3,549 matches
-
comparativ cu cele înregistrate de vacile sănătoase. S-a constatat că intervalul mediu fătareprima însămânțare (zile) la vacile fără afecțiuni puerperale (68,8± 1,31) este mai mic cu 42,1 zile, comparativ cu cel realizat de vacile cu infecții genitale postpartum(110,9± 5,1) și cu 47,5 zile față de vacile cu ovariopatii postpartum, (116,3 ± 4,2), diferențele între loturi fiind semnificative, (p< 0,001). Intervalul mediu fătare-concepție (service-period), (zile) la vacile fără afecțiuni puerperale (105,4± 2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
116,3 ± 4,2), diferențele între loturi fiind semnificative, (p< 0,001). Intervalul mediu fătare-concepție (service-period), (zile) la vacile fără afecțiuni puerperale (105,4± 2,7) este mai scurt cu 62,8 zile față de cel înregistrat la vacile cu infecții genitale postpartum (168,2 ± 4,9 ) și cu 58,8 zile față de cel al vacilor cu ovariopatii postpartum, (174,2±3,7), diferențele fiind semnificative, (p< 0,001) ,(fig. 80). zile vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la vacile cu infecții genitale postpartum (168,2 ± 4,9 ) și cu 58,8 zile față de cel al vacilor cu ovariopatii postpartum, (174,2±3,7), diferențele fiind semnificative, (p< 0,001) ,(fig. 80). zile vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii postpartum interval mediu fătare-prima însămânțare service-period, calving interval Intervalul mediu între două fătări (calving interval ) la vacile fără tulburări puerperale (382,8 zile ) este mai scurt cu 66,2 zile față de cel înregistrat la vacile cu infecții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vaci cu ovariopatii postpartum interval mediu fătare-prima însămânțare service-period, calving interval Intervalul mediu între două fătări (calving interval ) la vacile fără tulburări puerperale (382,8 zile ) este mai scurt cu 66,2 zile față de cel înregistrat la vacile cu infecții genitale (449,2 zile ) și cu 75,9 zile față de vacile cu ovariopatii postpartum ( 450,7 zile). Majoritatea autorilor consideră intervalul între două fătari (calving interval) ca un indicator final al eficienței reproducției la vaci (AGABRIEL, J. și col.1993, OPSOMER
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
asemenea valori mai mari la vacile cu diferite tulburări puerperale. Variațiile valorilor au fost de la 2,21 ±0,06 (realizate de vacile sănătoase) până la 2,74 ± 0,10 și 3,3 ±0,14 însămânțări / gestație (realizate de vacile cu infecții genitale și respectiv cele cu ovarioparii), (fig. 81). n IA/ G vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii Fig. 81 Numărul mediu de însămânțări / gestație la vaci sănătoase și cu diferite afecțiuni postpartum (RUGINOSU ELENA și col. 2000-2001) 222
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
21 ±0,06 (realizate de vacile sănătoase) până la 2,74 ± 0,10 și 3,3 ±0,14 însămânțări / gestație (realizate de vacile cu infecții genitale și respectiv cele cu ovarioparii), (fig. 81). n IA/ G vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii Fig. 81 Numărul mediu de însămânțări / gestație la vaci sănătoase și cu diferite afecțiuni postpartum (RUGINOSU ELENA și col. 2000-2001) 222 La prima IA rata gestației la vacile sănătoase înregistrează o valoare mai mare cu 20,9
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gestație la vaci sănătoase și cu diferite afecțiuni postpartum (RUGINOSU ELENA și col. 2000-2001) 222 La prima IA rata gestației la vacile sănătoase înregistrează o valoare mai mare cu 20,9 % (47,8 % ), față de cea realizată de vacile cu infecții genitale (26, 9 %), (p<0,0 1) și cu 14 % față de cea a vacilor cu ovariopatii (33,8%),(p<0,05), (tab. 28). lte cercetări remarcă faptul că rata de concepție la prima însămânțare crește odată cu creșterea intervalului de realizare a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
infecunditate Investigațiile au relevat faptul că vacile cu diferite afecțiuni puerperale prezintă pierderi de cicluri sexuale prin creșterea intervalului parturiție concepție. S-a constatat că aceste pierderi au fost între 2,9 cicluri sexuale/ vacă, în cazul vacilor cu infecții genitale și 3,3 cicluri sexuale în cazul vacilor cu ovariopatii. Aceste pierderi de cicluri sexuale la vacile bolnave au însemnat cheltuieli suplimentare, considerate neproductive cu întreținerea, furajarea și îngrijirea femelelor bolnave, care în studiul efectuat au însemnat 5 Euro / zi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu soluții cu oxitetraciclină (1,5 2 g./ vacă) + vit. A,D3,E, 45 reprize la 48 ore interval, la un cost mediu de 2 Euro / vacă / tratament și 8 Euro/ vacă / total tratamente. În formele mai grave de infecții genitale (metrite) s-au utilizat, pe lângă tratamentele locale (instilații intrauterine 227 cu soluții de oxitetraciclină, 1,5 g/ vacă), intrauterine și tratamente injectabile cu antibioticede, (Propamicină), 4-5 zile și tonice generale (calciu, glucoză, cofeină), la un cost estimativ de 20 Euro
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul de porumb) să fie limitate la 30-40 % din rație pentru a evita îngrășarea excesivă a femelei și a preveni tulburările metabolice (cetoza, fevra vituleră, sindromul de ficat gras), retenția anexelor fetale și afectiunile genitale inflamatorii. Se va avea în vedere ca vacile să-și mențină o condiție corporală la un scor aproximativ de 3,5 ( în scara de 5 puncte) și să consume energie suficientă pentru a minimaliza declinul balanței energetice care are loc
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pregătire și apoi de desfășurare a parturiției, menținându-se încă o săptămână postpartum sau cel puțin până la eliminarea anexelor fetale, asigurarea unui microclimat corespunzător, în ceea ce privesc condițiile de zooigienă și sanitație, înainte, în timpul și după fătare în vederea prevenirii infecțiilor genitale la vaci. În această perioadă cervixul este dilatat, iar uterul este expus la o varietate de agenți patogeni din mediu, incluzând bacterii, virușii, ciuperci, etc. Se va asigura așternut uscat, curat, de preferință din paie pentru că absorb mult mai bine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o persoană competentă pentru a rezolva în mod corect eventualele distocii. Se va evita intervențiile prea timpurii și dacă nu sunt necesare, deoarece pot produce probleme inflamatorii sau traumatisme inutile. Se va face toaleta parturientei, a trenului posterior și organelor genitale externe înainte de parturiție, lăsând ca acest proces să aibă loc în mod fiziologic, după asigurarea faptului că nu sunt probleme de rețineri ale fătului sau de altă natură. Dacă pungile fetale se rup și lichidele fetale se scurg, fătarea neevuluând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
medicamentos antiinfecțios intrauterin cu 4-6 bujiuri spumante cu oxitetraciclină sau cu alte antibiotice sau chimioterapice în vederea prevenirii infecției utrerine consecutiv retenției anexelor fetale, tratarea adecvată a diferitelor tipuri de tulburări ce pot să apară în această perioadă (hipocalcemii, pareza, infecții genitale, mamare), transferând femela în lotul de producție după o săptămână, după ce a fost examinată clinic și există siguranța că evoluția proceselor de refacere a uterului postpartum este normală, supravegherea desfășurării involuției uterine prin observații zilnice a caracterului scurgerilor loșiale postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
40-50 ml, 100.000 UI Penicilină și 1 g. Streptomicină, la depistarea primului estru până la 50 zile postpartum pentru prevenirea unor infecții subclinice și a crește fertilitatea vacilor (RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU, M. D., 1998), diagnosticarea și tratarea infecțiilor genitale precoce și adecvat tipului inflamator.Tratamentele intrauterine tradiționale (oxitetraciclina 1,5 2 g/ vacă + 80-100 ml apă distilată, vitamine AD3E) pentru endometrite, au fost utilizate în fermă cu rezultate variabile. Situații similare au fost indicate și de alți autori (FERRY
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
care se găsesc la acest nivel (mecanici, chimici, termici, dureroși). Tusea este un reflex de apărare apărut ca urmare a stimulării mecanice, chimice sau termice a receptorilor de la nivelul căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Euforbus, un erou troian, ceea ce i-a întărit ideea că toate sufletele - inclusiv cele ale animalelor - transmigrau în alte trupuri după moarte. Din această cauză era vegetarian, însă nu mânca fasole, deoarece aceasta producea gaze și se asemăna cu organele genitale. Dar, deși a avut asemenea convingeri, a fost un mare orator, un cărturar renumit și un profesor carismatic. Se spune că el ar fi scris constituția grecilor din Italia. Discipolii îl urmau pretutindeni și, curând, și-a format un cortegiu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care se găsesc la acest nivel (mecanici, chimici, termici, dureroși). Tusea este un reflex de apărare apărut ca urmare a stimulării mecanice, chimice sau termice a receptorilor de la nivelul căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care se găsesc la acest nivel (mecanici, chimici, termici, dureroși). Tusea este un reflex de apărare apărut ca urmare a stimulării mecanice, chimice sau termice a receptorilor de la nivelul căilor respiratorii și din afara lor (pleură, diafragm, conduct auditiv extern, intestinal, genital etc). Tusea constă într-o inspirație forțată urmată de o închidere a rinoși oro-faringelui de către palatul moale, închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
într-un text de la începutul secolul 17, dar în prezent este considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată acestui cuvânt în Atlasul lingvistic român, rezultă că termenul are foarte multe sensuri, în diversele localități anchetate: „stomac“, „diaree“, „organe genitale“; nemaifiind folosit, sensul lui nu este bine cunoscut. pântece, burtă, foale De remarcat că în câmpurile semantice există perechi sau serii de sinonime. Unele sunt mai vechi și au apărut datorită nevoii de expresivitate, altele sunt mai noi, apărute în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
medic creștin. Făcuse studii în Alexandria și ajunge medic la curtea lui Iustinian în Bizanț. în cartea sa Tetrabiblion popularizează tehnici chirurgicale folosite de Rufus din Ephes și Leonidas ca și cele ale lui Soran și Philumenos în chirurgia organelor genitale. Face observații clinice pertinente, mai ales privind căile respiratorii și digestive, chirurgia hemoroizilor etc. Recomandă ca în prepararea unor medicamente să se rostească rugăciuni creștine. Tetrabiblionul său s-a impus ca o carte necesară chiar dacă era compilată. Pe lângă aceste personalități
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sindromului de adaptare în care stressul determină dezechilibru neurovegetativ și hipofizo suprarenal, crede că nu e nicicum mai cunoscută azi decât în vremea lui Galen. între ipotezele numeroșilor cercetători este și cea care presupune rolul epifizei în dezvoltarea somatică și genitală. Fiindcă nu s-a reușit extragerea hormonului epifizar, ipotezele rămân stimulative cercetării. Despre timus endocrinologii spun că e și mai învăluit în secret. Fiziologul și pediatrul francez Jean Comsa (n.1907) a crezut, în 1950 că a descoperit și extras
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
naturii și unul la Sorbona cu numeroase lucrări publicate singur și în colaborare cu profesori, între care, Traité de Médecine, 4 volume, în colaborare cu Lancereaux, totalizând 3868 de pagini (neurologie și patologia aparatelor: nervos, cutanat, respirator, digestiv, urinar și genital). în acest spirit științific va publica, în țară, Traite de physiologie Médicale, 3 volume, însumând 2110 p, precum și lucrări în domenii variate: fiziologie, patologie, neurologie, cardiologie, terapeutică, nosologie, endocrinologie cu preferință pentru studiul pancreasului descoperind pancreatina (insulina). Uimitoarea sa descoperire
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]