2,747 matches
-
evidentă a vâscozității. Tendința de restructurare se manifestă la suspensii diluate sau concentrate, paste, soluții de polimeri, rășini. Definiție. Micșorarea vâscozității unui sistem dispers, respectiv fluidizarea sa se numește tixotropie. Tixotropia și gelificarea (gelifierea, gelatinizarea) sunt fenomene reversibile; fluidizarea unui gel se face sub influența unor factori externi mecanici (de exemplu, malaxare) sau sub influența ultrasunetelor. Tixotropia este un fenomen reversibil pentru că la încetarea acțiunii acestor factori exteriori, sistemul revine la starea inițială. 2.5.2. Proprietăți optice Fenomenele optice ale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrații mici ale coloizilor liofili de protecție (gelatină, agar-agar etc.). Ionotropia - ionii coagulanți se pot dirija uneori pe anumite direcții în coloizii în care coagulează, în special la cei formați din particule anizometrice (V2O5, FeO(OH) etc.) formând coageluri sau geluri orientate pe direcțiile respective. Acest fenomen este mai pronunțat la ionii divalenți și se amplifică dacă ionul opus celui coagulant este mai mare. Precipitarea ritmică (inelele lui Liesegang) - un efect de orientare asemănător ionotropiei se produce și la precipitarea în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
orientate pe direcțiile respective. Acest fenomen este mai pronunțat la ionii divalenți și se amplifică dacă ionul opus celui coagulant este mai mare. Precipitarea ritmică (inelele lui Liesegang) - un efect de orientare asemănător ionotropiei se produce și la precipitarea în gelurile îmbibate cu soluția unuia dintre participanții la reacție, de exemplu K2Cr2O7 care precipită cu o soluție de AgNO3 turnată deasupra gelului. Inelele colorate de Ag2Cr2O7 se formează la distanțe din ce în ce mai mari în gelul respectiv. În natură, precipitarea ritmică stă la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mai mare. Precipitarea ritmică (inelele lui Liesegang) - un efect de orientare asemănător ionotropiei se produce și la precipitarea în gelurile îmbibate cu soluția unuia dintre participanții la reacție, de exemplu K2Cr2O7 care precipită cu o soluție de AgNO3 turnată deasupra gelului. Inelele colorate de Ag2Cr2O7 se formează la distanțe din ce în ce mai mari în gelul respectiv. În natură, precipitarea ritmică stă la baza formării striațiilor din unele minerale ca agatul, onixul, jadul sau din calculii renali, biliari formați în organism. Coagularea fracționată - se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ionotropiei se produce și la precipitarea în gelurile îmbibate cu soluția unuia dintre participanții la reacție, de exemplu K2Cr2O7 care precipită cu o soluție de AgNO3 turnată deasupra gelului. Inelele colorate de Ag2Cr2O7 se formează la distanțe din ce în ce mai mari în gelul respectiv. În natură, precipitarea ritmică stă la baza formării striațiilor din unele minerale ca agatul, onixul, jadul sau din calculii renali, biliari formați în organism. Coagularea fracționată - se produce la adăugarea unei cantități mai mici de coagulant în unii coloizi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mențin capacitatea de dizolvare, fiind „reversibili la evaporare”. Prin adăugarea unor cantități mai mari de electroliți sau prin variații mari de temperatură, se descompun și ei. Coagularea lor are însă un aspect diferit, având loc în masă, cu formare de geluri (gelifiere). Efectul Tyndall la coloizii liofili este mai puțin evident, la aceeași concentrație, ca la cei liofobi, iar migrarea electroforetică poate să dispară complet la unii coloizi ai unor compuși macromoleculari neutri, nepolari. În schimb, mișcarea browniană și difuzia termică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
udare - etalare). În cea de-a doua etapă are loc pătrunderea detergentului solvatat, prin membrana formată, în interiorul impurității și micșorarea adeziunii mecanice a acesteia prin difuzia apei în sistem. Urmează extruderea 161 impurității sub formă mielinică sau sub formă de gel bidimensional (spumare). În cea de-a treia etapă are loc dizolvarea sau emulsionarea formelor mielinice sau a spumei din etapa anterioară în soluția de detergent înconjurătoare. Emulsia sau soluția impurităților se îndepărtează apoi, la sfârșitul procesului, prin frecare și antrenare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi lichide (suspensii propriu zise) și gazoase (aerosuspensii). Mai pot fi suspensii diluate și concentrate (C ≥ 10%), acestea din urmă având aspect de paste. Acestea se obțin prin stabilizare cu polimeri liofili, cucantități mici de solvent. Pastele se deosebesc de geluri prin faptul că nu își modifică volumul la uscare sau îmbibare. Ca aplicații practice, pastele pot fi întâlnite în cosmetică și industria farmaceutică (pasta de dinți, creme variate etc.), în construcții (ciment, pasta de var), în industria alimentară (paste făinoase
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în mediu lichid). Ulterior, spumele iau forma mai stabilă de pelicule sau lamele, transformându se în sisteme bidimensionale lichid - gaz (laminare). Această formă se numește spumă statică (poliedrică). Ea poate fi umedă (așa cum sunt inițial toate spumele) sau uscată (ca gel bidimensional sau în formă rigidă - de exemplu spuma poliuretanică folosită la izolarea geamurilor sau ușilor cu protecție fonică și/sau termică). Spuma în care se barbotează continuu gaz, astfel încât să apară bule de gaz noi care să le înlocuiască pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Aceste sisteme disperse rezultă prin solidificarea coloizilor lichizi propriu-ziși. Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2.1.1. Geluri Sunt sisteme disperse cu structură spațială, alcătuite din particule coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2.1.1. Geluri Sunt sisteme disperse cu structură spațială, alcătuite din particule coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2.1.1. Geluri Sunt sisteme disperse cu structură spațială, alcătuite din particule coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine, gelurile se împart în : minerale; biologice; geluri de polimeri înalți, sintetici
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
spațială, alcătuite din particule coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine, gelurile se împart în : minerale; biologice; geluri de polimeri înalți, sintetici. În structura gelurilor, faza lichidă reprezintă faza dispersă iar faza solidă este mediu de dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine, gelurile se împart în : minerale; biologice; geluri de polimeri înalți, sintetici. În structura gelurilor, faza lichidă reprezintă faza dispersă iar faza solidă este mediu de dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine, gelurile se împart în : minerale; biologice; geluri de polimeri înalți, sintetici. În structura gelurilor, faza lichidă reprezintă faza dispersă iar faza solidă este mediu de dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine, gelurile se împart în : minerale; biologice; geluri de polimeri înalți, sintetici. În structura gelurilor, faza lichidă reprezintă faza dispersă iar faza solidă este mediu de dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine, gelurile se împart în : minerale; biologice; geluri de polimeri înalți, sintetici. În structura gelurilor, faza lichidă reprezintă faza dispersă iar faza solidă este mediu de dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții chimice sau procese fizice. De exemplu, obținerea gelatinei sau a gelului de amidon se face prin concentrarea unei soluții coloidale de gelatină, respectiv de amidon prin încălzire și apoi răcirea bruscă a soluțiilor. În unele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții chimice sau procese fizice. De exemplu, obținerea gelatinei sau a gelului de amidon se face prin concentrarea unei soluții coloidale de gelatină, respectiv de amidon prin încălzire și apoi răcirea bruscă a soluțiilor. În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. De exemplu, reacția ionului Fe3+ cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în reacția ionului Mg2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO2, săruri de amoniu și în exces de reactiv. Un alt ion care formează geluri prin reacții chimice este ionul silicat. Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă, cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
alt ion care formează geluri prin reacții chimice este ionul silicat. Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă, cu formula [x SiO2 . y H2O]. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă, cu formula [x SiO2 . y H2O]. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este consistent, iar cel cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]