1,349 matches
-
amiază, la divan, rogu-te să nu lipsești. Pe cât timp o să stea imbrohorul împărătesc să fii alături de noi împreună cu dumnealor beizadelele Constantin și Ștefan. — Să trăiești, măria ta, am înțeles. Și pe când domnul intra în palat, Toma o porni în galop pe Podul Mogoșoaiei spre casele moștenite de tatăl său de la doamna Ilinca postelniceasa. — Prânzim în iatacul doamnei, hotărî vodă și se retrase cu cei doi fii ai săi în spătăria cea mică. Știa că aceasta este încăperea preferată a lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că prânzul va întârzia câteva ore trimiterea veștilor spre Adrianopol. Ștefan se scuză că nu participă la prânz, dorind să supravegheze îngrijirea părintelui său bolnav. De fapt alergă la grajduri după Turculeț. Acesta peste un sfert de ceas ieșea în galop pe poarta curților domnești spre Turtucaia. Avea ordin de la stăpânul său să facă în așa fel încât veștile trimise de Kuciuk Selin pașa să ajungă la Adrianopol după ce va fi sosit solia trimisă de voievod. Luni 9 aprilie 1703 seara
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doicii sale, Mateiaș privea captivat flacăra lumânărilor din policandru. Erau toți și totuși lipsea Maria, doamna Maria a Moldovei a lui Constantin Duca Vodă. Una mie, una ție În după-amiaza zilei de miercuri 2 mai sosi la Curte, într-un galop nebunesc, Turculeț care, așa plin de praf și de sudoare cum era, intră în spătăria cu stele căutându-și stăpânul. În spătărie erau doar grămăticii care-l priviră mirați pe grăjdarul mirosind a bălegar de cal. Turculeț se rugă de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a poruncit să i se dea un cal de călărie. A sărit în șa și, politicos, i-a comunicat lui Kuciuk Selin că dorește să fie întovărășit. Au plecat toți trei alături, domnul, imbrohorul și prințul Ștefan. Au pornit în galop, încălcând recomandările țipate ale lui Pylarino. Soarele ardea neobișnuit de tare. Voievodul, domolind galopul, le-a strigat însoțitorilor: — O să plouă! Și-a înfipt pintenii în burta armăsarului care a zvâcnit în galop. Se aplecase și se lipise de cal, sfidându
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și, politicos, i-a comunicat lui Kuciuk Selin că dorește să fie întovărășit. Au plecat toți trei alături, domnul, imbrohorul și prințul Ștefan. Au pornit în galop, încălcând recomandările țipate ale lui Pylarino. Soarele ardea neobișnuit de tare. Voievodul, domolind galopul, le-a strigat însoțitorilor: — O să plouă! Și-a înfipt pintenii în burta armăsarului care a zvâcnit în galop. Se aplecase și se lipise de cal, sfidându-și vârsta și boala prin care trecuse. Au galopat doar câteva minute. În fața lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnul, imbrohorul și prințul Ștefan. Au pornit în galop, încălcând recomandările țipate ale lui Pylarino. Soarele ardea neobișnuit de tare. Voievodul, domolind galopul, le-a strigat însoțitorilor: — O să plouă! Și-a înfipt pintenii în burta armăsarului care a zvâcnit în galop. Se aplecase și se lipise de cal, sfidându-și vârsta și boala prin care trecuse. Au galopat doar câteva minute. În fața lor, peste verdele crud al luncii apăru o cruce mare din piatră albă. În dreptul ei, vodă opri, făcând o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
până la vârsta la care să aibă copii, așa că suntem destui veri... Dorește domnia ta să facem o plimbare pe lac? Neprimind nici un răspuns, Toma consideră că pașa era de acord, așa că își înfipse pintenii în burta calului, care o porni în galop pe o potecă ce intra în pădure. După el auzea tropotul copitelor calului însoțitorului său. Câteva minute de galop și pădurea se rări, intrară întrun lăstăriș des, care încetini goana cailor. Poteca era largă și curățită în primăvară. Smicele tinere
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Neprimind nici un răspuns, Toma consideră că pașa era de acord, așa că își înfipse pintenii în burta calului, care o porni în galop pe o potecă ce intra în pădure. După el auzea tropotul copitelor calului însoțitorului său. Câteva minute de galop și pădurea se rări, intrară întrun lăstăriș des, care încetini goana cailor. Poteca era largă și curățită în primăvară. Smicele tinere se întindeau elastice ca să cuprindă spațiu liber de lăstăriș, atingând picioarele călăreților. Parcurgeau un tunel verde proaspăt, depărtându-se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l însoțească peste tot și să răspundă cerințelor lui. Făcuse bine dorobanțul că-i spusese că turcul îl căutase. Slab de tot se auzi primul dangăt grav de clopot. Selin își îmboldi calul care o porni prin lăstăriș într-un galop imprudent. Doamne ferește, își spuse Toma străfulgerat de un gând, îi este frică de clopote. L-a înnebunit vodă cu spaimele lui. Peste câteva minute simțiră apropierea taberei și încetiniră galopul. Se despărțiră amical, fără să și mărturisească unul altuia gândurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își îmboldi calul care o porni prin lăstăriș într-un galop imprudent. Doamne ferește, își spuse Toma străfulgerat de un gând, îi este frică de clopote. L-a înnebunit vodă cu spaimele lui. Peste câteva minute simțiră apropierea taberei și încetiniră galopul. Se despărțiră amical, fără să și mărturisească unul altuia gândurile. Toma, cum nu făcuse niciodată până atunci, îi întinse mâna. Selin încercă să-și aducă aminte ce spune protocolul în această situație, dar nu reuși, așa că, zâmbind stânjenit, acceptă strângerea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cincizeci de ani, atât de liniștit și de prevenitor. Este o greșeală că a luat-o înaintea alaiului. Opri brusc calul și le spuse celor doi însoțitori că a uitat în tabără ceva de preț, așa că trebuia să se întoarcă. Galopul îi concentră toată atenția asupra drumului, gândurile și întrebările nu-l mai chinuiau, se bucura acum de soare, de căldură, de biciuirea vântului, de ritmul copitelor. Când s-au apropiat de tabără, Selin găsise răspuns întrebărilor sale. Știa că îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aveau toți câte un băț din lemn de alun, cu coaja astfel cioplită ca să deseneze pe albul lemnului râuri și flori, spirale și valuri. Pe măsură ce se apropiau, lăutarii cântau tot mai rapid iar dansul se transformă într-un fel de galop dezlănțuit care-i aduse pe cei treisprezece bărbați în fața lui Brâncoveanu. Primul, vătaful călușarilor, făcu un semn și cei unsprezece călușari căzură toți deodată în genunchi în fața voievodului, muzica tăcu, iar cel în petice - mutul călușului - se trase într-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trei ori: — Hălăi șa, hălăi șa, hălăi șa! De pe dealuri primiră răspuns, vătaful făcu un semn spre lăutari ca să se pornească jocul călușului. Cei unsprezece bărbați păreau acum cai ce se legănau când la pas, când la trap, când în galop, săreau, mimau că ar fi nărăvași și nu se lăsau înșeuați, ridicau picioarele ca să fie potcoviți, făceau acrobații iar printre ei, ca un fel de negare a lor, dar păstrând ritmul muzicii, mutul își juca rolul în mod desăvârșit. Când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cele lente. — Hălăi șa! Prima ceată se desprinse din iureșul dansului și, aruncându-se cu un salt în sus, toți treisprezece căzură în genunchi și strigară într-un glas: — Să trăiești, măria ta! Se ridicară și porniră spre munte, imitând galopul cailor în ritmul lăutarilor. Pe rând, fiecare ceată își luă rămas bun de la domnitor, pierzându-se în noapte și în codru. Erau românii de peste Dunăre, care la liturghie pomeneau numele voievodului lor. A doua zi, când să încalece, prințul Ștefan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fire, i-a cerut beizadelei să-i dea voie să încalece armăsarul ce făcuse drumul până acolo fără nici o povară. Beizadea Ștefan încuviință și clucerul descălecă de pe calul său și sări vioi în șaua armăsarului. Nu se avântă bine în galop că și căzu de pe cal cu șa cu tot. Muri pe loc. Când ajunse doctorul Pylarino, nu mai avu ce să-i facă, în căzătură își rupsese gâtul. Chiar vodă a luat șaua să o cerceteze. I se păru că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că se poate dezmorți după ceasuri întregi de mers în caleașcă. Înainte de a sări în șa, Ștefan și-a privit întrebător tatăl, și-a mușcat până la sânge buza de jos și s-a avântat pe cal. A pornit primul în galop potolit, printre dorobanții și ienicerii călări care formau avangarda convoiului. Când i-a depășit pe toți și a ajuns la drum deschis, și-a înfipt pintenii în burta armăsarului, care a reacționat imediat pornind într-un galop nebunesc. Vodă și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pornit primul în galop potolit, printre dorobanții și ienicerii călări care formau avangarda convoiului. Când i-a depășit pe toți și a ajuns la drum deschis, și-a înfipt pintenii în burta armăsarului, care a reacționat imediat pornind într-un galop nebunesc. Vodă și imbrohorul abia se țineau după el. S-a oprit doar când drumul trecea prin vadul unui pârâu. Venind din urmă, ceilalți doi l-au aflat râzând singur. Râdea și arăta spre pietrele din pârâu pe care țopăiau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nespusă fericire, care l miră pe prinț. — Ștefane, m-am gândit cum să fac să-ți dăruiesc neuitarea. — Și? — O să vezi peste vreo două luni, și vodă înfipse pintenii în coastele armăsarului, care-și căută loc și o porni în galop potolit pe partea stângă a șirului de rădvane. Pe 30 iunie, când au prins din urmă carele și căruțele de cantonament, alaiul și-a recâștigat toată măreția lui și, deși în întâmpinarea lor ieșeau la drum creștinii de prin sate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
conacul, Constantin Vodă hotărî în sinea lui să trimită în primăvară meșteri și grădinari ca să înalțe un conac cu adevărat domnesc pentru Radu și să întărească ziduri de cetate de jur-împrejur pentru că, spre răsărit, după ce treci Valea Argovei, călărești în galop grăbit o zi de dimineață până seara fără să întâlnești sat sau bordei până la Balta Brăilei. Obileștii sunt un ultim pinten, de aci pornind Bărăganul Mostiștei, pustietate de ierburi cenușii și pufoase, pelinuri fel de fel și colilii care sub
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamnei Stanca în care locuia iarna de când îi murise soția. Salută cu un mormăit pe cei doi ostași și ridică întrebător din sprâncene. — Căpitanul Totoescu spune să veniți la spătărie, a venit un trimis de la Stambul, mai-mai să omoare în galop calul de sub el... Zice că are o scrisoare pentru măria sa. Căpitanul nu vrea să-l scoale pe vodă până nu vă dă de știre. — De la Stambul? De la Vlah serai? — Nu, de la patriarhie. Ștefan simți cum îi năvălește sângele în obraz
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ierusalimului și întrebă sec: — Cine ți-a dat-o? Când? — A venit de la Stambul cu un arbănaș. Mi-a dat-o aseară la poștă la Rusciuc. A fost mult până am trecut Dunărea, pe urmă am ținut-o într-un galop după cum mi s-a poruncit. Este de la patriarhie. — Căpitane, ai grijă de el, să fie găzduit, hrănit și el și calul. Poți pleca diseară înapoi? îl întrebă Ștefan pe mesager. — Da, să trăiți, pot, răspunse tânărul înclinându-se și ieși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
descarcă tensiunile mari, așa că trecu rapid la îndeplinirea practică a misiunii sale. Cu cei doisprezece oameni ai săi arestă seimenii lui Brâncoveanu și-i închise în clădirea corpului de gardă, după ce alese câțiva pe care-i trimise la Giurgiu în galop ca să anunțe imbrohorului îndeplinirea misiunii sale; închise și sigilă visteria țării, făcu un inventar succint, dar foarte corect al averii personale a domnitorului în bunuri mobiliare și certificate de valori, trimise slujitori la Mogoșoaia pentru aducerea doamnei, a prințului Matei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de pe vremea când nu era încă vodă, despre cai năzdrăvani, despre Bălăceanu Ușurelul cel care făcuse drumul de la București la Iași într-o zi și o noapte, călărind fără odihnă din poștă în poștă, mai, mai să omoare caii în galop, despre Mazepa care cică s-ar fi papistășit, cum ar fi fugit Dumitrașcu Vodă Cantemir în fustele țarinei Caterina, despre o ibovnică a țarului Petru care era măritată cu un oștean și când a întrebat-o țarul care din plozii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Stambul? spuse doamna Păuna direct, după ce răspunse la salutul lingușitor al vărului prin alianță. — Știu că dacă treci Dunărea, drumul este bun de caleașcă, și cu cai de schimb, dacă noaptea mă odihnesc în caleașcă și ziua călăresc în galop tot cu cai de schimb, ajung în două zile. — Când poți pleca? întrebă autoritar Păuna. — Acum, dacă sunt caii înhămați. Tot doamna fu cea care dădu poruncă să vină comișelul mai mare peste grajdurile Curții din București ca să se organizeze
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câteva minute de când mă cunoașteți nu vă dau dreptul să-mi judecați capacitățile în acest domeniu." Fata nu se așteptase la o replică atât de directă. Pălise, apoi se făcuse stacojie. Întoarse capul și smucind brusc hățurile, pornise într-un galop furios. Cine și-ar fi imaginat atunci că după mai puțin de două luni, Cupidon, copilul capricios al dragostei, avea să râdă în hohote privind la pasiunea lor? În mod cert nici unul dintre ei. Era adevărat, Smaranda călărea cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]