. Ea, cel mult
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Mark, în mare taină, că Mark fusese adoptat. Domnul Thurman cunoștea adevărata familie a lui Mark și-i promisese să i-o prezinte când avea să mai crească. Uneori, domnul Thurman făcea concesii în legătură cu Karin, spunând că amândoi fuseseră copii găsiți, dar că erau rude. Alteori spunea că proveneau din loturi diferite de orfani. Când se întâmpla asta, Mark o consola, insistând că aveau să fie și mai buni prieteni, dacă nu mai erau nevoiți să trăiască mai departe în familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Încă un polițist. Au stat de vorbă Încet cîteva clipe. Unul se aplecă și căută În buzunarele bărbatului, unde găsi un plic murdar, un portofel și un buletin jerpelit. După ce au cercetat portofelul și-au făcut cîteva Însemnări despre obiectele găsite, polițiștii rămaseră pe loc lîngă mort, În așteptare. Mortul avea o față ofilită; vîrsta nu-i era ușor de stabilit - puțin peste cincizeci de ani, dar nu mai mult de cincizeci și cinci. Și, de-ai fi căutat În lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
el continuă și pe viitor. Acesta ar trebui să fie unul din țelurile noastre, indiferent ce alte lucruri am avea de făcut fiecare dintre noi." Gosseyn Trei spuse: "Părerea mea este că apartamentul lui X trebuie minuțios cercetat și trebuie găsite încăperile secrete, sau magazii în care s-ar putea să fie păstrate un set de înregistrări și echipamentul cu ajutorul căruia a făcut ceea ce a făcut." Gosseyn Trei răspunse: "Poți să fii sigur că o să mă uit. Și-o să te consult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
nu ești cam abulic, cam tâmpițel, cam naivuț? E bine ca tribunalele să-și facă treaba, zici, și parcă te răcorești oleacă: hai la mititica, domnilor, hai la răcoare, poftiți la țuhaus, chiar dacă mult vă roade reumatismul, chiar dacă, pe dată găsiți, domniile-dumnilor voastre, niscaiva probleme la cord, niscaiva hipertensiune arterială, ceva neașteptată arterioscleroză. Ce ziceți, domniile dumneavoastră: oare pârdalnica de justiție își face datoria? Oare își face? Dacă acu' nu prea, poimâine sigur! Cred asta! Eu știu ce spun, ascultați la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
vitalitate și fertilitate (cf. modalitate inversă în Is 47,9: „Pierderea copiilor și văduvia ți se vor întâmpla în aceeași zi; vor cădea asupra ta cu putere mare în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor tale descântece”). Printre sutele de amulete găsite, le putem aminti aici pe cele cu chipul lui Sachmet „cel puternic”, divinitate egipteană reprezentată printr-o femeie cu cap de leu, cu calități apotropaice împotriva forțelor rele și a bolilor (cf. Fig. 10); sau figurinele numite „ochiul-Ugiat”, adică ochiul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
consta respectivul scop îla urma urmelor, nu făcea decît să meargă, să nu meargă nicăieri), dar uneori credea că e în căutarea unei chei. Cheia era mică și exactă, însă avea o utilizare generală și particulară la modul total. Odată găsită, ar rezolva orice problemă: astmul, temele, timiditatea față de Kate Caldwell, teama de războiul atomic; cheia ar face tot ce este dureros, inutil și greșit să devină plăcut, armonios și bun. Pentru că se gîndea la ea ca la ceva care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu-i așa? Nu-i vorba doar despre o asemănare întâmplătoare? Gosseyn vru să răspundă, dar ea îl opri: ― Nu pot sta decât un minut. Crede-mă, sunt suspecta nr. 1 în legătură cu evadarea ta de luna trecută și dacă sunt găsită aici... (se cutremură extrem de convingător). Gosseyn, cine ești tu? Acum trebuie că știi. O privi cercetător, molipsit și el de febrilitatea fetei. Apariția ei adusese în cameră un suflu vital care lipsea. Această impetuozitate îl intrigă însă. ― Spune-o, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
adânc prăpastia dintre mine și puținii poeți pe care i-aș fi putut iubi. Nimeni nu trebuie să vadă dispreț sau denigrare când am să afirm că fiecare dintre ei mi se părea că pierde câte ceva din ce ar trebui găsit, găsind în schimb cam mult din ce ar trebui pierdut. Din ce în ce mai izolat, vedeam clar cum picătura de har, uitată pe drum, se dilua și devenea cel mai adesea pretext sau subiect pentru inteligente texte teoretice, pe cât de strălucite, pe atât
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
nu-i așa? Nu-i vorba doar despre o asemănare întâmplătoare? Gosseyn vru să răspundă, dar ea îl opri: ― Nu pot sta decât un minut. Crede-mă, sunt suspecta nr. 1 în legătură cu evadarea ta de luna trecută și dacă sunt găsită aici... (se cutremură extrem de convingător). Gosseyn, cine ești tu? Acum trebuie că știi. O privi cercetător, molipsit și el de febrilitatea fetei. Apariția ei adusese în cameră un suflu vital care lipsea. Această impetuozitate îl intrigă însă. ― Spune-o, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
fostei Mănăstiri Sărindar s-a ridicat încă înainte de Primul Război, o clădire impunătoare, Cercul Militar. O fântână arteziană se află acum unde se afla odinioară altarul. Icoana Maicii Domnului cu diamante de stele pe umeri n-a mai fost niciodată găsită, se presupune că a fost dusă peste graniță. Undeva, în lume, neștiute, diamantele ei strălucesc și astăzi. Fostul sublocotenent N.I. Popescu-Lumină a murit în 1939, la București. A ajuns colonel. În Universul interbelic a semnat rubrica „Din alte vremi“. Strada
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cuțitul și și l-a înfipt în gât, îndoindu-se lama, după care, observând că pe birou era un cuțit mai mare, l-a luat și la împlântat în victimă de 4-5 ori. A scotocit prin casierie, a luat banii găsiți și a dat să plece. Dar, între timp a auzit la ușă bătăi și când s-a uitat, a văzut o fetiță de circa 10 ani. După plecarea fetiței, a descuiat ușa apoi a închis-o pe dinafară, luând cheia
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
genți fuseseră bine garnisite, și numai cu lucruri de firmă. Nu mică ne-a fost surprinderea, însă, când, la percheziția corporală, pe lângă buzunarele burdușite cu bancnote, infractorul avea șasupra sa și un pistol Bereta și un încărcător cuș șapte cartușe, găsite, după spusele sale, în casa doctorului, fapt confirmat de acesta din urmă. Atenționdu-l asupra gravității situației în care intrase, era recidivist și urma să fie învinuit de comiterea unui concurs de infrac țiuni, Gorgică fu de altă părere, susținând că
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
remarcasem prima oară când sosisem la azil, aceleași dosare pline de praf și aceeași lumină care pătrundea prin fereastra largă, aurind mobila vopsită grosolan. Numai că până și amintirile despre această încăpere se decoloraseră parcă, arătau ca niște fotografii uitate, găsite întîmplător într-un sertar, despre care nu mai știi ce să crezi; sânt ale tale sau nu? M-am ridicat de pe scaun și apropiindu-mă de unul din pereți mă întrebam dacă nu cumva ne trăim mereu doar trecutul, însă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
posibilități: nici măcar Saddam nu putea să monitorizeze totul în timp ce cădeau din cer proiectile Cruise. Asta nu însemna că nu-i pedepsea grav pe cei vinovați. Mahmud, ca toți ceilalți „comercianți“ din Irak, își aducea aminte de soarta celor unsprezece oameni găsiți vinovați de a fi tăiat cu fierăstrăul capul unui splendid taur mesopotamian înaripat: dihania întreagă era prea greu de transportat. Saddam a avut grijă să se afle că el însuși a semnat condamnarea la moarte pentru acea crimă. Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
niciodată un răspuns deslușit. În jurul domnișoarei Trixie părea să existe un fel de câmp magnetic. Atrăgea toate gunoaiele care erau în birou, iar când dispărea vreun stilou, o pereche de ochelari, un portmoneu sau o brichetă, puteau fi de obicei găsite undeva în biroul ei. Domnișoara Trixie adunase și toate cărțile de telefon, care acum stăteau răvășite într-un sertar de-al ei. Domnul Gonzalez tocmai se pregătea să cerceteze zona de activitate a domnișoarei Trixie ca să-și găsească tușiera dispărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pronunțat prea repede. Proba pentru Weller constă în treizeci de centimetri cubi de sânge venos, congelat. Dar nu este în B-7. Se pare că a fost pusă greșit, în altă parte. Am pus să fie căutată. Vă anunț imediat ce este găsită. Mai era și altceva? — Nu, spuse Marty. Mulțumesc foarte mult, Jennie. Capitolul 20 În sfârșit! Ellis Levine o găsi pe mama lui la etajul al doilea al magazinului Polo Ralph Lauren, pe Madison și Strada 72, chiar când ieșea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și respectat părinții? I-am mințit?“), François Weyergraf, adult de cincizeci de ani și tată de familie, se Întreba dacă nu fusese cumva de o indiferență minerală față de tatăl lui, admirîndu-i totodată expresia. „O indiferență minerală“ era o sintagmă bine găsită. Tatăl lui era și el scriitor, un om care crescuse o familie numeroasă publicînd cărți și redactînd sute de articole. Se numea Franz Weyergraf, iar cînd François participa la Saloane ale Cărții, Întîlnea mereu persoane ceva mai În vîrstă, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cazuri în care se poate întîlni o fericire durabilă, chiar în această lume. Dar numai pentru că intervine adevărul iubirii, mai puternic decît materia: iubirea luminează și înalță totul, schimbă și aduce totul la infinit... Numai așa se poate explica fericirea găsită... Însă e foarte rar. Cîte persoane cunoști tu care “au trăit fericiți pînă la adînci bătrîneți”? Aici intervine și ideea că perechea nu e una singură pentru mai toți oamenii, din cauză că toți se schimbă mereu și potrivirea inițială poate să
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
cred că avem nevoie de niciun doctor să ne spună ce s-a întâmplat aici, Porfiri Petrovici. ă Cu respect, excelența voastră. ă Un cadavru are capul hăcuit, iar celălalt este spânzurat de gât cu o secure plină de sânge găsită asupra sa. Chair așa. Nu mai e nevoie să chemi doctorul, să știi. În conformitate cu noile legi, autopsia nu mai e necesară în orice caz. Totul rămâne la latitudinea ta. Totul e la discreția ta. Poți să examinezi cadavrele și singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ieși cu totul din cușcă, nu era nici mare nici mic, un animal tânăr, svelt, cu blană țepoasă, într-adevăr cenușiu, într-adevăr bătând în negru, cu o îngusta dungă albă care îi împarte pieptul și seamănă cu o cravată. Găsit, repetă olarul, înaintând încă doi pași, Găsit, vino aici. Câinele rămase pe loc, își ținea capul sus și dădea încet din coadă, dar nu se mișcă. Atunci olarul se lăsă pe vine ca să-și coboare ochii la nivelul ochilor animalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
n-aș da să am din nou barem genunchii de anul trecut, Atât de diferiți îi simți, îl întrebă fiica lui, În această etapă a vieții și o zi se simte, dar câteodată, spre norocul meu, pare mai bine. Câinele Găsit, acum că are acest nume, așa va trebui să-i zicem, sau câine, nume care, din puterea obișnuinței, se impune și el, sau animal sau lighioană, care merg pentru orice nu face parte din regatul mineral sau vegetal, totuși, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
când nu ne va fi cu putință să scăpăm de aceste variante, doar pentru a evita repetițiile plictisitoare, e singurul motiv pentru care, în loc de Cipriano Algor, am scris olar, dar și bărbat, bătrân și tatăl Martei. Or, cum spuneam, câinele Găsit, după ce, cu două lipăieli rapide, făcu să dispară mâncarea din farfurie, demonstrând clar că nu-și considera încă mulțumită cum trebuie foamea de ieri, își ridică botul ca așteptând o nouă porție de hrană, așa cel puțin a interpretat Marta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de parcă ar fi fără căpătâi, obligațiile sunt obligații. În timp ce Cipriano Algor se străduia să pronunțe fraze slobode, aproape fără sens, cu singurul scop de a-și obișnui câinele cu sunetul glasului său, dar unde dinadins, cu insistența unui refren, cuvântul găsit revenea în mod repetat, Marta aduse o strachină mare de lut, plină cu apă limpede, pe care o puse lângă cușcă. Înfruntând scepticisme, din plin justificate după miile de relatări citite și auzite despre viețile exemplare ale câinilor și miracolele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai cunoscut nici un câine care să se poarte așa, observă Marta, Cel mai rău, după toate astea, răspunse tatăl, ar fi să-mi spună cineva de aici că e câinele lui, Nu cred că va fi cazul, aș jura că Găsit nu aparține acestor locuri, câinii de turmă și de pază nu fac ce-a făcut el, După ce mănânc o să fac un tur să întreb, Profită ca să-i duci urciorul vecinei Isaura, rosti Marta fără să încerce să-și ascundă zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]