13,216 matches
-
în urma pandemiei de ciumă. Anumite versiuni ale genelor ajută oamenii să lupte cu infecțiile mai bine decât alții. Persoanele care poartă aceste gene tind să aibă mai mulți copii decât cele care nu le au. Astfel, genele benefice persistă, în vreme ce genele mai puțin benefice tind să moară. Acest proces se numește selecție pozitivă. Cercetătorii au însă probleme în identificarea genelor selectate pozitiv la om din cauza variației de la un individ la altul. Profesorul clujean Mihai Netea de la Universitatea Radboud din Nimjegen (Olanda
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
care poartă aceste gene tind să aibă mai mulți copii decât cele care nu le au. Astfel, genele benefice persistă, în vreme ce genele mai puțin benefice tind să moară. Acest proces se numește selecție pozitivă. Cercetătorii au însă probleme în identificarea genelor selectate pozitiv la om din cauza variației de la un individ la altul. Profesorul clujean Mihai Netea de la Universitatea Radboud din Nimjegen (Olanda), alături de o echipă de specialiști din România, Spania, Olanda și India au realizat un studiu prin care arată că
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
altul. Profesorul clujean Mihai Netea de la Universitatea Radboud din Nimjegen (Olanda), alături de o echipă de specialiști din România, Spania, Olanda și India au realizat un studiu prin care arată că romii și românii au în comun 20 de astfel de gene benefice, dar și ce a stat la baza dezvoltării lor. Ei au vrut să vadă dacă un grup de oameni afectat de o epidemie evoluează, se modifică genetic astfel încât să devină mai rezistent la aceasta, dar și să identifice clar
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
benefice, dar și ce a stat la baza dezvoltării lor. Ei au vrut să vadă dacă un grup de oameni afectat de o epidemie evoluează, se modifică genetic astfel încât să devină mai rezistent la aceasta, dar și să identifice clar genele care produc aceasta rezistență la boli, scrie news.sciencemag.org. La studiu au participat 100 de români, 100 de romi, dar și 500 de indieni. Au fost analizate peste 196.000 de date din genomul uman. Concluzia studiului a fost
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
indieni. Au fost analizate peste 196.000 de date din genomul uman. Concluzia studiului a fost că, deși romii și indienii sunt foarte apropiați genetic (romii venind din India), există o diferență fundamentală între genomurile celor două populații: 20 de gene pe care romii le au în comun cu românii. Experții s-au întrebat ce evenimente din istorie au favorizat apariția acestor gene la romi și români, dar nu și la indieni. Ei au ajuns la concluzia că genele au apărut
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
foarte apropiați genetic (romii venind din India), există o diferență fundamentală între genomurile celor două populații: 20 de gene pe care romii le au în comun cu românii. Experții s-au întrebat ce evenimente din istorie au favorizat apariția acestor gene la romi și români, dar nu și la indieni. Ei au ajuns la concluzia că genele au apărut ca reacție la Yersinia pestis, bacteria care a cauzat "Moartea Neagră". În plus, aceste gene apar și la alți europeni ai căror
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
20 de gene pe care romii le au în comun cu românii. Experții s-au întrebat ce evenimente din istorie au favorizat apariția acestor gene la romi și români, dar nu și la indieni. Ei au ajuns la concluzia că genele au apărut ca reacție la Yersinia pestis, bacteria care a cauzat "Moartea Neagră". În plus, aceste gene apar și la alți europeni ai căror strămoși au trecut prin "Moartea Neagră", însă lipsesc la persoane din China sau Africa, unde pandemia
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
evenimente din istorie au favorizat apariția acestor gene la romi și români, dar nu și la indieni. Ei au ajuns la concluzia că genele au apărut ca reacție la Yersinia pestis, bacteria care a cauzat "Moartea Neagră". În plus, aceste gene apar și la alți europeni ai căror strămoși au trecut prin "Moartea Neagră", însă lipsesc la persoane din China sau Africa, unde pandemia nu a ajuns.
"Moartea Neagră" a lăsat o amprentă puternică. Ce au în comun romii cu românii în urma pandemiei de ciumă () [Corola-journal/Journalistic/62595_a_63920]
-
medie un rid pe an. Pierdem mult păr Într-un an pierdem în jur de 18.000-36.500 de fire. Dar pe cât de ușor cad, pe atât de rapid se regenerează, astfel încât, în condițiile unui scalp sănătos și al unor gene nepredispuse la calviție, volumul podoabei capilare poate rămâne constant o mare parte din viață. Ne îngrășăm în jur de 500 de grame pe an Este vorba în special de kilogramele acumulate în perioada sărbătorilor, subliniază specialiștii în nutriție. În perioada
Ce se întâmplă în corpul uman în decursul unui an () [Corola-journal/Journalistic/62623_a_63948]
-
indieni în lupta împotriva cotropitorilor americani. În final, Geronimo a fost nevoit să se predea forțelor guvernamentale. Rezistența condusă de apașul Geronimo a stat la baza a numeroase cărți și filme, ultima ecranizare avându-i protagoniști pe Jason Patric și Gene Hackman, în 1993. Potrivit Lorettei Tuell, legătura făcută între numele unuia dintre cei mai mari eroi băștinași ai indienilor americani și principalul inamic al SUA este inadmisibilă. Citește și:
"Geronimo", motiv de supărare între amerindienii şi americani () [Corola-journal/Journalistic/60674_a_61999]
-
ridicată decât în cazul unui produs de concepție de sex feminin. Efecte miraculoase ale consumului de gulii La capătul a 13 ani de cercetare, în 1999, s-a descoperit că derivații de "arsen metaloid" din gulie împiedica, indirect, manifestarea unor gene responsabile de apariția cancerelor glandulare. Compușii arsenici, ajungând în glanda tiroidă în cantități de milionimi de gram, influențează benefic celulele producătoare de hormoni, care la om au un risc de cancerizare foarte ridicat în ultimele trei decenii. În același timp
Efect surprinzător al consumului de gulii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/61893_a_63218]
-
monitoriza nivelurile lor de risc. Dacă speranțele oamenilor de știință se vor adeveri, atunci testul va contribui la o scădere semnificativă a numărului de femei care suferă de cancer mamar. Testul reprezintă primul instrument care monitorizează distrugerile produse la nivelul genelor de o serie de factori de mediu, precum fumatul, dieta, consumul de alcool și substanțele chimice. Testele curente ce analizează riscul de cancer mamar se bazează doar pe identificarea persoanelor care prezintă un risc ridicat de degradare a ADN-ului
Riscul de apariţie a cancerului mamar, detectat cu 10 ani în avans by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62036_a_63361]
-
Crișan Andreescu Cercetătorii Universității Harvard au creat vaccinul împotriva infarctului. Potrivit oamenilor de știință, o astfel de injecție poate reduce substanțial riscul producerii unui infarct, scrie Harvard Gazette. Noul preparat este capabil să oprească acțiunea genei PCSK9, care blochează eliminarea colesterolului din organism, sporind, astfel, riscul de infarct. Gena PCSK9 produce o proteină care este activă în fluxul sanguin și împiedică îndepărtarea colesterolului din sânge. Cercetătorii estimează că vaccinul testat pe rozătoare va reduce riscul de
Vaccinul împotriva infarctului a fost creat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62094_a_63419]
-
Se pare că neurologii și-au pus în minte să ne dovedească cu orice preț că spiritul nu există și că, în afara materiei, nu mai e loc sub pielea omului de nimic altceva. Că așadar omul e un zgîrci de gene și hormoni în privința căruia e de prisos să întreținem iluzii idealiste. De aceea, e un spectacol deconcertant să vezi cît spirit se cheltuiește azi împotriva spiritului. Acesta e gustul cu care rămîi citind al doilea volum apărut în limba română
Secreția creierului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6120_a_7445]
-
pălării, a apărut în rama arcadei, a defilat încet și a dispărut din nou cu ultima notă cristalină, sub umbra altei porți ce i s-a închis pe urmă ca trasă de o mînă nevăzută. Un zîmbet duios ca o geană de zi a trecut pe fața bătrînei. Un clinchet sec de mătănii de chihlimbar a sunat, și trupul și-a pierdut conturul și a dispărut fără a mai privi în urmă... " (Ceasornicul bunicii). Cele mai specifice bucăți în proză ale
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Cristina Alexandrescu Pentru femeile care au un risc crescut de a dezvolta cancer din cauza istoricului familial sau a genelor, au o nouă opțiune în prevenirea bolii. Potrivit unui studiu, care a inclus 4000 de femeie, s-a constatat că o pastilă pe zi care inhibă o enzimă care influențează concentrația estrogenilor, scade cu mai mult de jumătate riscul dezvoltării
Cancerul de sân poate fi prevenit. Vezi pastila magică by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62874_a_64199]
-
pe șoarecii de sex masculin să devină infertili prin blocarea funcționării a două proteine, intrând astfel într-o nouă etapă a procesului de creare a unei pilule contraceptive pentru bărbați, informează AFP. Cercetătorii de la Universitatea Monash din Melbourne au modificat genele șoarecilor masculi pentru a bloca două proteine din celulele musculare care permit celulelor spermatice să călătorească prin organele reproductive ale animalului. Șoarecii au rămas perfect sănătoși și s-au acuplat cu femele, însă fără ca acestea să nască pui, a declarat
Pilula contraceptivă pentru bărbaţi, aproape realitate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62927_a_64252]
-
la el: tot fac ele pe rafinatele, dar acum le interesează. Mă mai rețin eu puțin - dar atmosfera e alta. După acumularea asta mă mai joc nițel în stilul meu. Ea mă privește cu tot mai multă atenție; are niște gene ca niște cortine. Apoi întreabă: - Cum ți-a zis prietenul tău, ești campion, pe bune? Iată! Și eu, modest la culme. Sigur că nu, nici chiar așa. Nu sunt campion, doar așa, al Serbiei, adică nu pe toată Iugoslavia, însă
Dragoslav Mihajlović (Serbia) Când înfloreau dovlecii by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6298_a_7623]
-
nouă ani, care a demonstrat o asociere clară între grăsimea corporală și instalarea prematură a pubertății. În plus, CNN arată că instalarea pubertății precoce este influențată de o serie largă de factori, cum ar fi condițiile economice, clima, chiar și genele. Specialiștii spun că ar fi bine ca părinții să ceară sfatul unui psiholog atunci când văd că pubertatea precoce devine o problemă. Fetițele trebuie să înțeleagă că este o etapă normală a vieții.
Pubertatea precoce, consecință a vremurilor moderne by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/63116_a_64441]
-
fascinația pentru familiile nefericite ca subiect literar, pe filiera lui Tolstoi, dar și metafora scrisului ca mariaj - subiect care a prilejuit, de altfel, un schimb spumos de replici între cei doi protagoniști ai scenei. Amos Oz a mai vorbit despre „genele românești” prezente în cultura evreiască și despre amintirile plăcute de ambele părți, în ciuda faptului că relațiile dintre cele două culturi - și populații - n-au fost mereu „o lună de miere”, anticipînd întrucîtva tema celei de-a doua jumătăți a dialogului
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
conceptual (Ce este nurul, Cine-i Amoriul). În acest din urmă poem, pînă și versurile facețioase nu mai au suflul fierbinte al persoanei I singular, persoana preferată de Conachi, ci abordează relatarea indirectă. Prin vedere el să naște, ochi și gene și guriță,/ Obraji rătunzi, albi și rumeni, pepturi, sînuri cu mici țîță/ Sînt a sale vînătoare și întru a sa trufie/ Mai are încă un lucru, care-l tac, că lumea-l știe. (Cine-i Amoriul). Cînd poezia erotică ia
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
proeminent și buzele strânse, privirea fermă nu caracterizează un temperament visător, ci mai curând statornic și neobosit. Era mică de statură, însă robustă. I-au semănat fizic fiicele Ana și Maria și, cum se întâmplă întotdeauna, natura a păstrat cele mai multe gene pentru una din nepoate, Gabriela. Ceilalți copii au semănat lui Costache: bălăiori, subțirei și cu tenul mai deschis. Contrar modelului clasic al familiei muntenești, tatăl avea porniri sentimentale. Cumpăra cărți, recita poezii, doinea, umbla după vânat. Lăsa de multe ori
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
puțin timp îl vedem traversând străzile din Montevideo, călătorind cu un tramvai, urcând scările Facultății de Drept, totul filmat și jucat în maniera Nouvelle Vague pentru ca, pe scările Facultății de Drept, Jorge să devină un fel de Fred Astaire sau Gene Kelly bătând un step grațios. La Facultatea de Drept, Jorge își asumă provizoriu o falsă identitate și ține studenților o prelegere pornind de la un celebru discurs despre arta minciunii al lui Mark Twain. Doar că discursul este deturnat fermecător chiar
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
potopit de flăcările pojarului, Muză, nu plânge! Jur, el a spus: nu, cetățene călău, Eu nu ți-s tovarăș, Ci sunt cavalerul Fecioarei. Oșteanul țărilor cerești. Eu... (1921) Konstantin BOLȘAKOV (1895-1938) * * * Cu coșuri de fabrici din funingine de cărbuni Pe genele mele tristețea negrului urșinic Văzul înrăirii lor cârpește indolent, În cerul gri hârcâind supărat. Aburi turmentându-se, sfărâmând uși putregăioase, Încleștară albi-surii bicepși de oțel, Giuvaiergii ceasuri montând minuțios. A fabricii înmiit-vorbitoare voci risipiți-vă. Clipind, se fâstâci la poartă
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
rare nu-i vine dintr-o deformare profesională, ci dintr-un acerb imbold de ordin contemplativ. Înainte de a fi medic, Zeletin e rapsod, adică artist de acută predispoziție reactivă, virtute care nu atîrnă de voință, ci de clasica predestinare de gene, prin urmare apetența pe care o arată pentru amănunte extravagante ține de o fatalitate lăuntrică: stă în fatum-ul lui Zeletin să-și pună faconda în slujba unor texte de calofilie cochetă, de unde și senzația că, citindu-l, asiști la
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]