3,097 matches
-
referau la persoane și o treime la reguli, în vreme ce în cazul bărbaților aveam patru cincimi din generalizări cu referire la persoane și doar o cincime priveau reguli și principii. Cu toate că diferențele sunt mici, este totuși remarcabil faptul că, deși femeile generalizează mai mult decât bărbații, mai ales atunci când este vorba despre reguli, o fac totuși mai puțin decât aceștia atunci când se referă la persoane. Deși nu pot explica neapărat la acest moment de ce apar asemenea diferențe, este totuși important de subliniat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
minore în confruntări majore. 45. Nu interveni dacă știi că un comportament nedorit va dispărea de la sine. 46. Nu amenința cu nici o acțiune pe care nu poți sau nu o vei îndeplini. 47. Tratează comportamentul nedorit în mod individual; nu generaliza și nu culpabiliza întregul grup pentru aceasta. 48. Dacă unele comportamente nedorite sunt răspândite în întreaga clasă concentrează-te asupra liderului acesteia. 49. Nu invita elevii la delațiune, nu-i pune în postura de a-și pârî colegii. 50. Respectă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
masă „femeia casnicăxe "„casnic"”, dependentă aproape total de bărbat (Lernerxe "„Lerner,Gerda", 1986, pp. 242). Feminismul apusean a apărut, ca mișcare politică, după industrializare, pe fondul acestei discriminărixe "„discriminare". În România, de exemplu, acest proces nu a fost atât de generalizat. Extinderea industrializării s-a produs în comunismxe "„comunism", ambele sexe fiind obligate să muncească (munca era o datorie constituțională). La fel ca și rasismulxe "„rasism", sexismul are caracteristici paternalistexe "„paternalist". Se consideră că sexul superior (ca și rasa superioară) își
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeile trebuie să poată supraviețui independent și dacă nu sunt măritate! Problema autonomieixe "„autonomie" economice, cel puțin la nivelul supraviețuirii, a fost și este încă foarte acută (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). O astfel de agendă a început să fie generalizată pentru toate femeile în jurul lui 1894 de către Liga Femeilor Române. Se pare, ne spune Maria Bucurxe "„Bucur,Maria", că deja după 1890 retorica naționalistă scade dramatic în abordările feministelor românce și, presupune ea (idee la care ader), că feministele de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
masculinexe "„masculin" și alocă partidului-stat putereaxe "„putere" patriarhală discreționară în ambele sfere. Există însă și câștiguri în privința tratării femeilor, relațiilor de gen și creșterii copiilor. Comunismulxe "„comunism" a încurajat un tip de egalitarism, a implicat statulxe "„stat" în creșterea copiilor generalizând creșele și grădinițele, a scăzut dramatic discrepanțele de venit, a încurajat participarea femeilor la organisme de decizie prin sistem de cotexe "„cote", procedând însă prin contraselecție (alegerea femeilor după criteriul fidelității față de partid, și nu al calităților lor profesionale, procedură
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
putere".” (Millettxe "„Millett,Kate", 1970, p. 25). Dacă admitem că lucrurile stau astfel, înseamnă că și conflictele violente dintre bărbați și femei, chiar dacă se petrec în relații private, trebuie reglementate de către putereaxe "„putere" politică, astfel încât să se pună capăt „războiului generalizat împotriva femeilor”, umilirii lor ca femei, inclusiv prin misoginismxe "„misoginism"5, și, mai ales, războiului manifestat prin molestări, violențe, violuri. Acest tip de abordare domină feminismul radical și pare să aibă coerență și credibilitate dacă ne gândim că toate celelalte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bărbătesc asupra facultăților reproductive (existent în contextul patriarhatului tradițional), statulxe "„stat" totalitar își putea manifesta ubicuitatea, precum și parentalitatea represivă. Acest mod de acțiune din partea statului a generat mecanismele cotidiene ale duplicității (schizofrenia între discursul oficial și cel particular), o prefăcătorie generalizată de tipul: „Zi ca ei și fă ca tine”34. Aceste mecanisme ale supraviețuirii prin duplicitate, argumentează Kligmanxe "„Kligman,Gail", au transformat populația într-una de complici ai partidului-stat. Traiul în condițiile respectării tuturor legilor nu era posibil. În consecință
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
poate răspunde adecvat nevoilor educaționale de bază ale tuturor copiilor, inclusiv ale celor cu dizabilități); - pentru copiii cu dizabilități severe și profunde, inclusiv pentru cei aflați În instituțiile de protecție rezidențială, nu există programe oficiale de educație, nu este Încă generalizat un curriculum național pentru această categorie de beneficiari; cu toate acestea, unele școli speciale au Început să-și identifice rolul și să primească această categorie de copii; - insuficienta preocupare a Ministerului Educației și Cercetării pentru soluții concrete la problemele reale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a reprezentărilor și schemelor explicative, în funcție de datele realului. Numeroase cercetări de sociologie și psihologie au dovedit cât de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obișnuit: îmbinând observația proprie cu observații ale semenilor săi, obținute prin „interviuri” și discuții informale, el generalizează, formulează ipoteze, atribuie cauze, operează cu metode statistice inferențiale destul de sofisticate, cum ar fi analiza de varianță (Kelly, 1976). Cercetări din domeniul numit mai nou al cogniției sociale au confirmat și nuanțat mai vechea idee că în activitatea de cunoaștere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
descrierea și explicarea unui fenomen. b. Chiar dacă reprezentările (percepțiile) obținute la nivelul simțului comun ar fi corecte și pertinente, ele sunt întotdeauna particulare, rezultat al unui context specific. Or, o eroare frecventă a simțului comun constă în tendința de a generaliza și absolutiza constatările pe marginea unei situații specifice la fenomenul ca atare (fapt care în literatura americană e numit overgeneralization); transformăm, fără să ne dăm seama, caracteristicile unui fragment (sau ale câtorva fragmente) ale realității sociale imediate în caracteristici universale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai mult timp liber sau un grad de instrucție mai ridicat, ori s-ar putea chiar ca răspunsurile să capete o elaborare în colectiv (în familie). Aspectul este esențial când dorim (și, de regulă, în anchetă dorim acest lucru) să generalizăm răspunsurile obținute pe eșantion la întreaga populație și să facem analize ale răspunsurilor după caracteristicile personale (sex, vârstă, ocupație etc.) ale subiecților. b. Posibilitatea elaborării pe îndelete a răspunsurilor și aceea de a vedea dinainte toate întrebările chestionarului devin, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și ca unități de măsură. Dacă este vorba de proporții, o eroare mai mică de 3 puncte procentuale este, de regulă, acceptabilă, în studiile sociologice aplicate, inclusiv în sondajele de opinie. Dacă e vorba despre alte mărimi, am putea oarecum generaliza acest ordin de mărime spunând că o eroare de 2-3% din mărimea estimată este acceptabilă. În consecință, folosirea expresiei „eșantion reprezentativ” este justificată, dacă prin aceasta se înțelege că, în raport cu toate caracteristicile cercetate, eroarea d este sub o limită acceptabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Cum poți afla motivul pentru care s-a strâns ariciul?), să recunoască moduri de abordare a celorlalți (Ce ai făcut ca ariciul să se deschidă? Când ai fost arici, ce ți-ai dorit să facă celălalt ca să te deschizi?), să generalizeze un comportament la viața de zi cu zi (Ți s-a Întâmplat vreodată să te Închizi ca ariciul? Ce motive ai avut? Ce au făcut cei din jur ca să te deschizi?), să exerseze modalități de autocontrol (Ce faci când ești
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
derulate o serie de proiecte, coordonate de organisme neguvernamentale, care au avut drept scop crearea școlilor incluzive În România. În ciuda acestor eforturi, societatea românească are Încă o abordare segregaționistă În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, iar experiențele pozitive nu au putut fi generalizate la nivel național.
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
o formă de energie a cărei valoare nu este una în sine, ci constă în raportul cu alte forme de energie sufletească și în puterea dobăndită de sufletul omenesc de a-și orienta conștient activitatea. Adevărul științific, spre deosebire de falsa știință, generalizează datele experiență și le subsemnează unui concept general care devine operațional prin transformarea naturii, prin modificarea raportului dintre om și natură. Implicănd metode riguroase, valabile pentru ceea ce este căt și pentru viitorul posibil de cunoscut, adevărul științific introduce prevederea, sistematizarea
Ştiinţa şi metafizica în concepţia lui Constantin Rădulescu-Motru. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]
-
a resurselor printre care posturile în sferele restrânse ale rudeniei în straturile superioare ale autorității este în centrul discursurilor. Aceste acuzații trebuie replasate într-un context global în care, de la revoluția din 1954, formulele de rudenie în adresare s-au generalizat prin amputarea fostelor formule ierarhice ale colonizării: astfel, societatea a fost produsă metaforic ca spațiu de rudenie dublu îngrădit prin închiderea politică. La un alt nivel, această închidere într-o "familie endogamă" extinsă simbolic la națiunea reunificată s-a dezvoltat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tendința de a-i contrazice sau de a intra în jocul lor; • tendința de a le oferi soluții sau de a (le) rezolva problema în locul lor. Este, în schimb, recomandabil: • să încercăm să particularizăm situația pentru a-i impiedica să generalizeze; să-i întrerupem și să le cerem clarificări; • să prezentăm cu tact viitorul și să le dăm, indirect, câteva sugestii; • dacă nu ținem neapărat să prelungim relația, atunci să-i punem capăt (ferm). Negativistul. Sunt acele persoane centrate pe rezolvarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celorlalți 26. Lipsa încrederii în ceilalți sau suspiciunea îi motivează pe oameni să acționeze și să se comporte într-o manieră competitivă și să-și protejeze interesele. Potrivit lui Julien Rotter (1971, apud Boncu, 2006, p. 95), încrederea este o expectanță generalizată potrivit cărei "subiectul se poate baza pe cuvântul, promisiunea sau declarația scrisă a altuia"; este expectanța că alții se vor comporta într-o manieră pozitivă, benefică sau, cel puțin, că nu-i vor provoca subiectului daune de niciun fel. Această
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
b. Apoi, între democrație și invidie este o strânsă legătură întrucât, susțin specialiștii, în societatea actuală asistăm "la spectacolul lăcomiei nestăvilite" (Savater, 2008, p. 173). Vrem din ce în ce mai mai mult, chiar totul, doar pentru noi (Prose, 2008)58. Invidia s-a generalizat și se întinde tot mai mult pe durata vieții noastre. În societatea hipermodernă, hiperinformatizată, hiperconcurențială, hiperconsumistă, invidia reprezintă dorința de a urca și de a cumula (fără limite), pentru că fiecare poate ajunge (tot) mai sus și poate acumula (mereu tot
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
terapeutul său, și cu cât începe să facă asta mai devreme cu atât mai bine (Mitrofan, I. 2003). În această primă fază este foarte important ca terapeutul să răspundă la nivelul de înțelegere a copilului, să evite încercarea de a generaliza, de a comenta sau de a interpreta ce se ascunde în spatele celor spuse de copil, să evite să învinuiască copilul sau să ia parte la dezacordul părinte copil, făcând alianță cu vreunul. Trebuie să asculte și să fie interesat. I.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
explicat prin așa-numita "neajutorare învățată". Autorul consideră că teoria neajutorării învățate poate avea o largă aplicabilitate și în cazul oamenilor, în special pentru explicarea tulburării depresive la aceștia. Astfel, simpla observație asupra persoanelor depresive remarcă tendința acestora de a generaliza din înregistrarea unui singur eșec într-o situație specifică la mai multe situații, eșecul determinând sentimente de inadecvare și neajutorare. Seligman consideră că neajutorarea este generată de credința potrivit căreia nu este important ce vom face pentru că rezultatele vor fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Depresia este considerată a se naște ca rezultat al incapacității persoanei depresive de a controla în trecut evenimentele stresante și aversive și care generează sentimente de neajutorare. Aceste sentimente nu vor rămâne specifice pentru un anumit eveniment, ci vor fi generalizate și asupra altor evenimente Au fost realizate experimente analoage cu studenți care au fost expuși la zgomote inevitabile sau în sarcini de rezolvare a unor anagrame nerezolvabile, aceștia înregistrând eșec sau întârziere în a rezolva sarcinile la care au fost
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
caracterul stabil al atribuirilor duce la generalizarea și cronicizarea expectanței în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilității și la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului atribuțional este considerată a fi responsabilă pentru deficitele emoționale, motivaționale și cognitive ale persoanei cu tulburare depresivă. Cercetările realizate de Alloy, Clements și Kolden în 1985182 și cele întreprinse de Abramson
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu au luptat îndeajuns împotriva sistemului nazist (Krystal, 1968)275. Copiii pot experimenta PTSD în mai multe feluri decât un adult, dar ei pot avea propriul lor mod de manifestare a PTSD. Amintirile copiilor și fricile unui eveniment traumatic pot generaliza frica la un mare număr de stimuli Copiii pot avea de asemenea, comportamente "regresive" ca lipsa controlului sfincterian, reconstruirea întregului scenariu prin joc, cu păpușile sau jucăriile, și pot să-și exprime distresul prin durere și suferință. Copiii care au
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
PTSD să facă față amintirilor și să elimine frica din ele. Pe o durată mai lungă însă, efectul terapiei doar cu medicamente pentru tulburarea de stres post-traumatic, nu a fost încă stabilit (Southwick, Bremmer, Krystal & Charney, 1994303). 10.5. Anxietatea generalizată Fobiile, stresul post-traumatic, panica și agorafobia implică perioade de anxietate care sunt mai mult sau mai puțin specifice unor situații clare. În fobii și stres post traumatic, anxietatea este declanșată prin expunerea la stimulii fobici sau prin rememorarea traumei. În
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]