12,418 matches
-
de mare încît au fost luați prin surprindere pînă și cei familiarizați îndelung cu dinamica spontană și imprevizibilă a galeriilor noastre, inclusiv cu orarul acestora care a scos ziua de duminică în afara oricărei agende culturale, expoziția lui Corneliu Vasilescu de la Galeria Apollo a trecut aproape neobservată. Și acest lucru este de două ori nefiresc și tot de atîtea ori inacceptabil: mai întîi, pentru că lucrările pictorului nu au cum să fie trecute cu vederea din pricina pregnanței lor, a marii lor capacități de
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
găsesc berechet. Totuși, înarmîndu-mă cu un suflet de reporter insensibil, plecai... Mai întîi, călătoria cu avionul a fost o experiență extraordinară. Pilot-șef se întîmplă să fie un pasionat cititor de romane autohtone (eram în 1985!). Dacă citise pînă și Galeria, intrînd în amănunte... Cred că am mai scris despre aceasta, dar mă repet, fiind ceva prea frumos ca să nu afle și alți cititori... După pilotul-șef, în bărbat avînd alura unei vedete, îl cunoscusem și pe navigant, un vechi radiofonist
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
istorică a Bucureștiului: Lipscaniul. De două ori pe săptămînă se joacă, într-un studio, spectacole ce țin de genul Kammerspiel. Pînă aici nimic neobișnuit. Cum ajunge spectatorul în micuțul studio? Străbătînd o clădire din secolul al XVIII-lea, astăzi o Galerie de artă. Așadar, imaginația este excitată imediat: un covor manual turcesc, un ceas elegant de buzunar, icoane vechi, tăvi de argint, candelabre, mobilier... Din ce lume vin, din ce secol! Cui o fi aparținînd fiecare minunăție în parte? Pragul realității
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
ce lume vin, din ce secol! Cui o fi aparținînd fiecare minunăție în parte? Pragul realității a fost depășit de mult, iar toată această călătorie spre ficțiune se face chiar prin fantezia însăși. (Și încă ceva deloc de neglijat: managerul Galeriei este un actor - Mihai Voicu!). La capătul acestui drum, o propunere regizorală făcută de Cristian Juncu. Cum este spectacolul? Aș spune că mai degrabă linear, nu lipsit de rafinament, dar nu neapărat în discurs, în conținut, ci unul în sine
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
răspuns: "Dați-mi voie să vă ofer un răspuns anecdotic. Cu ani în urmă, mă aflam în Italia, în chip de turist zelos, împreună cu fiul meu, pe atunci în vîrstă de șase ani, pe care-l purtam prin biserici și galerii de artă, fără să-mi dau seama că-l oboseam și-l plictiseam. Cînd l-am dus la Roma, la Catedrala Sfîntul Petru, i-am spus: ŤCred că aceasta e cea mai mare biserică din lume.ť Mi-a răspuns
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
răspuns: "Dați-mi voie să vă ofer un răspuns anecdotic. Cu ani în urmă, mă aflam în Italia, în chip de turist zelos, împreună cu fiul meu, pe atunci în vîrstă de șase ani, pe care-l purtam prin biserici și galerii de artă, fără să-mi dau seama că-l oboseam și-l plictiseam. Cînd l-am dus la Roma, la Catedrala Sfîntul Petru, i-am spus: ŤCred că aceasta e cea mai mare biserică din lume.ť Mi-a răspuns
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
autonom în pictură. Ea reprezintă, fără nici o îndoială, una dintre cele mai impresionante sinteze din pictura noastră de astăzi. Nivelul următor, cel de-al patrulea, este unul sincretic și, într-o oarecare măsură, neconvențional.Cele cîteva mici instalații răspîndite prin galerie încearcă să fixeze, într-un topos spațio-simbolic, însuși elementul în jurul căruia s-a construit întreaga expoziție: Fînul. Scos din realitatea sa peisagistică și din funcția sa strict furajeră, el este un fel de substanță vitală pentru un ritm existențial nesfîrșit
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
psihanalizei acestuia, autoare a peste 20 de volume - romane, eseuri , filozofie, psihologie, critică de artă ( la care se adaugă și biografiile celor trei bărbați celebri de care și-a legat viața), Lou Andreas Salomé nu este unica muză "polivalentă" în galeria secolului 20, dar este una dintre puținele care și-a asigurat "nemurirea" printr-un fel de inversare a rolurilor. Celebritățile masculine cărora frumoasa, inteligenta și vitala Lou (despre care se spunea că avea un temperament "teuton" și un suflet "rusesc
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
în al său Symposion: căutarea jumătății pierdute, aspirînd spre bine și frumos. Aceasta este una din concluziile și în același timp din premisele fundamentale ale cărții reputatei eseiste și publiciste americane Francine Prose, care se oprește asupra vieții muzelor. În galeria inventariată de autoare în volumul publicat în traducere germană, anul trecut la Editura "Nagel and Kimche", cititorul regăsește și figurile celor patru muze asupra cărora m-am oprit, precum și a altor egerii și inspiratoare, din lumea anglo-saxonă cu precădere. Meritul
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
neîncrezător funciarmente în vocația creatoare a femeii" se interpune un strat rezistent al mentalităților de tip patriarhal, favorizând - direct sau prin ricoșeu - alunecări de ambele părți. Din acest unghi, capitolul la care ne referim, ni se înfățișează ca o veritabilă galerie de oglinzi în care perspectivele se multiplică și se completează reciproc, chiar atunci când etalonul criticului rămâne canonul literaturii "masculine". Este edificatoare în acest sens schema pe care Elena Zaharia Filipaș o identifică, plecând de la observațiile făcute de Lovinescu în Critice
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
prin alambicul imagistic, își degajă figura ascunsă, delirantă, orientată spre acea suprapersonalitate emblematică a creației expresioniste: "ei construiau palate și catedrale mergeau în cruciade/ tu construiai circul foamei peste ochii triști și hămesiți/ mutai biserici în cer/ fugăreai cîrtițele prin galeriile lor gesturi frînte peste păianjenii zilei/ zîmbete moarte plutind pe cheiurile disperării iceberguri în mările roșii/ popoare de muște treceau prin bucătăriile goale/ prin peștii înghețați în vitrine cuvinte pe buzele oarbe/ repetate de pianina mecanică a furnalelor a dimineții
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
a publicat mai multe cărți de critica și teoria artei, iar Subiectivitatea-Marfă este debutul său pe piața românească. În câteva cuvinte, eseul său este o critică de stânga a societății neoliberale de consum care a pervertit arta, a făcut din galeriile și muzeele de artă niște "buticuri culturale" și i-a redus capacitatea de revoltă social-politică la un sistem de logo-uri și simboluri vandabile în Mall. Teoria lui nu este neobișnuită, mai ales pentru un critic "fost" vest-german, trăitor la
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
și viață conduce la o percepție iluzorie a amândurora. Arta nu mai este o cercetare și o critică a realului, ci este integrată, devine identică cu realul. Dobândirea de expresie artistică încarcă realitatea cu semnificații care nu-i sunt proprii, galeriile de artă și muzeele nu mai vând idei ci obiecte, își pierd puterea de "a chestiona critic realitatea", acea extrateritorialitate unde publicul înlocuia societatea în procesul de administrare a unui discurs nonconformist și "scufundă arta în culisele realității". Cultura s-
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
iar alteritatea s-a insinuat de la sine: "...întreruptă a fost aici pentru o clipă și Ťviațať morților, clipă fatală dacă ne gândim la filigranul eternității lor compromise, pentru că, se știe, lumina o dată lăsată să intre oxidează întreaga textură, osemintele și galeria, bijuteria și protezele și perucile, rana deopotrivă și amintirea ei." tmosfera romanului e apăsătoare nu atât din cauza fundalului, a muncii permanente pentru transmutarea osemintelor, lucrări ghicite în mai toate mișcările exterioare hotelului unde sunt cazați rudele morților, dar și prin
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
cu bățul nedecis, Eu, care-ntrezăream un paradis Ca o bibliotecă vastă. Parcă Ceva, desigur, care nu se poate Hazard chema, aceste lucruri toate Le stăpînește. A mai fost cîndva Un om care-a purtat povara-mi grea. Prin lente galerii orbecăind, Nedeslușită simt o sacră spaimă Că-s celălalt, defunctul, ce se-ngaimă, Același drum și-același timp urzind. Dar care dintre noi a scris poema Acestui eu cu osebite nume? Ce importanță poate-avea un nume, Cînd una e și-
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
poetului îngândurat iremediabil, nici el purtător de căciuli cu pene de curcan, dar scriitor de vers intim lin și suspinător, ce i-a conferit rang august între oamenii de cultură din toate timpurile, ai urbei de pe Bistrița. Nu e necuprinsă galeria personalităților care-și leagă viața, activitatea și numele de numele acestui oraș, dar e un florilegiu splendid al grădinii cu flori spirituale ale României. Între ele, un loc cuvenit este, negreșit, cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Pentru asta nu trebuie crezut că posedă secretul limbii române perfecte". Și tot așa, defilează profesorul de filosofie, părintele Bartolomeu, un alt dascăl de română, un macedonean, descris mai amplu, dascălul de matematică ș.a.m.d. E evident în această galerie de portrete morale că se evită, cu folos estetic, caricatura, făcîndu-se loc surprinderii dimensiunii umane și a dramelor interioare. Acești dascăli, de fapt, sugerează autorul, s-au aplatizat de mediul provincial în care trăiesc, unde marile performanțe intelectuale nu sînt
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
fost primit în casa Domnului Alexandru Șafran din Geneva. Și trebuie să mărturisesc că am avut, în primele clipe, un fel de timiditate aparte, căci mi se întâmpla pentru întâia oară să mă aflu în preajma unei figuri desprinse din marea galerie a rabinilor intrați de mult în legendă, evocați bunăoară în povestirile hasidice din care citisem multe pagini, ca niște embleme ale Înțelepciunii. Omul care m-a întâmpinat în prag avea înscrise, într-adevăr, în chiar făptura sa fizică, ceva din
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
că l-a faultat vecinul de saltea, dar nu l-ar crede nimeni. La pilates nu există fault, nu te bagă nimeni în seamă dacă țipi că te doare și nu există violență, în general. Asta ar transforma și actualele galerii ale echipelor în niște adunături de domni civilizați, cu monoclu și papion, care nici măcar n-au auzit în viața lor cuvântul „rangă“, darămite să mai și rupă obiectul cu același nume pe spatele adversarilor. Campionatele actuale de fotbal ar fi
Fotbalul nu e mort, fotbalul se transformă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19862_a_21187]
-
Simona Tache Mă frământă în continuare povestea asta cu violența în fotbal. Nu există să se-ntâlnească două galerii și să nu se ia la omor. Să nu-și spargă reciproc dinții și geamurile de la autocare, să nu se scuipe, să nu-și invoce morții din morminte și să nu-și violeze mamele încă vii... Cred că asta e
Cu galeriile la psiholog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19859_a_21184]
-
să nu-și violeze mamele încă vii... Cred că asta e principala problemă a fotbalului românesc: violența. Care vine dintr-o acută lipsă de comunicare și nu mai poate fi rezolvată, după părerea mea, decât cu intervenția unor specialiști. Toate galeriile trebuie să meargă urgent să-și negocieze relațiile în fața unor psihologi. Să se privească-n ochi și să spună de ce se urăsc. De ce nu mai pot conviețui fără să-și dea-n cap. Ce anume le desparte și de ce e
Cu galeriile la psiholog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19859_a_21184]
-
le desparte și de ce e mai important ceea ce le desparte decât ceea ce le leagă. Ce așteaptă una de la cealaltă, iar cealaltă nu poate să-i o-fere, pentru că habar n-are despre acele așteptări. Dacă s-ar întâmpla lucrul ăsta, dacă galeriile ar merge împreună la terapie, fotbalul nu ar avea decât de câștigat. Una e să trăiești și să joci într-un climat de violență, de agresivitate, alta e să joci în armonie, într-o atmosferă constructivă, de bucurie, pace, bună
Cu galeriile la psiholog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19859_a_21184]
-
iar partida avusese peste 96.000 de spectatori. Acesta a fost e-mail-ul. De când l-am citit, mi-a fost evident că sunt luată în bășcălie. Povestea acestui meci nu are cum să fie adevărată. Fotbalul înseamnă înjurături, nervi, bătăi între galerii și caftirea oricărui fraier care se intersectează accidental cu vreun grup de suporteri. Casă de piatră, stimată doamnă, și să vă fie rușine! P.S. Cine (sau ce) e David Villa? De aici.
La meci, în luna de miere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19883_a_21208]
-
ceartă între ei, doi dintre ei sfârșind prin a “zbura” prin geamuri, iar alți 13 fiind reținuți și conduși chiar cu 135-ul la secția de poliție; 3. În zona stadionului, dinamoviștii s-au încăierat încă o dată, unul dintre liderii galeriei fiind săltat de jandarmi; 4. La sosire, autocarul Stelei a fost întâmpinat cu pietre, de galeria adversă, și lăsat fără un geam. Foarte urât! Foarte, foarte urât! Dragă Dinamo, ascultă-mă bine ce-ți spun: M-ai dezamăgit atât de
Adio, Dinamo, plec la mama! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19869_a_21194]
-
reținuți și conduși chiar cu 135-ul la secția de poliție; 3. În zona stadionului, dinamoviștii s-au încăierat încă o dată, unul dintre liderii galeriei fiind săltat de jandarmi; 4. La sosire, autocarul Stelei a fost întâmpinat cu pietre, de galeria adversă, și lăsat fără un geam. Foarte urât! Foarte, foarte urât! Dragă Dinamo, ascultă-mă bine ce-ți spun: M-ai dezamăgit atât de tare cu aceste porcării, că simt nevoia să iau distanță, pentru o vreme. Este inadmisibil să
Adio, Dinamo, plec la mama! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19869_a_21194]