4,186 matches
-
Aceeași intenție de a oferi o biografie a Anticristului, cea mai completă cu putință, este întâlnită și la Hipolit. Chiril evită sistematic și intenționat acest subiect. În cateheza sa, adversarul eshatologic nu are nici origine terestră, nici nume, nici arbore genealogic, nici curriculum uitae. El apare ca „de nicăieri” și dispare brusc, ucis de „suflarea” adevăratului Cristos. Pentru a putea pătrunde „misterul” Anticristului‑cvasidiavol, trebuie să pornim de la un lucru esențial, și anume respingerea canonicității Apocalipsei. Iată fragmentul, din cateheza a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Femeia în Evul Mediu, Iași, 2003. 22. S. Gh. Iftimi, Curtea Doamnei, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXII, 1995, pp. 423-440, XXXVII, 2000, pp. 81-103; Idem, Sigilii de Doamne și domnițe ale Moldovei, în „Arhiva genealogică”, II, 1995, nr. 1-2, pp. 291-304; Idem, Sigilii ale Doamnelor din țara Românească (secolele XVI-XVIII), în „Arhiva genealogică”, V (X), 1998, nr. 1-2, pp. 329-340; Idem, Doamnele și puterea. Statutul Doamnei în țările Române, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopolț
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXII, 1995, pp. 423-440, XXXVII, 2000, pp. 81-103; Idem, Sigilii de Doamne și domnițe ale Moldovei, în „Arhiva genealogică”, II, 1995, nr. 1-2, pp. 291-304; Idem, Sigilii ale Doamnelor din țara Românească (secolele XVI-XVIII), în „Arhiva genealogică”, V (X), 1998, nr. 1-2, pp. 329-340; Idem, Doamnele și puterea. Statutul Doamnei în țările Române, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXIX, 2002-2003, pp. 103-117; P. Păltănea, Familia Doamnei Ana, soția lui Mihai Vodă Racoviță, în „Arhiva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
V (X), 1998, nr. 1-2, pp. 329-340; Idem, Doamnele și puterea. Statutul Doamnei în țările Române, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXIX, 2002-2003, pp. 103-117; P. Păltănea, Familia Doamnei Ana, soția lui Mihai Vodă Racoviță, în „Arhiva genealogică”, I, 1994, nr. 3-4, pp. 133-144; Anicuța Popescu, Instituția căsătoriei și condiția juridică a femeii din țara Românească și Moldova în secolul al XVII-lea, în „Studii”, XXIII, 1970, nr. 1, pp. 55-80; Șarlota Solcan, Familia în secolul al XVII-lea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXII, 1995, pp. 441-457 (cu minime modificări, textul a fost republicat în „Magazin istoric”, nr. 3, martie 1999, pp. 70-72); Idem, Structuri de familie în societatea medicală moldovenească, în „Arhiva genealogică”, IV, 1997, nr. 1-2, pp. 59-117; Constanța Ghițulescu, Zestrea între normă și practică. țara Românească în secolul al XVII-lea (I), în „Studii și materiale de istorie medie”, XVIII, 2000, și altele (O bibliografie cuprinzătoare la Șarlota Solcan, Femeile..., pp. 287-292
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Editura Ramuri, 1940; Nicolae Ghinea, La famille de la princesse Catherine Salvaressa. Contribution á la connaisance des rélations roumaine-italienns au XVI-e siècle, în „Revue roumaine d’histoire”, 1983, nr. 4; Dan Pleșia, Neamul Doamnei Stanca a lui Mihai Viteazul, în „Arhiva genealogică”, I (VI), 1944, nr. 1-2, pp. 1-13. 16. Vezi Sorin Iftimi, Doamnele și puterea, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXIX-XL, 2002-2003, pp. 103. 17. Despre Maria din Mangop vezi I.C. Filitti, Marie Paléologue (1477), épouse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1990, p. 74. 35. Vezi Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 478. 36. Constantin Rezachevici, Cine a fost soția lui Ilie voievod, fiul lui Alexandru cel Bun? Un alt episod moldo-polono-lituan, în „Arhiva genealogică”, II, 1995, nr. 3-4, p. 16; Idem, Cronologia..., vol. I, p. 491 (vezi nota 42). 37. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 522-523. 38. Ibidem, vol. I, p. 580. 39. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 315-316. 40. Vezi Letopisețul țării Moldovei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Székely, Teodosia Nicorițoaia și bărbații ei, p. 48, Nicolae Stoicescu, loc. cit. 237. După Maria Magdalena Székely, loc. cit. 238. Ibidem. 239. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 421. 240. Vezi Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 51-52. 241. Vezi Radu Rosetti, Note genealogice și biografice despre familiile Buhuș și Rosetti, foști proprietari ai moșiei Bohotinul, în „Analele Academiei Române” Secțiunea istorică, tom. XXVIII, București, C.Göbl, 1906, p. 469 (vezi critica acestei ipoteze, făcută de Radu Rosetti, în ședința Academiei Române din 13 ianuarie 1906
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doar din motive politice. Moartea taților făcea din numele acestor bastarzi („legitimați” doar de o eventuală urcare în scaunul domnesc: în Apus, unde chestiunile privind puterea și autoritatea au fost rezolvate mai grabnic, nobilii rezervau chiar „locuri” în arborii lor genealogici pentru copiii din flori) - cele mai multe necăsătorite oficial - niște „văduve” sui-generis. Destule dintre ele nu le-au spus istoricilor cum se numeau. Ureche, de pildă, știa că Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, era fiu natural al filopolonului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
presupuse coborâri din împărații Bizanțului 295). Spun „proporție covârșitoare” fiindcă doar Ancuța (îl rog pe cititor să observe apelul la fondul „emblematic” - al boierilor Mărgineni și al Basarabilor-Craiovești - născut dintr-o strategie coerent definită și articulată (în care „funcția legitimatoare genealogică” a numelor 296 este vădit prelevată), cu trăsături remarcate mai târziu de un descendent - banul Mihai Cantacuzino, genealogistul 297 - de prenume, preponderent creștine, ce urmează trasee care coboară dinspre bunici și unchi către nepoți - și acesta un „punct” al zisului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”. „Vécinoe pameat!” - exclamă Stoica Ludescu, greșind genul adjectivului slavon. Și Doamna Stanca Brâncoveanu, născută Cantacuzino (o putem vedea în marile ansambluri genealogice din ctitoriile neamului), mama lui Constantin Brâncoveanu, a murit - „pre caré și bătrănéțele ajungându-o, iar mai mult gréle boale, cum zic” (avea șaizeci și doi de ani, zice Radu Greceanu, șaizeci și șase - l-au corectat mai târziu istoricii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
85-86. 284. Vezi și Elie Nicolescu, „Din descendența Craioveștilor”, în Revista pentru istorie, arheologie și filologie, IX, 1903, pp. 200-212. 285. Constantin Rezachevici, „Domeniul boieresc al lui Radu Șerban”, în Studii, XXIII, 1970. nr. 3, pp. 469-491. Vezi și tabelele genealogice anexate de Constantin Rezachevici la vol. I al Cronologiei. 286. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 158. 287. Vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzinilor, Editura Minerva, București, 1902, p. 79, doc. nr. XXXIII. 288. Letopisețul Cantacuzinesc, în Cronicari munteni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lafont (re)devine De La Fonte 1. Peste o jumătate de mileniu, cei mai mulți și mai Înstăriți Honigberger sunt În Brașov: sunt atestați doi Martin Honigberger, primul născut la 1738, celălalt la 1770, și un Johann (n. 1780, la Rosenau). O istorie genealogică completă e dificil de construit, chiar și numai de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Familiile Honigberger au arătat că 617 sași cu acest nume au părăsit Hărmanul În 1990-1992. E foarte probabil ca și Johann Martin să nu-și fi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lit. (1941), 899, Ist. lit (1982), 203-204; Cioculescu, Varietăți, 145-176; Ist. lit., II, 607-609; Cioculescu, Itinerar, II, 121-125, IV, 38-42; Steinhardt, Între viață, 322-324; Dicț. lit. 1900, 784-785; Negrici, Imanența, 94-97; Manolescu, Istoria, I, 250-251; Alexandru Periețeanu-Buzău, Considerații asupra valorii genealogice a „Arhondologiei Moldovei” de C. Sion, AIX, t. XXIX, 1992; Dicț. scriit. rom., IV, 261-263. F. F.
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
În perioada 8/20 ianuarie 1881 8/20 mai 1885 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I/2, nepaginat). </ref> și Constantin A. Moruzi <ref id="36"> 36 Florin Marinescu, Moruzi, o familie fanariotă. Evoluție istorică În Arhiva genealogică, II (VII), 1995, nr. 3-4, Iași, p. 43-56.</ref>, secretar de legație clasa a II-a. De la Viena, P. P. Carp Îi transmitea lui D. A. Sturdza că a vorbit personal cu ministrul austro-ungar de externe, Kalnoky, pentru o eventuală rechemare
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
ei logodnic. Impresionată de spiritul de sacrificiu al farmacistului, odată întorși în țară, Olga nu îl mai consideră soț doar cu numele. În mare impas e pus tatăl ei, care, spre a-și menține principiul, îi inventase farmacistului un arbore genealogic. Aflând că nepoțelul nu e din sângele acestuia, el depășește impasul, resemnându-se a se abandona unei duble iluzii onomastice. Cu tot arbitrarul situațiilor, cu toată dificultatea, dacă nu imposibilitatea de a trece drept reale atitudinea unui maniac, fie și
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
ianuarie; Grigore Vieru, Un univers numit Guguță, „Glasul națiunii”, 1992, 5 iunie; Spiridon Vangheli, „Moldova socialistă”, 1992, 13 iunie; Spiridon Vangheli, LA, 1992, 11 iulie; N. Cheradi, Spiridon Vangheli. Biobibliografie, Chișinău, 1993; V. Ciubucciu, Strămoșii lui Guguță cel Bun: arbore genealogic, LA, 1994, 20 ianuarie; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Iași-Chișinău, 1996, 113-121; Olguța Caia, De la Bădița din Humulești la Bădița din Chișinău, LA, 1997, 19 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 212; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
6.VII.1964, București), poet, prozator, gazetar și traducător. Este fiul Olimpiei (n. Vlahopol) și al lui Alexandru Iovanache. Mama, născută la Constantinopol, are ascendență grecească (lucru trecut sub tăcere de scriitor, care se străduia să-și reconstruiască un arbore genealogic exclusiv românesc); profesoară de elină cu studii la Paris, Olimpia Iovanache îi va transmite întâiului ei născut pasiunea pentru studiu, imaginea sa regăsindu-se, însuflețită de tandrețe, în romanul Lunatecii (I-II, 1965). Tatăl, mic proprietar funciar, a urmat prestigioasa
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
contactează pe părinți doar când sunt probleme. Să ofere teme, care să-i atragă pe părinți. Cele pe termen lung i-ar implica pe aceștia în procesul de învățare, astfel încât i-ar putea ajuta, de pildă, să-și construiască arborele genealogic, reconstruindu-și istoria familiei. Să existe programul de lucru din școală. Există tendința ca școala să fie o instituție deschisă permițând elevilor și familiilor să se angajeze în activități de învățare și recreative oferind totodată programe de educație a adulților
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
nu a fost un proces uniform, ci unul care a depins de acțiunile primarilor, cu toate servituțile și privilegiile pe care aceștia le întrețin. Restituirea drepturilor de proprietate a produs conflicte în cadrul familiei și în rândul grupurilor de rudenie. Relațiile genealogice au căpătat o importanță aparte în acest context, deoarece dovedirea filiației a fost un proces-cheie. Pentru cei care proveneau din familii mai înstărite înainte de colectivizare, rudenia a devenit o resursă vitală; pentru cei ce proveneau din familii mai modeste, rudenia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interacțiunii dintre individ și factorii contextuali. genă - unitate funcțională fundamentală a materialului ereditar din celulă, un segment de cromozom, un fragment din macromolecula de ADN, care conține informația genetică necesară controlului sintezei unei proteine specifice. genogramă - reprezentare grafică a „arborelui genealogic” pe două, trei sau chiar patru generații, în care sunt evidențiate informații privind structura familiei, relațiile de stare civilă existente între membrii familiei și alte informații relevante în analiza/studiul unui caz. genotip - totalitatea genelor pe care le posedă un
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
până la cele eminescianizate definitiv. Notele și comentariile se constituie nu o dată în micromonografii ale poemelor. De altfel, acestea au și fost izolate de editor și publicate într-un volum aparte, Comentarii eminesciene (1967). Specialiștii nu pot face abstracție de studiile genealogice, comparatiste și filologice de aici, axate pe poemele Amicului F. I., Epigonii, Mortua est!, Feciorul de împărat fără stea, Rugăciunea unui dac, Cărțile, Povestea codrului, dar antrenând în demersul demonstrației multe alte texte (variantele Mureșanu sau Demonism, Memento mori, Odă
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
latină în grecește, a cărții lui Pierre Gilles - Despre topografia și antichitățile Constantinopolului. Prin ideile puse în lucru aparținând, sigur, unui set de idei al istoriografiei baroce est-europene, aceste cărți se apropie și de lucrările istoricilor din Țările Române: descrierea genealogică va fi utilizată și de Nicolae Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir teoretizează „creșterea și descreșterea”, în circulație la noi era și va fi conceptul „monarhiilor în succesiune pe cicluri”(cele „patru monarhii” biblice) ș.a.m.d. Mai toate
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
la această vârstă chisturile solitare unisau bilaterale sunt frecvente; • înaintea vârstei de 30 ani, o ecografie normală nu exclude diagnosticul; tomografia computerizată are o sensibilitate superioară; • asocierea manifestărilor extrarenale caracteristice este intens sugestivă; • în toate cazurile este indispensabil un arbore genealogic complet și detaliat. 13.1.4. Evoluția ADPKD prezintă o expresivitate fenotipică variabilă în mare parte explicată de variabilitatea genotipică. Manifestările extrarenale apar sau nu în diferite combinații și cu diferite grade de gravitate chiar la membrii afectați din cadrul aceleiași
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și trecutul. Faraonii, cu lista lor lungă de strămoși, încercau să acrediteze ideea unei organizări sociale stabile (eterne) în care figura centrală, dacă nu singura importantă, era aceea a faraonului. Istoriile feudale erau de fapt istorii ale castei feudale: arbori genealogici, înrudiri, lupte între familiile feudale pentru putere, alianțe, trădări, războaie de cucerire. În mod inevitabil, istoria a fost scrisă din punctul de vedere al clasei dominante. Evenimentele sunt selectate și definite ca importante în raport cu sistemul dominant de valori. Chiar și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]