2,700 matches
-
și am mers mai departe, spre Antipa-MȚR-Geologie. La Antipa am stat jumătate de oră la coadă ca să pot intra, iar în spatele meu era și mai multă lume. La Muzeul Țăranului Român, următorul pe listă, era și mai aglomerat, iar după Geologie am plecat direct acasă pentru că noaptea albă a muzeelor se cam apropia de „zori“ - pentru cei care nu știu, chiar și în „noaptea albă“ muzeele nu sunt deschise mai târziu de ora 1.00, pentru că a doua zi au program
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Herman Maxy, Carmen Coțofană, cu „Compoziție“, inspirată de lucrarea omonimă a lui Hans Mattis Teutsch, Ana Cătălina Gubandru cu „Caché“, inspirată de „Nud cu văl“ de Max Herman Maxy. Merită să investești într-un muzeu Și cei de la Muzeul de Geologie și-au pus imaginația la treabă și au produs o noapte mezozoică în miniatură, cu trei dinozauri fioroși, jocuri de lumini, sunete de junglă, liane, buruieni. E drept, un joc de-a Jurrasic Park cam infantil, dar care merită apreciat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
cu trei dinozauri fioroși, jocuri de lumini, sunete de junglă, liane, buruieni. E drept, un joc de-a Jurrasic Park cam infantil, dar care merită apreciat, măcar pentru intenția oamenilor de a face ceva cu muzeul lor. Pentru că Muzeul de Geologie este un unicat: mă întreb dacă nu cumva o astfel de expoziție ar putea intra cu succes într-un muzeu al muzeelor făcut în viitor. Când am vizitat prima dată Antipa, nu eram încă la liceu și clar a intrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
conducător interimar era șeful guvernului din Moldova - Mihail Kogălniceanu. Acesta a acceptat propunerea directorului Urechia și a prezentat-o domnitorului Alexandru Ioan Cuza, însoțită de o programă de învățământ. În această programă, în afară de disciplinele de matematică, istorie naturală (zoologie, mineralogie, geologie, paleontologie), chimie organică și anorganică, figura un număr semnificativ de discipline de fizică. Este interesantă parcurgerea programei de învățământ din perioada de început a învățământului de fizică în Iași, în comparație cu un extras din planul de învățământ la Facultatea de Fizică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
împreună cu mai tinerii lor colaboratori Ion Gugiuman, Ion Șandru, Constantin și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale (geologie, botanică, zoologie) în funcție de structura și denumirea facultății. Specificul geografiei ieșene pentru o lungă perioadă de timp, cu deosebire începând cu I. Simionescu, continuând cu M. David și urmașii săi la catedră până la reforma învățământului din toamna anului 1948, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de a doua latură a pregătirii studenților, respectiv Geografia umană cu toate ramurile ei, la un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana ș.a.). Am admirat la el și stilul conciziei, preciziei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sătenilor ce îl cunoașteau de când mai făcuse cercetări etnografice în acel sat. Scuzele și rugămințile mele nu l-au înduplecat. A trebuit să apelez prin profesorul Năstase, ca să-l convingă să nu-mi compromită absolvirea ultimului an universitar. Științele naturale (geologia, climatologia, hidrologia, biologia) dețineau o pondere importantă în pregătirea geografilor ieșeni, de unde și poziționarea geografiei în cadrul Facultății de Științe Naturale, fiind singura din țară care punea accent pe studiul naturii cu geosferele sale (desigur, fără a ignora antroposfera), dar accentuând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zi ... la orele opt ...toată lumea să fie gata de plecare pentru realizarea programului științific prevăzut. Așadar, o îmbinare perfectă a utilului cu plăcutul. Mai trebuie amintit doar că aceste "aplicații practice" erau organizate în comun de către secțiile de geografie și geologie, la care uneori se atașau și secțiile de biologie, încât se atingeau frecvent cifrele de 60-70 studenți și în jur de 10 cadre didactice, deci o întreagă "caravană" în mișcare ... și un "eveniment" pentru toate localitățile de pe traseu. Aceste veritabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
localul școlii din sat. Am ținut să mă refer la această primă parte a excursiei și iată de ce. Profesorul Mircea Savul, cunoscător al regiunii și cunoscut în sat de pe vremea când își făcea teren pentru teza sa de doctorat privind geologia M-ților Bistriței, a dorit să ne facă părtași la un act de cultură ... să mergem pe urmele marelui nostru povestitor Ion Creangă. Primul lucru făcut a doua zi a fost să oprim caravana la fosta casă a babei Irinuca din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ajung la stația de autobuze (R.A.T.A.) și de aici la Bivolari. Atenție!!! După ce m-am suit în tramvaiul de la capătul Copoului, imediat, la următoarea stație văd că urcă, tocmai prin spate, unde eram și eu cu balotul, profesorul de geologie, P.Jeanrenaud, cu care am dat unul dintre ultimele mele examene, pentru care mi-a dat nota maximă și m-a felicitat. "Ce faci, domnule Barbu"? I-am explicat că mă duc să iau autobuzul spre Bivolari, unde sunt numit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cei patru ani de studenție (1945-1949) nu mi-am permis niciodată să calc pe aici. Era sediul zeilor, tabu pentru orice student neinvitat special. Acum mi-am dat seama că Secția de Geografie dispunea de un spațiu privilegiat, ocupând împreună cu geologia întreg parterul acestei importante aripi. Nu este de mirare, dacă ne gândim că cei doi mari geologi ieșeni care au pus bazele geografiei din acest oraș de mare cultură românească: Ion Simionescu și Mihai David au fost și rectori ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mi-ar fi revenit în familie, degrevându-mă de orice muncă ce m-ar fi sustras obligațiilor mele universitare, fără să-și neglijeze cu nimic responsabilitățile sale profesionale fie pe linia academică cu care a început ... fie în cadrul Secției de Geologie a Facultății de Geologie și Geografie de la Universitatea "Al.I.Cuza" Iași cu care a finalizat și de la care s-a pensionat la limita de vârstă peste tot remarcându-se printr-o excelentă prestație didactică și construindu-și o reputație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în familie, degrevându-mă de orice muncă ce m-ar fi sustras obligațiilor mele universitare, fără să-și neglijeze cu nimic responsabilitățile sale profesionale fie pe linia academică cu care a început ... fie în cadrul Secției de Geologie a Facultății de Geologie și Geografie de la Universitatea "Al.I.Cuza" Iași cu care a finalizat și de la care s-a pensionat la limita de vârstă peste tot remarcându-se printr-o excelentă prestație didactică și construindu-și o reputație științifică fără cusur. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1950-1955) și asistent (1955-1957). Sub aspectul conținutului, geografia a încetat a mai fi o știință unică, în sensul că geografia fizică era inclusă în categoria științelor naturale motiv pentru care se introduc masiv în planul de învățământ discipline din domeniul geologiei și biologiei (plus obiecte auxiliare ca fizica, chimia, matematici superioare) iar geografia umană și economică, în categoria științelor sociale. Important este faptul că această fractură nu s-a repercutat și asupra cadrelor didactice afiliate celor două domenii geografice, arbitrar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la toate nivelurile de organizare, de la planetar la continental, provincial, național, regional, districtual și local. Diversificarea specializărilor a atras după sine și înmulțirea cadrelor de specialiști. În domeniul geografiei fizice, baza și permanența au fost asigurate de Liviu Ionesi în geologie, V.Băcăuanu, I.Donisă, I.Hârjoabă și Irina Ungureanu în geomorfologie, Elena Erhan în climatologie, Maria Schram, Maria Pantazică, I.Stănescu în hidrologie, N.Barbu în pedogeografie, V.Băican în cartografie-topografie, cu mențiunea că majoritatea au activat (și unii chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
anterioare ca un specific al geografiei ieșene. De remarcat că pe traseu, în acest domeniu, au mai activat cu rezultate onorabile I.Bojoi și I.Ichim, iar temporar Eugenia Petraș și D.Ploscaru. Reuniune științifică în cadrul Facultății de Geografie și Geologie Domeniul geografiei umane, inițiat de Gh.I.Năstase în prima etapă și amplificat de Ion Șandru în a doua etapă, beneficiază acum de o creștere evidentă a numărului de cadre: Veronica Giosu, C.Blaj, P.Poghirc, M.Apăvăloae, V.Nimigeanu, D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Regula lui Conwy Lloyd Morgan Opera lui Conwy Lloyd Morgan (1852-1936) reprezintă o încercare îndreptată împotriva tendințelor de a interpreta comportamentul animal cu metode și mijloace scăpate de sub rigoarea celor proprii științelor naturii. Acesta a fost profesor de zoologie și geologie la Universitatea din Bristol. Contribuțiile lui se raportează la cristalizarea metodei comparative aplicate la studierea comportamentului. În istoria științei comportamentului s-a păstrat prin formularea unei reguli ce-i poartă numele. Conform acestei reguli, un comportament trebuie explicat, pe cât posibil
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
bloc, arc ș.a. „Când nu ar fi această înnoire Superbul arc de trece, de beton.” (Frământare intimă) Filozofie: distinct, pasiune, etapă, aspect, amorfă, sentiment, instructivă, fenomen, strat social, plasmă: „Materia își începea, enormă, Viața-n cea mai primitivă formă.” (Geneza) Geologie: faună, floră, fluviu, mineral, rocă, organic. „Și fluviul curge în curbe-ndoite spre nalturi Cu apele-i palide-n tot mai grăbită năvală. E-un clocot de valuri, e-un cor ce se zbuciumă-n salturi. Aud zăngănind o fantastică
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în vedere că geografii, geologii și biologii ieșeni au studiat amănunțit Podișul Moldovei și îndeosebi Câmpia colinară a Jijiei, din care face parte și comuna Șipote. Există și cercetări geografice locale foarte valoroase, deși puține, cu privire la studiul solurilor, geohidromorfologiei și geologiei teritoriului comunei Șipote. Lucrări ce prezintă un interes științific deosebit, aparțin cercetătorilor ieșeni :V. Butnaru (1959), M.Schram, M.Pantazică, I.Ungureanu(1978),M.Brânzilă(1996-1997;1999). Referințe cu privire la așezările, populația și economia din zona Șipote s-au făcut în cadrul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
I.Ungureanu(1978),M.Brânzilă(1996-1997;1999). Referințe cu privire la așezările, populația și economia din zona Șipote s-au făcut în cadrul unor studii de cuprindere mai mare, ce oferă o imagine incompletă asupra particularităților uman- geografice din comuna Șipote. Cercetările geologice Geologia zonei Șipote a fost abordată în cea mai mare parte a studiilor geologice de ansamblu, ce se referă la cea mai reprezentativă unitate de platformă de pe teritoriul României - Platforma Est -Europeană și la subunitatea pe care este amplasată zona studiată
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929 un moment de hotar prin apariția lucrării, ,Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, a lui Th.Văscăuțanu, în care schemele stratigrafice elaborate de înaintași sunt profund modificate. Apariția acestei lucrări marchează o nouă viziune asupra geologiei părții dintre Jijia și Bahlui, autorul sesizând faptul că depozitele de aceeași vârstă se pot acumula în condiții faciale diferite (ex: argilele de Ungheni s-au acumulat în același timp cu calcarele de Chișinău). În 1950, I. Atanasiu și N.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de la Todireni, comună apropiată de comuna Șipote. În cercetarea geologică a zonei Șipote, în ultimii ani au fost obținute noi rezultate, în urma activității laborioase a cercetătorilor ieșeni. Un merit deosebit în această direcție revine profesorilor de la Facultatea de Geografie și Geologie, ale căror cercetări sunt consemnate în lucrări de mare interes științific, cum sunt cele publicate de M.Brânzilă:, ,Contribuțion a la biostratigraphie du Sarmatien de la Zone de Șipote (Plate- forme Moldave)”,1996-1997 și, mai recent, în 1999 :,,Geologia părții sudice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Geografie și Geologie, ale căror cercetări sunt consemnate în lucrări de mare interes științific, cum sunt cele publicate de M.Brânzilă:, ,Contribuțion a la biostratigraphie du Sarmatien de la Zone de Șipote (Plate- forme Moldave)”,1996-1997 și, mai recent, în 1999 :,,Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”. În aceste lucrări este analizat și forajul de la Șipote, executat de GEOMOLDCâmpulung Moldovenesc, cu scop hidrogeologic (Fig. nr. 1).Investigarea acestui foraj reprezintă o sursă importantă pentru obținerea unor noi informații despre sedimentele din Sarmațian
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din Platforma Moldovenească. Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin, Bahlui și Prut arată o alcătuire puțin încurajatoare pentru punerea în valoare a unor resurse de natură minerală în accepțiunea tehnologiilor actuale”. Autorul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]