1,147 matches
-
pică la juveți și gata, eu am nenorocit-o, cu burta mea și chelia mea și ciuperca mea. Da ea că sforăie? Îm? Nu e tocmai o Contesă... Cu aceste gânduri, domnul Popa alegea niște garoafe roșii pentru doamna Popa. Garoafele sunt flori de mort. Până și la mormântul Contesei domnul Popa ducea trandafiri (o dată pe an), da acum plătise amenda, iar în casa de marcat nu prea erau bani, MaxiBarul mergea cam prost în ultima vreme. Cinci. Nu, mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care mersese descheiat de când plecase de la bar. Poate de-aia râdeau ăia de la poliție, de la șiret. Și la urma urmei, cât de rău ar fi un scandal? Cel mai mare risc era să divorțeze nevastă-sa. Domnul Popa mirosi încântat garoafele. Și apoi, poate că puțină publicitate n-ar face rău nici pentru bar. Se gândea el de mult să născocească ceva, să apară măcar la „Teo”. Mai de mult, domnul Popa se gândise chiar să trimită o poză de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
îi arsese piciorul de zece mii de ori mai tare decât oricare ciupercă din lume. Heruvimul se uita dezgustat, prin alți ochelari de soare și prin bretonul perucii roșcate, la mongoloidul scârbos care sărea într-un picior, cu un buchet de garoafe în mână și cu o țigară în gură. Țigara mai ales îl dezgustase pe Horațiu dintotdeauna. Doamna Popa a fost foarte încântată să-l primească pe domnul Popa cu așa o față îndurerată. Era convinsă că îi pare rău. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
știrile curgeau în altă parte de lume. Mâna Marei tot mai mângâia mâinile doamnei Aurelia. O STAȚIE Ușile se închiseră automat și Delia se trezi în lumina puternică de neon. Cu o mână aranjă cutele celofanului în care stăteau strânse garoafele sugrumate de degetul opozabil. Din difuzor veni anunțul cu stația următoare, iar mâna Deliei se înfășură ca o panglică în jurul barei reci din aliaj. Lumina de neon pătrunse în tunel, dar întunericul n-a biruit-o, doar a acceptat-o
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
gâdilau tălpile ca niște ecuații de matematică. Trenul coti brusc la dreapta și toți se înclinară peste umeri, atingându-și involuntar brațele și coapsele, apoi reveniră în poziția inițială puțin rușinați. Fata cu fusta foarte scurtă își ridică ochii spre garoafele Deliei, iar când ajunse cu privirea spre chipul ei văzu că i se zâmbește. Îngheță. Închise repede ochii, ca nu cumva garoafele din buchet să îi zâmbească ca și Delia. — Bă, m-ai spart. — Ce mă? Ce ți-am făcut
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și coapsele, apoi reveniră în poziția inițială puțin rușinați. Fata cu fusta foarte scurtă își ridică ochii spre garoafele Deliei, iar când ajunse cu privirea spre chipul ei văzu că i se zâmbește. Îngheță. Închise repede ochii, ca nu cumva garoafele din buchet să îi zâmbească ca și Delia. — Bă, m-ai spart. — Ce mă? Ce ți-am făcut? În spatele vagonului două perechi de blugi largi și căzuți măturau podeaua. Cămășile în carouri se revărsau peste ei, căzând de pe umeri, acoperind
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
apoi să coloreze albul din jurul surorii sale. Pe măsură ce stațiile treceau, tânăra cu fusta foarte scurtă devenea și mai palidă, iar domnul cu servieta imensă, și mai nerăbdător. Deliei îi venea greu să-și ia privirea de la trandafirii ce atârnau peste garoafele ei și abia dacă îndrăznea la răstimpuri să arunce un ochi spre tânărul din față. Ar fi putut să-i spună „Numai noi doi avem flori“ și asta i-ar fi apropiat. Apoi i-ar fi atins brațul ca din
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ar fi fost împreună. Nu-și spuseră nimic nici când se despărțiră la colț de bulevard. Amândoi erau preocupați să nu greșească, așa că fiecare plecă cu iubirea lui mai departe. El, cu trandafirii roșii, strânși în hârtie creponată, ea, cu garoafele învelite în celofan, sugrumate de degetul opozabil. DE-A LUNGUL RÂULUI De pe pod râul părea de asfalt. Apa gri, fără vârtejuri, în soare se schimbase într-o peliculă plată și netedă ce uneori purta frunze și rădăcini mai departe. Prin
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
marinari și târfe de port, aprige soiuri, se apucară să smulgă cu furie, cu Înfocare, printre lacrimi și scrâșnet de dinți, gladiole domnești, să‑și sângereze palmele de la lujerii trandafirilor, să smulgă lalelele laolaltă cu bulbul, să frângă cu dinții garoafele, să și le dea unii altora, din mână În mână, apoi pe brațe. Curând avea să se ivească o movilă de flori și verdeață, un rug de lalele, hortensii și trandafiri, un osuar de gladiole, iar crucea care se Înălța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
putut zări. „Ia te uită !“, m-am mirat eu. „Maria pretindea că sunt culeși din grădina ei...“ „Poate chiar sunt“, a spus Zenobia. Atunci mi am amintit că, de fapt, așa obișnuiesc să facă și unii florari când vor ca garoafele sau bobocii de trandafir să dureze mai mult... * În decursul unui singur an în Republica Sud-Africană s-au născut 12 perechi de gemeni siamezi. Profesorul Trevor Jenkins consideră acesta ca pe un fenomen extrem de rar care trebuie studiat, pe pământ
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
fiecare masă se afla câte un coșuleț cu ghiocei. Profesorul care se ocupa de organizare îl numi pe Radu și pe un alt bărbat, care se afla acolo să primească invitații și să ofere fiecărei femei care intră câte o garoafă și un buchețel cu ghiocei. Ramona era mândră de misiunea lui Radu dar nu și el, care se arătă destul de stângaci, din cauza timidității lui. Era pentru întâia dată când Radu se afla cu Ramona în societate. El observă că ea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
pe care-am desenat cu aplicație hârci cu trandafiri ieșindu-le din orbite. Potrivit ritualului, urmează masa la unul dintre cele mai luxoase restaurante, în cazul de față într-o fostă sală de cantină decorată cu tufănele de plastic și garoafe de hârtie. Aici se desfășoară și cele mai multe nunți, mi s-a spus. - ...bune? Cu gura plină, n-am putut decât să dau americănește din cap, e OK!, totul merge strună. De fapt, mergea de parc-aș fi înghițit șpanuri, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe frunte, frunze de măslin, pe sprâncene flori albe, de câmp, pe ochii tăi negri n-am pus nimic. pe buze ți-am pus trandafiri fără spini și te-am rugat, "Taci! E un descânt..." pe gât o ghirlandă cu garoafe și frunze de nuc și sânii i-am înconjurat cu busuioc. pe tors și pe coapse, flori de portocal, iar genunchii i-am prins în magnolii și sâmburi de rodii. sub tălpi ți-am pus toporași ca mersul tău să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
și apoi am luat-o pe o alee lungă. În fața ușii studioului lui Poliza am fost întâmpinați de un bărbat îmbrăcat într-un sacou de culoare crem, pantaloni verzi, cravată din mătase în diferite nuanțe de verde și cu o garoafă roșie la butonieră. Nici un efort sau bănuț nu fusese cruțat pentru înfățișarea lui, dar efectul general o lipsă atât de mare de bun-gust, încât arăta ca un mormânt țigănesc. Poliza ne aruncă o privire și hotărî că nu ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
bună decât a noastră. Hai noroc! Viață de artist, noaptea vesel, ziua trist. Dacă sunteți cuminți vă invit la o felie de cozonac. Mai vorbim de nunțile noastre, poate dansăm Și pinguinul În sufragerie... 04.05.2010 Se vor ofili garoafe Se vor ofili garoafeeeeee, se vor rupe crinii toți, dar greșeala ce-ai făcut-o să o Ștergi n-ai să mai poooooți! Gore a venit de-acasă cu o casetă pe care are muzică de dinainte de scandalul din 89
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cânte Împreună cu Dan Ciotoi de la Generic. Se vor ofili garoafeeeeeee! Sandu Șpriț Încearcă să nu pară curios, dar bea din propriul pahar trâgând cu coada ochiului la prietenul care pare peste măsură de afectat. Și zici că se vor ofili garoafele alea? De ce, nu le mai udă nimeni? A secat conducta? Apa Nova, niște Șmecheri. Crinii ăia regali de cine sunt rupți, nu se ia amendă pentru asta? Eu așa Știam, că se ia... Tăcerea lui Gore permite melodiei să se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
amendă pentru asta? Eu așa Știam, că se ia... Tăcerea lui Gore permite melodiei să se deruleze fără Întreruperi. ÎȘi mai umple o dată paharul, toarnă Și un deget de apă Și-l aruncă pe gât. Murmură că se vor ofili garoafe... Ăsta e Însetat rău, se introduce Gicu În scenariu, ori a rămas iar blocat În lift Și Știi că e cu teamă de spații Închise de mic copil, ori s-a certat cu nevastă-sa. Da, Gicule, Îl apucă Gore
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Și am nimerit la universitate. Nu mă mai Împac cu ea, m-a jignit, a zis că sunt bețiv. Eu sunt - umflă pieptul cu mândrie - consumator. Fidel. Și așa voi rămâne, Îmi place constanța. Se vor ofiliiiii garoafeeeeeee... Lasă dracului garoafele alea, cresc altele la loc. Sandu se Îmbățoșează. Achizionezi un buchet, te duci la nevastă Și gata. Scuze, mami, nu mai fac, Sandu Și cu Gicu sunt vinovați, dai vina pe noi, că nu ne supărăm, dar nu ne Încondeia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu pot să mă abțin. Intrăm În analize pe text Și pe cuvinte. Sandu mai cere o sticlă cu vin, Tămâioasa mea, tu te duci frumușel acasă Și te Împaci cu Geta, nu fii capsoman. Și nu mai zice de garoafe că Îți pun masa În cap. Gata cu Genericul, le-a trecut vremea. Ce faci, mă, fără Geta, ea te spală, ea te calcă, ea te hrănește ca o martiră! Ar merita statuie. Și Sofica la fel. Și a mea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
biserică, să te spovedești... Gore se ridică brusc de la masă, aruncă banii lângă scrumieră Și se uită rugător la Sandu: Sandule, m-ai convins, eu sunt capul răutăților, mă duc la Geta să mă Împac cu ea. Da` de unde iau garoafe la ora asta? Ia-le de la Generic Și de la Dan Ciotoi, consumatorule fidel, că ei sunt răspunzători de ofilirea lor. Au distrus o seră-ntreagă din avutul obștesc cu melodia asta. Se vor ofiliiiiii garoafeeeeeeeeee... 06.05.2010 Auzi, da
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cînd În cînd, și aproape niciodată tu. Thomas și eventualii copii ar fi format poporul; casa ar fi fost țara. Patria, pentru care trebuia să sacrifici totul. Exista, salvator, divorțul, o adevărată revoluție, rareori una de catifea, niciodată una a garoafelor; se dădeau lupte - sîngeroase, uneori: unul din soți Îl Împușca pe celălalt, Îl Înjunghia, apoi Își lua și el zilele -, se Împărțeau teritorii, cratițe, copii, unele gazete aveau ceva noroi pregătit pentru ambii combatanți, o nebunie, dar scăpai, pentru asta
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
orice fetișcană, dar nici Înger, pentru că nu ar fi avut, astfel, peste ani, măsura potrivită pentru a cîntări păcatul. Helga avea o garsonieră, Încă de pe vremea cînd era singură. I-a arătat lui Thomas, de pe terasa cafenelei, la plecare, fereastra, garoafele ce ardeau În geam, la asfințit. Erau numai potriviți pentru a nu respecta anumite conveniențe; de fapt, mai toată omenirea asta făcea, ținea seama din ce În ce mai puțin de orice regulă. Ba chiar nerespectarea vreuneia devenea regulă. Desigur, așa ceva părea o exagerare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
policandre, cunoaștem decorul. Apasă butonul soneriei pe care scrie Dr. Marga. O fi stând deja pitită după ușă tanti Jeny, pacienta, devenită bona lui don’ doctor, o fi așteptând, ca de obicei, în spatele ușii. — Ți-am adus o floare, bunicuță. Garoafă galbenă, n-am găsit trandafiri. Că doar știi, la noi nici flori nu mai sunt decât pentru eroi. Vai, păcatele mele, numai ’mneavoastră țineți sufletul meu cătrănit... Și-ar șterge palmele de șorțul albastru încă și încă o dată, până s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Gafton, domnul Matei, doamna Veturia au fost foarte înțelegători, foarte primitori. Gazda nu clipi. Sorbea tihnit din cafea, își contempla musafirul. Acum lucrez la un hotel. La recepția hotelului TRANZIT, în centru. Urmă o scurtă lungă tăcere. Marele buchet de garoafe roșii pe care îl adusese domnul profesor se înălță violent din vaza-obuz de pe scrin. — Deci, la hotelul TRANZIT... Urmă aceeași tăcere lungă scurtă încolăcită. — Aa, să nu credeți cumva... știu ce se spune despre cei care lucrează la hoteluri, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fața roșie ca focul, e nevoie de trei polițiști-bărbați ca s-o țintuiască de perete. Și chiar și atunci răcnește: „Curvă! Târâtură! Lăsați-mă, cretinilor, lăsați-mă să-i rup gâtul!“, până când Charlotte intră în baie cu o vază cu garoafe, zvârle florile pe jos și toată apa i-o toarnă doamnei Jim în cap și pe față, stropind și o polițistă. Charlotte e uluitoare. Exact de asta era nevoie. Doamna Jim amuțește și intră în stare de șoc; apoi începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]