KorAP: Find »[drukola/base=genă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...123 >

3,055 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este derivată dintr-o protooncogenă, adică din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat o legitimă întrebare: cum este oare posibil să existe gene similare în genomul viral

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
posibil să existe gene similare în genomul viral și în genomul celular, între care nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei. O astfel de genă care controlează proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei. O astfel de genă care controlează proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene dar care, suferind mutații succesive, a fost convertită într-o oncogenă virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ca ele să fie transcrise la nivele foarte înalte, ceea ce determină perturbarea, prin amplificarea transcrierii. Modificarea ritmului normal de transcriere a acestor gene, conduce celula pe calea ireversibilă a transformării maligne, prin creșterea ratei proliferative, protooncogena fiind convertită dintr-o genă normală reglatoare a proliferării celulare într-o oncogenă celulară. Conversia a fost dovedită experimental prin transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
identitate, cu oncogena v-src din genomul VSR. Secvențele înrudite cu src viral au fost ulterior identificate nu numai la găină - gazda naturală a VSR - dar și la toate vertebratele analizate, inclusiv la om. Identitatea de secvență a fost evidențiată pentru gena myc din retrovirusurile aviare și din celulele de găină, precum și din alte specii de vertebrate. Pe această bază, s-a dedus că într-adevăr, oncogena src din genomul VSR este un derivat al genei celulare normale, incorporată stabil în genomul

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
oncogene în tumori umane. Pentru identificarea genelor umane se poate utiliza, printre altele, eticheta moleculară reprezentată de repetiția Alu, caracteristică genomului uman. Această repetiție este întâlnită cu o frecvență foarte mare: una la aproximativ fiecare 1000 de baze. Aproape fiecare genă umană poate avea o etichetă Alu. Markerul Alu este lincat cu oncogena activă în neoplazia de vezică urinară, la om. În linia celulară umană tumorală desemnată EJ ca și în neoplazia de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
umană tumorală desemnată EJ ca și în neoplazia de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă omologul celular al oncogenei ras din genomul retrovirusului sarcomului Harvey. Oncogena celulară din linia EJ a fost desemnată c-ras. Diferența structurală dintre gena celulară ras activă (din celulele tumorale) și gena ras inactivă (din celulele normale) este foarte subtilă, dar cele două gene se diferențiază net din punct de vedere funcțional. Fragmentele de restricție ale ADN din celule normale sunt identice cu cele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de vezică urinară se află o oncogenă ce reprezintă omologul celular al oncogenei ras din genomul retrovirusului sarcomului Harvey. Oncogena celulară din linia EJ a fost desemnată c-ras. Diferența structurală dintre gena celulară ras activă (din celulele tumorale) și gena ras inactivă (din celulele normale) este foarte subtilă, dar cele două gene se diferențiază net din punct de vedere funcțional. Fragmentele de restricție ale ADN din celule normale sunt identice cu cele din celule tumorale, cu excepția unei singure secvențe de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în genomul celulelor tumorale. Analiza unui număr mare de probe a evidențiat că ADN proviral este integrat în aceeași genă. Această concluzie a fost trasă din constatarea că unele din aceste tumori conțin molecule de ARN formate din secvența provirală și din secvența genei celulare adiacente. A fost identificată chiar și gena celulară a cărei transcriere este perturbată după integrarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
evidențiat că ADN proviral este integrat în aceeași genă. Această concluzie a fost trasă din constatarea că unele din aceste tumori conțin molecule de ARN formate din secvența provirală și din secvența genei celulare adiacente. A fost identificată chiar și gena celulară a cărei transcriere este perturbată după integrarea ALV. Aceasta este protoncogena c-myc, precursorul celular al oncogenei retrovirale v-myc. Situsul integrării ADN proviral în ADN celular este aleatoriu. Probabilistic, în anumite celule, provirusul se integrează în gena c-myc, perturbând expresia

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
identificată chiar și gena celulară a cărei transcriere este perturbată după integrarea ALV. Aceasta este protoncogena c-myc, precursorul celular al oncogenei retrovirale v-myc. Situsul integrării ADN proviral în ADN celular este aleatoriu. Probabilistic, în anumite celule, provirusul se integrează în gena c-myc, perturbând expresia acesteia. Retrovirusurile induc dezvoltarea tumorală prin inserția provirusului lor în secvența unor gene din genomul celular și întreruperea fizică a acestora. Protooncogena c-myc suferă o astfel de disrupere și în cazul limfomului cu limfocite B, atât la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
s-a realizat prin utilizarea unei probe c-myc de origine umană. Pentru izolarea genelor umane se utilizează ca etichete moleculare, repetițiile de tip Alu, având o frecvență foarte mare, una la fiecare 1000 de baze, ceea ce face ca aproape fiecare genă umană să poată avea o etichetă Alu. Protooncogena N-myc suferă o amplificare de peste 1000 de ori și condiționează transformarea malignă a celulei, deși ca structură rămâne nemodificată. Protooncogena L-myc suferă o amplificare de 10-20 de ori, devenind astfel oncogenă celulară

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
indusă de integrarea ADN proviral la un locus țintă particular, în cromozomul gazdă. Toate aceste rezultate au permis elaborarea modelului tumorigenezei cu retrovirusuri netransductoare, cunoscut sub numele de MODELUL MUTAGENEZEI PRIN INSERȚIE. Potrivit acestui model, integrarea ADN proviral într-o genă țintă specifică a celulei gazdă este un eveniment mutagenic care inițiază neoplazia. Inserția ADN proviral în gena celulară determină inactivarea acesteia, dacă este funcțională, sau dimpotrivă, activarea, dacă ea se află în stare de represie completă (inactivă). Inserția provirală poate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
permis elaborarea modelului tumorigenezei cu retrovirusuri netransductoare, cunoscut sub numele de MODELUL MUTAGENEZEI PRIN INSERȚIE. Potrivit acestui model, integrarea ADN proviral într-o genă țintă specifică a celulei gazdă este un eveniment mutagenic care inițiază neoplazia. Inserția ADN proviral în gena celulară determină inactivarea acesteia, dacă este funcțională, sau dimpotrivă, activarea, dacă ea se află în stare de represie completă (inactivă). Inserția provirală poate să întrerupă secvențele reglatoare normale și să pună gena gazdă țintă sub controlul promotorului viral. Astfel, în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
mutagenic care inițiază neoplazia. Inserția ADN proviral în gena celulară determină inactivarea acesteia, dacă este funcțională, sau dimpotrivă, activarea, dacă ea se află în stare de represie completă (inactivă). Inserția provirală poate să întrerupă secvențele reglatoare normale și să pună gena gazdă țintă sub controlul promotorului viral. Astfel, în ambele situații, virusul induce neoplazia în mod indirect, ca urmare a mutațiilor în genele celulei gazdă și nu ca expresie în sine a genelor virale. Bill Hayward și Susan Astrin (1981) au

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
la nivelul promotorului proviral. Autorii au dovedit că protooncogena c-myc a fost activată în peste 80% dintre neoplaziile aviare. LTR (acronim de la Long Terminal Repeats = lungi repetiții terminale) funcționale ale ADN proviral au fost integrate în amonte de genele c-myc. Gena c-myc a fost exprimată la nivel înalt, sub forma unor copii fuzionate ale ale transcriptului. Activarea c-myc s-a realizat fie prin integrarea LTR în aval sau în amonte, dar cu orientare de transcriere opusă față de c-myc. În ambele cazuri

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ciclului celular, cum ar fi PRAD1. Activarea protooncogenelor constă într-o modificare funcțională, care poate fi cantitativă (creșterea sintezei produsului genic nemodificat) sau calitativă (sinteza unui produs subtil modificat, ca urmare a mutației sau sinteza unei proteine noi dintr-o genă himeră, creată printr-o rearanjare cromozomală). Astfel de schimbări sunt dominante și, în mod obișnuit, afectează o singură alelă a protooncogenei. Mutațiile activatoare ale protooncogenelor sunt aproape invariabil mutații somatice, cele constitutive (germinale) fiind probabil letale. Din această cauză, cancerul

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
800). Mutațiile celulelor liniei germinale se moștenesc (transmitere ereditară de la părinți la copii), dar nu stau la originea neoplaziilor. Tot astfel, mutația de pierdere a funcției protooncogenei ret produce maladia Hirschsprung. Ambele condiții patologice se moștenesc în manieră mendeliană dominantă. Gena ret este un exemplu de protooncogenă cu un comportament atipic. Ea este inactivată prin mutații punctiforme. Gena ret codifică pentru o tirozinkinază membranară, respectiv pentru un ligand neidentificat încă. Mutațiile constau în substituții de aminoacizi la nivelul unor resturi de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
originea neoplaziilor. Tot astfel, mutația de pierdere a funcției protooncogenei ret produce maladia Hirschsprung. Ambele condiții patologice se moștenesc în manieră mendeliană dominantă. Gena ret este un exemplu de protooncogenă cu un comportament atipic. Ea este inactivată prin mutații punctiforme. Gena ret codifică pentru o tirozinkinază membranară, respectiv pentru un ligand neidentificat încă. Mutațiile constau în substituții de aminoacizi la nivelul unor resturi de cisteină și apar în neoplaziile endocrine multiple de tip 2 și în neoplazia medulo-tiroidiană; gena ret este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
mutații punctiforme. Gena ret codifică pentru o tirozinkinază membranară, respectiv pentru un ligand neidentificat încă. Mutațiile constau în substituții de aminoacizi la nivelul unor resturi de cisteină și apar în neoplaziile endocrine multiple de tip 2 și în neoplazia medulo-tiroidiană; gena ret este un exemplu de genă în care mutații diferite determină fenotipuri patologice diferite. Gena ret activată este moștenită și determină neoplazie familială. Această genă are un comportament atipic pentru o protooncogenă devenită oncogenă prin mutație, din care cauză sunt

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
o tirozinkinază membranară, respectiv pentru un ligand neidentificat încă. Mutațiile constau în substituții de aminoacizi la nivelul unor resturi de cisteină și apar în neoplaziile endocrine multiple de tip 2 și în neoplazia medulo-tiroidiană; gena ret este un exemplu de genă în care mutații diferite determină fenotipuri patologice diferite. Gena ret activată este moștenită și determină neoplazie familială. Această genă are un comportament atipic pentru o protooncogenă devenită oncogenă prin mutație, din care cauză sunt exprimate îndoieli cu privire la încadrarea sa în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]