7,151 matches
-
a propus militarilor din RPDC să stabilească o linie directă cu cei din sud și, de asemenea, să înființeze o comisie militară pentru monitorizarea crizelor de la Marea Galbenă, comisie din care să facă parte SUA și cele două Corei. Nezavisimaia Gazeta remarcă faptul că SUA nu par să dorească prezența Rusiei și Chinei în această comisie. Deocamdată, Phenianul a refuzat propunerea SUA.
Analist militar rus: Conflictul din Coreea de Nord şi Coreea de Sud ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial () [Corola-journal/Journalistic/61546_a_62871]
-
prin atacuri la politicieni, nu prin jurnalism sportiv Iordachescu Ionut România Tv spune că ziaristul Cătălin Tolontan a dezertat de la meseria de jurnalist sportiv pentru a deveni unul ”băsist”. Într-un articol postat pe site-ul televiziunii de știri, editorialistului Gazetei Sporturilor i se reproșează că analiza sa despre meciul Grecia - România a abundat în atacuri politice și nu în comentarii legate de fotbal. Postul de televiziune dă o replică tăioasă după ce Cătălin Tolontan, într-o postare pe blogul său, a
Război România TV-Tolontan: S-a afirmat prin atacuri la politicieni, nu prin jurnalism Sportiv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/61565_a_62890]
-
căreia l-am lăsat, când am redevenit doar colaborator permanent. Deși au trecut decenii de când ne-am întâlnit prima oară - el, la geamul de la demisolul clădirii de pe bulevardul Ana Ipătescu, astăzi Lascăr Catargiu, unde se aflau redacțiile „Vieții Românești" și „Gazetei literare" și unde locuia, eu, în curtea din față, unde nu mai știu cine mă adusese - Gabriel Dimisianu a rămas același. Vârsta i-a dat desigur o prestanță și o distincție în plus, dar nu i-a atins personalitatea profundă
Lumea criticului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6286_a_7611]
-
să vă întrebați ou sont les neiges d' antan ? - Aș începe prin a vă corecta într-un punct. Îmi treceți în cont „peste patru decenii" de activitate critică dar sunt în realitate, vai, peste cinci. Înainte de România literară a existat „Gazeta literară", unde am intrat în redacție în toamna lui 1958. Acolo și atunci am început să scriu recenzii, comentarii despre cărți. Am fost coleg la „Gazeta literară", dintre criticii din generația mea, cu Matei Călinescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea, Lucian
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
activitate critică dar sunt în realitate, vai, peste cinci. Înainte de România literară a existat „Gazeta literară", unde am intrat în redacție în toamna lui 1958. Acolo și atunci am început să scriu recenzii, comentarii despre cărți. Am fost coleg la „Gazeta literară", dintre criticii din generația mea, cu Matei Călinescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea, Lucian Raicu. După ce „Gazeta" a devenit, în 1968, România literară, au venit lângă noi, transferați de la „Munca", Dana Dumitriu și Mircea Iorgulescu, iar din 1971, după trecerea
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
am intrat în redacție în toamna lui 1958. Acolo și atunci am început să scriu recenzii, comentarii despre cărți. Am fost coleg la „Gazeta literară", dintre criticii din generația mea, cu Matei Călinescu, Eugen Simion, Valeriu Cristea, Lucian Raicu. După ce „Gazeta" a devenit, în 1968, România literară, au venit lângă noi, transferați de la „Munca", Dana Dumitriu și Mircea Iorgulescu, iar din 1971, după trecerea lui George Ivașcu de la „Contemporanul", la România literară, a venit Nicolae Manolescu. Astfel s-a constituit echipa
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
Luminița Marcu „Discuțiile” de la conferință, adică specia cea mai ofertantă pentru înțelegerea mecanismelor lumii literare dincolo de declarativism și angajamente retorice, sînt preluate de Gazeta literară de abia în paginile 4, 5, 6 și 7, ca o addendă nu tocmai importantă față de hotărîrile și deciziile luate de Conferință și prezentate pe prima pagină. Ce se observă însă din aceste „discuții”, chiar și așa trunchiate cum
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4868_a_6193]
-
ieșirea în străinătate și intrarea din străinătate a literaturii, cît și mazilirea principalului poet slujitor al cauzei, principalul și cel mai prompt dintre practicanții poeziei de preamărire a noului regim. Momentul are importanța lui, dar așa cum se reflectă el în Gazeta literară pare lipsit de bucuria unei adevărate eliberări. Conferința pe țară a scriitorilor din 1965 pare mai degrabă o demonstrație de forță între diferitele facțiuni ale sistemului literar oficial, una dintre acestea, întîmplător cea care susține deschiderea literaturii, fiind, cu ajutorul
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4868_a_6193]
-
țară a scriitorilor din 1965 pare mai degrabă o demonstrație de forță între diferitele facțiuni ale sistemului literar oficial, una dintre acestea, întîmplător cea care susține deschiderea literaturii, fiind, cu ajutorul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, declarată cîștigătoare. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4868_a_6193]
-
a fost unul complicat. A fost acuzat de trădare de puterea politică și de reprezentanții guvernamentali din Cluj, Budapesta și București, din Transilvania, Austro- Ungaria și România, „patriile” apărate de el cu vigoare în sute și mii de articole de gazetă (de publicistică generalistă, nu literară!), într-o carieră jurnalistică de 55 de ani. A intrat în dispute cu oameni politici, dar și cu scriitori, Ion I. C. Brătianu, Octavian Goga sau Nicolae Iorga desemnându-se printre adeversari. I-au fost aproape
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
a avut un deficit de 5.000 flșoriniț., fonduri la dispozițiune nu avem și eu a trebuit să cheltuiesc din proprii mei bani aproape 1.000 fl., dac-am voit să câștig informațiuni”5. În disputele publicației sibiene cu „Luminătoriul”, gazetă ce apărea la Timișoara, aflăm mai multe despre resurse, dar și noi „probe ale trădării”. Gazetarul face o sinteză a acuzelor ce li se aduce, lui și colaboratorilor săi: „Acum, „Luminătoriul” publică, în nr. 87, un articol pe care te
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
proces de presă numai pentru articol de fond se dă”. Coșbuc nu va scrie articole de fond, dar Slavici o va face în permanență. Al doilea aspect de subliniat e cel cu privire la evitarea răspunderii prin citarea ori preluarea din alte gazete. Spune cronicarul „Tribunei”: „De persoane nu mă acăț, fără când am de bază altă gazetă, căci atunci răspunde gazeta aceea, presa de mai înainte răspunde de presa posterioară, spune paragraful (s.a.)”7. De asemenea, pedeapsa era mai ușoară pentru luarea
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
de fond, dar Slavici o va face în permanență. Al doilea aspect de subliniat e cel cu privire la evitarea răspunderii prin citarea ori preluarea din alte gazete. Spune cronicarul „Tribunei”: „De persoane nu mă acăț, fără când am de bază altă gazetă, căci atunci răspunde gazeta aceea, presa de mai înainte răspunde de presa posterioară, spune paragraful (s.a.)”7. De asemenea, pedeapsa era mai ușoară pentru luarea în zeflemea. Onoarea de a fi... înjosit Că Slavici a fost prigonit pentru ideile promovate
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
o va face în permanență. Al doilea aspect de subliniat e cel cu privire la evitarea răspunderii prin citarea ori preluarea din alte gazete. Spune cronicarul „Tribunei”: „De persoane nu mă acăț, fără când am de bază altă gazetă, căci atunci răspunde gazeta aceea, presa de mai înainte răspunde de presa posterioară, spune paragraful (s.a.)”7. De asemenea, pedeapsa era mai ușoară pentru luarea în zeflemea. Onoarea de a fi... înjosit Că Slavici a fost prigonit pentru ideile promovate de el în articole
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
presa de mai înainte răspunde de presa posterioară, spune paragraful (s.a.)”7. De asemenea, pedeapsa era mai ușoară pentru luarea în zeflemea. Onoarea de a fi... înjosit Că Slavici a fost prigonit pentru ideile promovate de el în articole de gazetă sau în volume atât de unguri, cât și de români nu mai e urmă de îndoială. Autorul a îndurat greu nu suferința, încarcerarea, ci înjosirea. O va denunța cu obidă și... curaj. Există în geografia sa publicistică momente când compară
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
ierta acțiunile din prezent: „A murit un om. Meșterul Ioan Slavici, părintele nostru literar, nu mai este. Plângeți-l, căci merită. El a plâns doar atât de frumos durerile noastre”11. Textul este publicat, după cum vedem, în „Tribuna” (de la Arad), gazetă ce-i devenise ostilă lui Slavici. Viața ziarului devine și mai zbuciumată. Conducătorii Partidului Național Român își pierde încrederea în această publicație, considerată prea intransigentă, iar gruparea din jurul ei incapabilă să facă acele compromisuri pentru câștigarea de poziții politice. Unul
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
cel care era considerat în manualul lui Huszár „cel mai fanatic dușman al statului ungar și al națiunii maghiare”. Se va fi schimbat gazetarul atât de mult în convingeri într-un deceniu, când își va promova ideile în „Ziua” și „Gazeta Bucureștilor”, încât să fie judecat și închis, în 1919, de români? Nu mai era fanatic antimaghiar, ci fanatic antiromân în doar 10-12 ani? Acuzarea întocmită de comisarul regal Niculescu-Bolintin așa îl va cataloga... Un apărător tenace va avea gazetarul ardelean
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
urma să se ție nunta, iar în ziua următoare, la oara șapte dimineața, m-a dus la Văcărești”19. Vine evocarea făcută de Tudor Arghezi, surprinzând același sistem represiv și repetitiv. E contemporanul lui Slavici la Văcărești. Au colaborat la gazete de dinainte de Primul Război Mondial și la cele din timpul ocupației germane la București. Parcursul este identic și în universul carceral: „Am fost în tine un locuitor supărător și m-ai trimis între puști, cu ordinul ca să mă gândesc la
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
Luminița Marcu În Gazeta literară numărul 10 de joi 4 martie 1964 se pot vedea și schimbările concrete survenite în urma criticii aduse lui Beniuc, pentru că pe prima pagină revista pune într-o casetă separată noua conducere a USR. Astfel: „Președinte: Botez Demostene, vicepreședinți: Pas
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4887_a_6212]
-
de succes: devotamentul politic al scriitorilor, păstrarea etichetei marxist-leniniste și sprijinul pentru Dej, pe de o parte și, de cealaltă parte: renunțarea la chingile realismului socialist, cosmopolitism, măiestrie artistică recunoscută ca valoare și... Mihai Beniuc. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4887_a_6212]
-
preferă poreclele: Spiridon adoptă pentru Dumitrache porecla notorie de Titircă Inimă-rea, Chiriac și Ipingescu i se adresează cu Jupîne. Zița nu discută despre fostul soț decît în termeni drastici: mitocanul, pastramagiul. Rică însuși recurge la un pseudonim cînd scrie la gazetă: R.Vent, deși chapeaul articolului îi dezvăluie numele întreg. Leonida se adresează Efimiței cu „domnule”, iar ea lui cu „soro”. Un mediu bogat în porecle familiare este cel de La Medeleni. Geniul numirilor este Olguța (cei trei copii au din start
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
sectoare importante de muncă n-au fost acoperite, iar responsabilitățile personale au fost neglijate [...] atitudini subiectiviste.” „Darea de seamă” ocupă nu mai puțin de 32 de coloane de revistă, adică pînă în pagina 8 inclusiv. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4907_a_6232]
-
Luminița Marcu Orelaxare aproape generală se simte în paginile revistei Gazeta literară în a doua jumătate a anului 1965. Nici importante discuții cu miză literară - pentru că deschiderea pe care o aștepta toată lumea avusese deja loc în cadrul Conferinței U.S.R. -, nici majore intruziuni ale politicului nu mai au loc, poate pentru că mize mult
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4832_a_6157]
-
cosmonauților sovietici, ci un interviu cu profesorul universitar autohton Călin Popovici despre era cosmică. Titlul confirmă dorința de impresionare a cititorului: „Am primit un mesaj interstelar?”. În fine, o altă temă aflată în această zonă hibridă a popularizării științei în Gazeta literară, genetica și noile descoperiri în domeniu. Un interviu cu profesorul universitar doctor C.Gh. Dimitriu, din nou cu un titlu demn de un tabloid imperialist: „Adam, fiul acidului dezoxiribonucleic?”. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4832_a_6157]
-
hibridă a popularizării științei în Gazeta literară, genetica și noile descoperiri în domeniu. Un interviu cu profesorul universitar doctor C.Gh. Dimitriu, din nou cu un titlu demn de un tabloid imperialist: „Adam, fiul acidului dezoxiribonucleic?”. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4832_a_6157]