2,926 matches
-
Bâlici - O mie și una de epigrame, Ed. Gunivas, Chișinău, 2013 9. Ioan Toderașcu - Ariciul cu țepi de alint, Ed. PIM, Iași, 2012 10. Vali Slavu - Despre școală, mai în glumă, mai în serios, Ed. Deva, 2014 11. Stelian Filip - Galaxia ochilor noștri, Ed. Eminescu, București, 2008 12. Mihai Frunză - Dicționar impertinent, Ed. Proilavia, Brăila, 2011 13. Jules Cohn Botea - Zâmbete în stil japonez, Ed. Verus, București, 2011 14. Jules Cohn Botea - Senryu- Kyoka, un surâs în stil nipon, articol prezentat
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
învețiși apoi murind mai săracdecât tot ce-ai atinsdin necuprinsul știut.... XIII. ÎN MARILE GROTE, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. În marile grote ale universului sunt găuri negre cu treceri dintr-o galaxie în alta, tunel de lumină în goluri de timp făcând totul flexibil în drumul spre stele. Pulsează prin spații sferele galbene, vânătoare cerească de zei îndumnezeind ființe. Tăișul gândului sclipind cu idei care fulgeră vidul răscolind focul din soare. Citește
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
în drumul spre stele. Pulsează prin spații sferele galbene, vânătoare cerească de zei îndumnezeind ființe. Tăișul gândului sclipind cu idei care fulgeră vidul răscolind focul din soare. Citește mai mult În marile grote ale universuluisunt găuri negrecu treceri dintr-o galaxie în alta,tunel de lumină în goluri de timpfăcând totul flexibilîn drumul spre stele.Pulsează prin spații sferele galbene,vânătoare cerească de zeiîndumnezeind ființe.Tăișul gândului sclipindcu idei care fulgeră vidulrăscolind focul din soare.... XIV. ROD TOTUL PÂNĂ LA OS, de
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
-o sincer și frumos, Zâmbește larg și ea va ști Că nu iubești cu dus și-ntors! Poem fără tine Doamne, sunt străin de mine Când în oase bate vântul, Când pe calea fericirii Pierd afurisind cuvântul. Sunt un strop din galaxie Plin de găuri încercate, Inima mea visătoare E mister plin de păcate? Sunt ca turla părăsită De luceferi credincioși Și-s strivit în nopți cu lună Doar de ochii ei frumoși. Pleoape puse-n mângâierea Lumii cu bătăi de vânt
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > MEDITAȚIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului așezați de-a curmezișul timpului aștri făcuți pentru alte galaxii respirăm furtunile ce ne sunt date și visăm tărâmuri noi. ce mai rămâne după ce ni se scutură visele s-a spus adesea poate somnul mi-ai spus râzând poate Dumnezeu - mi-o amintesc sărbătorile, copiii și fulgii de zăpadă. făcuți
MEDITAŢIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376584_a_377913]
-
ce ne sunt date și visăm tărâmuri noi. ce mai rămâne după ce ni se scutură visele s-a spus adesea poate somnul mi-ai spus râzând poate Dumnezeu - mi-o amintesc sărbătorile, copiii și fulgii de zăpadă. făcuți pentru alte galaxii ăștia suntem și parcă ne tot zbatem să păcălim destinul. Referință Bibliografică: Meditație / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173, Anul VI, 12 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MEDITAŢIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376584_a_377913]
-
din zale croșetate din fire de tandrețe și dulci melancolii, cu o ceașcă fierbinte de cafea proaspată și aromată în palmele strânse ușor, încercând a ghici tainele noi ce vor înălța pe aripile lor, gândurile nesfârșite sosind din sfera unei galaxii neștiute... ~ Cristina P. Korys ~ ( sursă foto: net ) Referință Bibliografică: Plimbare pe străzile sufletului... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PLIMBARE PE STRĂZILE SUFLETULUI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375833_a_377162]
-
Mi-a fost luna și mi-a fost și soare, M-a învățat să curg că un izvor Cu ape reci și limpezi, murmurânde Udând aripa muntelui cu dor Prea fericită inima-mi să cânte. Și-am unduit astfel prin galaxii, Cu muntele și marea logodita, Cu cerul și cu stele mii și mii Într-un alai de nuntă nesfârșita. Poemul, mire mi-a rămas de-atunci Iar eu, mireasa lui în straie albe, Nuntim neîncetat prin vai și lunci Cu
POEMUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375854_a_377183]
-
rămân faptele ca să ne stea ca o mărturie ,arătându-ne ce fel de viață am trăit , și ce fel de credință a sălășuit în inimile noastre . 88 . Infinit e Universul în care am fost așezați , și multe și gigantice sunt galaxiile și astrele cerești care au fost create , față de minuscula planetă numită Pământ , însă din toate astrele create de Dumnezul cel Atotputernic , Pământul acesta mic și atât de firav , are o importanță net superioară față de toate celelalte astre atât de gigantice
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
mai bun praznicacesta în careinima se facetrunchi de cearăcu rădăcinileîn cer,în care umeriite dorde atâta lumină.... XXV. MEDITAȚIE, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016. așezați de-a curmezișul timpului aștri făcuți pentru alte galaxii respirăm furtunile ce ne sunt date și visăm tărâmuri noi. ce mai rămâne după ce ni se scutură visele s-a spus adesea poate somnul mi-ai spus râzând poate Dumnezeu - mi-o amintesc sărbătorile, copiii și fulgii de zăpadă. făcuți
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
ce ne sunt date și visăm tărâmuri noi. ce mai rămâne după ce ni se scutură visele s-a spus adesea poate somnul mi-ai spus râzând poate Dumnezeu - mi-o amintesc sărbătorile, copiii și fulgii de zăpadă. făcuți pentru alte galaxii ăștia suntem și parcă ne tot zbatem să păcălim destinul. Citește mai mult așezați de-a curmezișul timpuluiaștri făcuți pentru alte galaxiirespirăm furtunile ce ne sunt dateși visăm tărâmuri noi.ce mai rămâne după ceni se scutură viseles-a spus adeseapoate
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Acasă > Poeme > Emoție > UNIVERSUL CUVINTELOR Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului UNIVERSUL CUVINTELOR versuri, Bertoni D Albert În fața azi îmi stă tot Universul Și galaxia pot să-mbrațișez Nu am să-mi pierd vreodată interesul Prin cercetări eu voi află succesul Iar stelelor cu drag mă-nfațișez Sunt constelații care mai de care Și le străbat în gând de mii de ori O intrebare naște, alta moare
UNIVERSUL CUVINTELOR de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375118_a_376447]
-
Univers îmi sunt Chiar de-am să cad în hăul nebuniei Nu voi ceda urcând scară mândriei M-oi agață de orișice cuvânt. Eu stelelor cu drag mă-nfațișez Și cercetând, am sa gasesc succesul De fiecare data cand oftez O galaxie, am să-mbrățisez Cuvintele fiindu-mi Universul. 27 martie 2016 undeva, în România Referință Bibliografica: UNIVERSUL CUVINTELOR / Daniel Bertoni Albert : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Bertoni Albert : Toate
UNIVERSUL CUVINTELOR de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375118_a_376447]
-
-mbrățișează. Un dans amețitor! Explozie de lumină. Prin respirația iubirii, seva coboară-n adâncuri, spre rădăcinile lor nevăzute, urcând, apoi, prin primii boboci de floare. Câțiva pași în călătoria inimii... Simbol al credinței. Totul! De la un grăunte de nisip la galaxii necuprinse. Într-o lume cu bariere, fără bariere, veșnicul! Pe marginea subțire al cuvântului, din lumea tăcerii, un prim semn adie, șoapta mamei purtată în intervalul de alb: - Am plecat să-mi regăsesc firul roșu din mine! Suntem și vom
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
într-un Punct viu, într-un Om, aparent simplu, deși, fiind ubicuu, rămâne, simultan, în tot universul nesfârșit! De acolo, El ne-a trimis îngerii Lui întru ajutor, spre a ne apăra de răzbunarea îngerilor trădători. Poate că, metaforic vorbind, galaxiile și metagalaxiile infinite sunt condensatori cosmici, stelele un fel de tranzistori, iar oamenii - scânteioare de-o clipă, care încearcă să imite timid strălucirea stelelor. Poate... Dar cine știe?... Privit în infrarosu, Dumnezeu pare a fi vizibil în dungile infraroșii din
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
un ram de frumusețe, Pe rugurile jertfei presar umil speranțe, Le-adun de nicăierea, le-nfășur în prestanțe Răsbinecuvântând iubirea cea plină de noblețe. Privește cum pulsează lumina-n roi de stele, Cum boabele de rouă devin de-odată sori! Cum galaxii de nuferi se-aprind înspre amurg, Cum pufii păpădiei devin în vânt splendori Și-atunci viețile noastre una spre alta curg Deszăpeziți de arderi, plutim pe munți de nori! ----------------------------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 21 martie 2016 Referință
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
vreodată, Când mii de sori din lacuri nu-s cel de pe tărie. Căldura ta din sânge o vrusem egalată Cu ce simt eu și, poate, mai sus de Everest, Să fim săgeți de flăcări țâșnind spre cer deodată, S-aprindem Galaxia cu-n sfânt amor celest - "Amor ce mișcă stele" - o lege mult uitată, Pe care-o reimpunem doar printr-un sacru gest... DE VORBĂ CU ADRIAN PĂUNESCU (poem bazat pe discuții reale) Cu Păunescu-alături, vorbeam despre viață: „Cerneala vieții mele
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
Pot decorseta doar dragostea ca verdele din jur, De care te resping durerile cunoașterii anesteziace. Să fie timpul, apa cea vie? Fără a fărâmița oglinzi Ori chipul de care mă descos, îmi cere bucuria odinei? Orele din temnița abundând în galaxiile noastre, Mă iartă pentru ceva încă lacrimogen, contra visului. Mă ții de mână urcând pe dealul copilăriei Și îți văd curajul de a deveni însăși semința divină. Floarea de lumină răsare în eternul aici și acum, În care te invit
POESIS de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375222_a_376551]
-
din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 314 SATELIT PRIBEAG Să-mi mai aduc aminte? De voi care ați trecut, Prin casa inimii mele? Și care prin a mea minte, Erați ca trecătoare stele, Prin Universul nesfârșit? În mii de galaxii universale, Atâtea stele interesante sunt, Enigmatice, dar totuși reale, Nu ca cea care inima mi-a frânt. Dar ce gânduri mă înconjoară, sumbre, Care nicidecum nu-mi dau răgaz, Să-mi șterg din inimă acele umbre, Ce stăruie încă în
314 SATELIT PRIBEAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375246_a_376575]
-
care inima mi-a frânt. Dar ce gânduri mă înconjoară, sumbre, Care nicidecum nu-mi dau răgaz, Să-mi șterg din inimă acele umbre, Ce stăruie încă în al gândurilor talaz. Să șterg nepăsarea care a fost, Să uit că galaxii sunt în Univers, Privind în urmă cu un rost, Înseamnă să fac un nou demers. Eu urmându-mi calea pe orbită, În cercul meu oarecum restrâns, În jurul unui punct atât de fix, Să fiu de râs de înțeleg ce vreți
314 SATELIT PRIBEAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375246_a_376575]
-
Sentimente mari , iubire, Succese-n viață iți doresc Bucurii și fericire. De-aș putea și universul Cu tine să-l împart în două Dar nu. Căci nu știu mersul, Mi-e frică. Dar cu stele n-o să plouă. Sisteme solare, galaxii întregi Ți-aș dărui de aș putea, Ți-aș cere o clipă să mă înțelegi Dar știu precis că nu vei vrea. Tot aurul din lume, briliante, Împreună cu celebrul Koh I Noor Toate gândirile-nalte, Din trecut, prezent și viitor
TOTUL PENTRU TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375282_a_376611]
-
devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct devine Terra, un punct e Galaxia Ș-ntregul Univers devine-n mine-un Punct ! Citește mai mult În seri de veri senine, pe-un câmp întunecat,Când stau lungit în iarbă, păzit de licurici,Prăpastia cerească privesc înfioratș-ncet îmi urcă gândul spre lumi de stele mici
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
intens în miezul lui este vise în extaz, pasiuni profunde, dorinți tempeste. Într-un cosmos dens fulgeri curcubeie și pulsezi dedus ordine-n contraste, plămădind avid doar dintr-o scânteie roiuri de astre. Gândul tău secant taie spații-n care galaxii foșnesc în eternul haos de la început spre continuare fără repaos. Simți că ești în tot o alcătuire de adânci fântâni în lumina lină din care absorbi stropi de nemurire pentru tulpină. Nu pregeta Vreau să te iau cu mine și
AFLUX NU PREGETA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373088_a_374417]
-
din rătăciri... Abia de-acu înainte o ceață de fier, Turnată înaintea-mi, nu mă va lăsa, Să-mi spun amarul straniu, dar lejer, Privind, spre unde aș veni cândva. Și nu îmi e totuna, de aș însenina Și alte galaxii, ce sufletu-mi nu-l au, Și nici un nume să nu-l am, aș vrea, Doar trupul să îmi fie stins, atâta vreau... Am să înfrunt cu duh nescuturat Ploi din zăpezi și vânturi din furtuni, Voi bate iar la
POEME DE LILIA MANOLE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373195_a_374524]
-
De ce la tine "Te iubesc" E doar o vorbă spusă-n vânt? Ca o rază rătăcita... Ce cauți Soare pe Pamant?!? Oare nu ai pe bolta ta Destule astre și planete?!? Toate roiesc în jurul tău Cu lucii filamente... Îți aparține galaxia Și întregul Univers... Eu, tot ce am e doar o pană Îți pot așterne doar un vers... Mă las atrasă de-a ta rază Ca efemera de lumină... Simt cum ard și tot nu-mi pasă... Numai Noaptea să nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]