3,088 matches
-
cromozomi și că mecanismul determinării sexuale este identic la om și Drosophila nelanogastea (sindroamele cromozomiale erau, practic, necunoscute). 7.2.3. Paradigma decizională După anii ’50, dezvoltările din genetică, practic, au explodat. S-a identificat numărul corect de cromozomi ai genomului uman (46), au fost descrise mecanismele implicate în sindroamele cromozomiene Down, Klinefelter și Turner. De asemenea, s-au elucidat mecanismele implicate în trisomia 13 și 18. Toate aceste dezvoltări au făcut ca precizia calculării riscului pentru o anumită boală și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Toward effective counseling and psychotherapy. Chicago: Aldine Publishing Company. CAPITOLUL 8 APLICAȚII ALE CONSILIERII GENETICE 8.1. Tulburări autozomale și hererozomale Bazele genetice ale maladiilor monogenice Dezvoltarea ființei umane depinde atât de factorii genetici, cât și de factorii de mediu. Genomul (compoziția genetică a unui individ) se stabilește în momentul concepției zigotului. Informația genomică este conținută în ADN-ul cromozomial și în motocondrii. Cele mai multe maladii au o componentă genetică, a cărei importanță variază în funcție de context. Factorii de mediu interni și externi
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este alcătuit dintr-o rețea gigantică de tip metabolic. O altă rețea este cea genetică. O genă, care conține un cod genetic dat de ordinea proteinelor conținute, poate fi controlată de prezența altor proteine, care sunt activatori sau inhibitori, astfel încât genomul însuși formează o rețea ale cărei vârfuri sunt reprezentate de proteine și arce reprezintă dependența de producția de proteine din celelalte vârfuri. Rețelele genetice reprezintă încă un domeniu de studiu și cercetare pentru viitor, deoarece încă nu sunt clarificate toate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Îmbătrânire diferențiată , iar vârsta biologică nu este Întotdeauna similară cu cea cronologică. Cauzele acestei inegalități În ritmul Îmbătrânirii la diferite persoane sunt numeroase, printre care se numără și ereditatea, factorul genetic. Fiecare dintre noi vine pe lume cu un anumit genom, cu un anumit capital genetic, care prezintă importanță În procesul Îmbătrânirii , dar nu reprezintă totul. De aceea, longevitatea nu poate fi considerată, În nici un caz, numai un "dar al geneticii", un dar al lui Dumnezeu. Numeroși alți factori intervin și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
va trebui să își găsească un partener, va trebui să îi placă. Selecția sexuală are așadar la bază o competiție între indivizii de același sex și din aceeași specie cu scopul de a se reproduce și de a-și transmite genomul mai departe. De ce „selecție sexuală”? Pur și simplu pentru că doar caracteristicile cel mai bine adaptate la această competiție au fost reținute. Vom vedea în această carte că un mare număr de diferențe între bărbați și femei își au originea în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
-și întreține o asemenea frumoasă coadă lipsită de o utilitate practică. Potrivit teoriei, această coadă este bună pentru a le arăta femelelor că masculul are mijloacele de a risipi multă energie pe lucruri inutile. Ceea ce lasă să se bănuiască un genom ieșit din comun! Iată cum un handicap poate fi până la urmă folositor. Înțelegeți că dacă aplicăm această teorie în sfera umană un act binevoitor este desigur un handicap deoarece ne face să pierdem timp și bani, dar este de asemenea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai expuși la depresie, sunt mai anxioși și dezvoltă mai multe tulburări ca răceala, insomnia, migrenele decât ceilalți (Shackelford T.K. și Larsen, 1997; Manning, Koukourakis și Brodie, 1997). Astfel, în studiul lui Thornhill et al., simetria chipului este dovada unui genom superior, demonstrează o creștere armonioasă și o dezvoltare stabilă. La o mare varietate de specii, inclusiv la ființele umane, simetria este preferată asimetriei, mai ales pentru că este un marker al calității genetice și evolutive. De altfel, s-a demonstrat că
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
femei. Cât despre bărbați, ei nu sunt atât de prevăzători, fiind mai puțin afectați de sarcină care nu este atât de costisitoare pentru ei. Bărbații au căutat pur și simplu femei fertile și fidele. Trebuiau totuși să se asigure că genomul transmis le aparține. Numeroase teme ale fișelor au legătură directă cu reproducerea în această carte. Cu toate acestea, o dată cu apariția contracepției orale, am intrat într-o fază de schimbare. Comportamentele s-au modificat și cu siguranță o vor mai face
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Cuvântul, dar Cuvântul nu a fost numai la Început, El există și acum În noi, purtăm În noi gândurile și cuvintele Tatălui Ceresc. Ce este telegonia? Simplist vorbind, dacă o zebră și o iapă se Împerechează, nu rezultă nimic, fiindcă genomurile lor sunt incompatibile. Dar peste câțiva ani, iapa poate naște mânji vărgați. Din punct de vedere al geneticii materialiste, este o aberație. Dar genetica cuantică explică foarte clar acest lucru. Cromozomii au capacitatea de a memora informația nu doar pe cale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În mod diferit, și modul de utilizare a cuvântului "genă" variază. Astfel, el se poate referi atât la partea materială, cât și la cea conceptuală. După descoperirea ADN-ului ca material genetic, și odată cu dezvoltarea biotehnologiei și o dată cu proiectul decodării genomului uman, cuvântului "genă" a Început să se refere mai ales la Înțelesul său din biologia moleculară, adică la segmentele de ADN pe care celulele le transcriu În ARN și le traduc (cel puțin În parte) În proteine. În vorbirea obișnuită
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
instrucțiunile necesare creării si reglării moleculelor În celule. precizate ale cromozomilor, care se numesc loci (singular: locus). Această localizare este Întotdeauna identică de la o generație la alta. Totalitatea materialului genetic, adică toate moleculele de ADN ale unei celule, este denumita genom. Cromozomii mergând În perechi, fiecare celulă posedă fiecare genă În dublu. Doar genele purtate de cromozomii X si Y la individul de sex masculin sunt unice. Diferitele versiuni ale unei gene (gena "culoarea ochilor", de exemplu) sunt denumite alele (ochi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
revelează faptul că mediul controlează genele; 3. Mit 3 - „Supraviețuirea celui mai potrivit” conduce evoluția /Revizuire - Cooperarea conduce evoluția; Cromozomii Sunt structuri aflate În nucleul celulei care poartă gena. GenomCantitatea de material genetic care definește zestrea ereditară a oricărui organism. Genomul uman se Împarte În două sisteme genetice separate și independente: genomul nuclear și genomul mitocondrial. 4. Mit 4 - Evoluția este un proces Întâmplător /Revizuire - Organismele se dezvoltă pentru a se conforma mediului. Rezultate recente privind cercetarea biologică a corelației gene-mediul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mai potrivit” conduce evoluția /Revizuire - Cooperarea conduce evoluția; Cromozomii Sunt structuri aflate În nucleul celulei care poartă gena. GenomCantitatea de material genetic care definește zestrea ereditară a oricărui organism. Genomul uman se Împarte În două sisteme genetice separate și independente: genomul nuclear și genomul mitocondrial. 4. Mit 4 - Evoluția este un proces Întâmplător /Revizuire - Organismele se dezvoltă pentru a se conforma mediului. Rezultate recente privind cercetarea biologică a corelației gene-mediul Înconjurător a spulberat conceptul de determinism genetic În biologie. Noile descoperiri
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
evoluția /Revizuire - Cooperarea conduce evoluția; Cromozomii Sunt structuri aflate În nucleul celulei care poartă gena. GenomCantitatea de material genetic care definește zestrea ereditară a oricărui organism. Genomul uman se Împarte În două sisteme genetice separate și independente: genomul nuclear și genomul mitocondrial. 4. Mit 4 - Evoluția este un proces Întâmplător /Revizuire - Organismele se dezvoltă pentru a se conforma mediului. Rezultate recente privind cercetarea biologică a corelației gene-mediul Înconjurător a spulberat conceptul de determinism genetic În biologie. Noile descoperiri conduc la concluzia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În perioadele critice, la o avalanșă de „alarme false". Progresul științific este totdeauna folosit și În scop distructiv, de exterminare a semenilor umani. Un exemplu diabolic, În acest sens, Îl constituie descoperirile din biologie Îndeosebi descoperirea ADN-ului și a Genomului uman. Pe baza lor, În prezent se pregătește așa numita “bombă etno” o bombă biologică, care va avea ea Însăși “inteligența” de a face diferența Între diferite grupuri etnice. Conform unor deconspirări, statul israelian lucrează asiduu la o nouă armă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
universul. Crezînd în materie, oamenii de știință au luat propria decizie metafizică, o metafizică proastă desigur. Potrivit lui Erwin Schrodinger, "ceea ce vedem sub formă de corpuri și forțe materiale nu sunt altceva decît forme ale structurii spațiului". Cînd s-a decriptat genomul uman (2003), geneti cienii au costatat cu surprindere că omul are un număr redus de gene, cuprins între 20.000-25.000, cam cît un pui de găină sau cît un vierme. Sigur, genele nu spun povestea noastră, dar ne oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a făcut-o lumina-iubire de la Moșu, care-ntre timp a ras cîteva pahare ca popa și dus a fost, cu Rudolf-cel-cu-coarne-de-copac-inițial la alți copii virtuali (pardon, am vrut să spun virtuoși). 5.14. Mintea misterului În 2003 a fost decriptat genomul uman. Știți cîte gene are omul? Între 20.000-25.000, cam cît un pui de găină, sau chiar un vierme. Deci nu avem nevoie de foarte multe. Dar ele nu sunt lucruri obișnuite, deoarece conservă conștiința (vezi Deepak Chopra, 2012
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Ăsta e un soi de "neuro-marketing". În 2004, într-un anunț spectaculos, americanul Dean Hamer, specialist în biologie moleculară, a afirmat pentru prima dată că există o "genă a Lui Dumnezeu". Deci credința este instinct și ar fi cuprinsă în genomul uman. Cu alte cuvinte, omul este condiționat genetic pen-tru a crede, credința se transmite ereditar. De-ar fi să cunoaștem însă funcțiile biochimice ale tuturor genelor și tot nu am putea explica un fenomen atît de complex cum este spiritualita-tea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și condus de Francis Collins, reprezintă o realizare de hărți genetice ale organismelor, animale sau umane, un fel de informatizare a trupurilor în funcție de structura ADN a acestora (vezi Marks, 1994, sau Lewontin, 1994, pentru o critică a acestui proiectă. Cunoașterea genomului uman sau a totalității genelor deschide o serie de oportunități, dar ridică și o multitudine de semne de întrebare în legătură cu posibilitatea de „reprogramare” a umanului (vezi mai jos discuția despre transumanismă. O altă concretizare, inițiativa Visible Human Project, aparținând US
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reformării corporale și identitare: degradarea ordinii natural-biologice contravine specificului, valorilor și aspirațiilor umane și poate coincide cu instituirea unei ordini bioteroriste, a crimelor împotriva umanității înseși. Posibilitatea biodezastrului întrevăzută de acești critici este socotită a începe concomitent cu controlul asupra genomului uman, caz în care riscurile și pericolele depășesc beneficiile, la nivel atât ontologic-cognitiv, cât și social-politic. Considerând homo sapiens drept vârful dezvoltării speciilor inteligente, nu fără aroganța care plasează umanul în centrul universului, acești critici doresc oprirea evoluției biologic-cognitive în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viu și non-viu sau între prezență și absență. Arta pare a replica știința, dar și a o comenta și critica. Astfel, controversele însele din știința de azi, în legătură cu modificarea genetică a organismelor, proces prin care se inserează ADN străin în genomul unui organism, sunt perpetuate și adâncite în artă. La fel ca în știință, care poate astăzi să transmute genetic ființele, în arta transgenică se regăsesc specii mixte sau mutanți genetici care deopotrivă fascinează și înspăimântă privirea umană. Animalele și peștii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
O radicalizare a artei transgenice se produce în „GFP Bunny” (2000Ă, manifestare artistic-tehnologică situată la limita oricărei reprezentări tradiționale a relației om-animal, marcând crearea și integrarea în societate a unui iepure verde fluorescent pe nume Alba. Iepurele în al cărui genom se injectează un zigot (Green Fluorescent Protein sau GFPĂ devine „obiectul”/„subiectul” câtorva expoziții artistice transgenice. Realizat cu sprijinul specialiștilor în biotehnologie, iepurele este un exemplu de bioart, în dimensiunea transdisciplinară a sintagmei. Astfel de lucrări acordă semnificație estetică și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Artistul nu vede în această formă de transumanism o criză a omului, dimpotrivă, plin de optimism tehnoartistic, precum corifeii mișcării transumaniste, întrevede un început de drum pentru valorificarea potențialului uman, în noua accepție transgenică: „A fi om va însemna că genomul uman este, nu o limitare, ci punctul nostru de început” (Kac, 1998, onlineă. Prin crearea de organisme transgenice, artistul nu intenționează să găsească însuși misterul vieții, ci să retrezească dorința căutării acestuia printr-un nou tip de artă. Deopotrivă limitele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Ghiu, 2002, pentru sintagma „omul terminal”Ă. În continuarea acestor idei, Virilio (1998Ă atacă nu doar inteligența artificială, ci și tehnologiile bioinformatice și anunță posibilitatea prefigurării unei „bombe genetice” întrucât, prin clonarea umană, generată de alcătuirea unei „hărți fizice a genomului uman”, hartă a „eugenismului”, se favorizează nu selecția naturală, ci selecția artificială. Noul model al umanității, pe care îl anticipă moralistul, model transuman sau transgenetic, derivă din experiențele conotate negativ ale decriptării codului genetic. Științele cibernetice pătrund în domeniul științei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1998, p. 159Ă. Posibilitatea alarmantă a dispariției speciei umane prin hipertehnologizare, prefigurată și de Baudrillard sau de criticii bioconservatori ai transumanismului (precum Fukuyama, 2004, Bowring, 2003, McKibben, 2003 - vezi mai susă, este pusă în evidență prin operațiunea „industrializării viului”: controlul genomului uman și colonizarea corpului prin manipularea tehnologiilor cibernetice. Virilio atrage atenția asupra acestui pericol în termeni extremiști pentru că, consideră filosoful, întreaga omenire poate fi implicată în distrugerea ireversibilă. Problema este, ca de fiecare dată în legătură cu atitudinea urbanistului francez, că această
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]