2,287 matches
-
cu durată lungă de viață și determinate a realiza engramarea), să se producă efectele nedorite ale unei asemenea rearanjări, care ar afecta mecanismele engramării asociate proceselor de memorie. La păsări, în bursa lui Fabricius, este exprimată doar RAG2, dar locii genici IgH și IgL conțin doar o singură regiune V funcțională, astfel că recombinarea V(D)J generează un singur produs. Diversificarea are totuși, loc, dar ulterior, atunci când celulele B care conțin genele IgH și IgL rearanjate, migrează în bursă și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IgL conțin doar o singură regiune V funcțională, astfel că recombinarea V(D)J generează un singur produs. Diversificarea are totuși, loc, dar ulterior, atunci când celulele B care conțin genele IgH și IgL rearanjate, migrează în bursă și suferă conversie genică extensivă prin utilizare de elemente dintr-un set mare de pseudogene, aflate în amonte de situsul V. Mecanismul conversiei genice este necunoscut. Expresia RAG2 se manifestă în bursă între a 15-a și a 18-a zi de embriogeneză, exact
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
totuși, loc, dar ulterior, atunci când celulele B care conțin genele IgH și IgL rearanjate, migrează în bursă și suferă conversie genică extensivă prin utilizare de elemente dintr-un set mare de pseudogene, aflate în amonte de situsul V. Mecanismul conversiei genice este necunoscut. Expresia RAG2 se manifestă în bursă între a 15-a și a 18-a zi de embriogeneză, exact în același timp când are loc conversia genică. Șoarecii transgenici, cu gena RAG2 nefuncțională, nu prezintă rearanjarea V(D)J
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
set mare de pseudogene, aflate în amonte de situsul V. Mecanismul conversiei genice este necunoscut. Expresia RAG2 se manifestă în bursă între a 15-a și a 18-a zi de embriogeneză, exact în același timp când are loc conversia genică. Șoarecii transgenici, cu gena RAG2 nefuncțională, nu prezintă rearanjarea V(D)J și nu au celule B sau T mature, dar alte deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Șoarecii transgenici, cu gena RAG2 nefuncțională, nu prezintă rearanjarea V(D)J și nu au celule B sau T mature, dar alte deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea genică V( D)J este definit de mutația scid (de la Severe Combined Immune Deficiency). Șoarecii cu imunodeficiență severă a imunității umorale și celulare au foarte puține celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codificatoare. Consecințele mutației scid sunt foarte diferite față de cele care apar la nivelul genelor RAG1 și RAG2. Celulele care prezintă mutații ale genelor RAG sunt complet inactive în rearanjareaa V(D)J, pe când celulele mutante ale genei scid inițiază rearanjarea genică, dar procesul este blocat într-o etapă ulterioară. Mutația scid este cartată în cromozomul 16, la șoarece, fiind, în consecință, distinctă de locusul genic RAG. Acest fapt este dovedit și de constatarea că fibroblastele transfectate cu RAG1 și RAG2 constituie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt complet inactive în rearanjareaa V(D)J, pe când celulele mutante ale genei scid inițiază rearanjarea genică, dar procesul este blocat într-o etapă ulterioară. Mutația scid este cartată în cromozomul 16, la șoarece, fiind, în consecință, distinctă de locusul genic RAG. Acest fapt este dovedit și de constatarea că fibroblastele transfectate cu RAG1 și RAG2 constituie modele de rearanjare tipice pentru celulele scid. Produșii genelor RAG1, RAG2 și scid sunt singurii factori identificați până în prezent, ca fiind esențiali în rearanjarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
perechilor de baze azotate. Pentru moment, nu s-a putut stabili rolul precis al fiecărui factor de semnal-legare în rearanjarea V(D)J, mai ales pentru că au o distribuție largă, astfel încât dacă sunt implicați, specificitatea limfoidă a reacției de rearanjare genică nu li se poate asocia. Pe de altă parte, este posibil ca o proteină de legare, cu specificitate de secvență, să fie un inhibitor al rearanjării, mai curând decât un activator al acesteia. 5.4. REARANJAREA V(D)J ÎN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
legare, cu specificitate de secvență, să fie un inhibitor al rearanjării, mai curând decât un activator al acesteia. 5.4. REARANJAREA V(D)J ÎN CREIER S- a presupus că în sistemul nervos s-ar produce un fel de rearanjare genică programată, care să asigure specificitatea stocării de informație, legată de engramare. Expresia RAG1 în creier a stimulat cercetarea unei posibile rearanjări de tip V(D)J. Matsuoka și colaboratorii (1991) au utilizat șoareci transgenici, obținuți cu un construct desemnat să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de polimerizare în lanț (PCR), dar joncțiunile rearanjate au fost diseminate și nu localizate la granița de semnal normal și nelincate evident cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care să lege expresia β-galactozidazei de rearanjarea genică. Alte experiențe nu au confirmat prezența în creier a unei rearanjări de tip V(D)J. 5.5. MECANISMUL MOLECULAR AL REARANJĂRII V(D)J Procesul rearanjării V-D-J are specificitate celulară (fig. 5.1) și el trebuie să se desfășoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fig. 5.1) și el trebuie să se desfășoare cu suficientă exactitate pentru a nu fi pierdută informație genetică esențială pentru edificarea unei gene funcționale Ig sau TCR. Două evenimente succesive de recombinare somatică asigură mai întâi reunirea de segmente genice D și J, la care se adaugă un segment genic V, rezultând un exon matur VDJ. În figura 5.1, cel de al doilea segment (V2) dintre cele 129 segmente V, este fuzionat cu segmentul genic D3 al sectorului cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suficientă exactitate pentru a nu fi pierdută informație genetică esențială pentru edificarea unei gene funcționale Ig sau TCR. Două evenimente succesive de recombinare somatică asigură mai întâi reunirea de segmente genice D și J, la care se adaugă un segment genic V, rezultând un exon matur VDJ. În figura 5.1, cel de al doilea segment (V2) dintre cele 129 segmente V, este fuzionat cu segmentul genic D3 al sectorului cu segmente D și cu segmentul genic J2 din sectorul cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
întâi reunirea de segmente genice D și J, la care se adaugă un segment genic V, rezultând un exon matur VDJ. În figura 5.1, cel de al doilea segment (V2) dintre cele 129 segmente V, este fuzionat cu segmentul genic D3 al sectorului cu segmente D și cu segmentul genic J2 din sectorul cu segmente genice J, rezultând un exon funcțional V2 D3J2 , dar un asemenea exon funcțional poate fi reconstituit pe bază de hazard din oricare dintre cele trei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se adaugă un segment genic V, rezultând un exon matur VDJ. În figura 5.1, cel de al doilea segment (V2) dintre cele 129 segmente V, este fuzionat cu segmentul genic D3 al sectorului cu segmente D și cu segmentul genic J2 din sectorul cu segmente genice J, rezultând un exon funcțional V2 D3J2 , dar un asemenea exon funcțional poate fi reconstituit pe bază de hazard din oricare dintre cele trei tipuri de segmente genice V, D, J. Odată reconstituit un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
rezultând un exon matur VDJ. În figura 5.1, cel de al doilea segment (V2) dintre cele 129 segmente V, este fuzionat cu segmentul genic D3 al sectorului cu segmente D și cu segmentul genic J2 din sectorul cu segmente genice J, rezultând un exon funcțional V2 D3J2 , dar un asemenea exon funcțional poate fi reconstituit pe bază de hazard din oricare dintre cele trei tipuri de segmente genice V, D, J. Odată reconstituit un asemenea exon funcțional VDJ , lui i
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu segmente D și cu segmentul genic J2 din sectorul cu segmente genice J, rezultând un exon funcțional V2 D3J2 , dar un asemenea exon funcțional poate fi reconstituit pe bază de hazard din oricare dintre cele trei tipuri de segmente genice V, D, J. Odată reconstituit un asemenea exon funcțional VDJ , lui i se poate adăuga exoni din sectorul cu segmente genice C, rezultând unități transcripționale (gene active) pentru sinteza de catene grele imunoglobulinice. Cele mai apropiate segmente genice pentru regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un asemenea exon funcțional poate fi reconstituit pe bază de hazard din oricare dintre cele trei tipuri de segmente genice V, D, J. Odată reconstituit un asemenea exon funcțional VDJ , lui i se poate adăuga exoni din sectorul cu segmente genice C, rezultând unități transcripționale (gene active) pentru sinteza de catene grele imunoglobulinice. Cele mai apropiate segmente genice pentru regiunea constantă sunt Cµ și Cδ, astfel că primele tipuri de imunoglobuline produse în limfocitele B primare sunt IgM și, respectiv, IgD
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de segmente genice V, D, J. Odată reconstituit un asemenea exon funcțional VDJ , lui i se poate adăuga exoni din sectorul cu segmente genice C, rezultând unități transcripționale (gene active) pentru sinteza de catene grele imunoglobulinice. Cele mai apropiate segmente genice pentru regiunea constantă sunt Cµ și Cδ, astfel că primele tipuri de imunoglobuline produse în limfocitele B primare sunt IgM și, respectiv, IgD. Dar, pe măsură ce limfocitele B se maturează, evenimente succesive de recombinare somatică la nivel de ADN asigură reunirea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un singur tip de catenă ușoară sau grea este permis spre a produce o singură genă funcțională pentru catena ușoară și o singură genă funcțională pentru catena grea. Dat fiind faptul că în fiecare eveniment de rearanjament sunt implicate segmente genice imunoglobulinice situate într-unul și același cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate într-o aceeași celulă. Acest fenomen poartă denumirea de excludere alelică. Excluderea alelică este consecința realizării unui rearanjament fructuos de segmente genice, finalizat cu geneza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt implicate segmente genice imunoglobulinice situate într-unul și același cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate într-o aceeași celulă. Acest fenomen poartă denumirea de excludere alelică. Excluderea alelică este consecința realizării unui rearanjament fructuos de segmente genice, finalizat cu geneza unei gene funcționale ce dirijează sinteza catenelor imunoglobulinice, astfel că din motive de economie de materie și energie, nu mai este necesar să se realizeze un același rearanjament de segmente genice în cromozomul omolog. Utilizarea unei probe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
realizării unui rearanjament fructuos de segmente genice, finalizat cu geneza unei gene funcționale ce dirijează sinteza catenelor imunoglobulinice, astfel că din motive de economie de materie și energie, nu mai este necesar să se realizeze un același rearanjament de segmente genice în cromozomul omolog. Utilizarea unei probe marker cu specificitate pentru segmentele genice imunoglobulinice care va reacționa deopotrivă cu regiunea specifică supusă rearanjamentului dintr-un cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcționale ce dirijează sinteza catenelor imunoglobulinice, astfel că din motive de economie de materie și energie, nu mai este necesar să se realizeze un același rearanjament de segmente genice în cromozomul omolog. Utilizarea unei probe marker cu specificitate pentru segmentele genice imunoglobulinice care va reacționa deopotrivă cu regiunea specifică supusă rearanjamentului dintr-un cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu a suferit rearanjamentul de segmente genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
probe marker cu specificitate pentru segmentele genice imunoglobulinice care va reacționa deopotrivă cu regiunea specifică supusă rearanjamentului dintr-un cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu a suferit rearanjamentul de segmente genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dar care nu a suferit rearanjamentul de segmente genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot revela atât pattern-ul rearanjat de organizare genică, cât și pattern-ul caracteristic liniei germinale; în acest caz, admitem
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot revela atât pattern-ul rearanjat de organizare genică, cât și pattern-ul caracteristic liniei germinale; în acest caz, admitem că reunirea de segmente genice s-a produs într-un cromozom, pe când, în celălalt cromozom
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]