KorAP: Find »[drukola/base=germanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...113 >

2,818 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

59) 3 constituenți preverbali a. *Ik een boek 's avonds lees. S O adjunct V b. *Een boek ik 's avonds lees. O S adjunct V c. *'s Avonds een boek ik lees. adjunct O S V Spre deosebire de gramatica V2 germanică, care poate fi caracterizată drept o gramatică V2 strictă, în limbile romanice vechi (cu excepția francezei vechi) funcționează o gramatică V2 relaxată (Ledgeway 2007: 122-123): regula V2 nu este o constrângere strictă de ordonare rigidă a verbului în a doua poziție

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în două părți, o periferie stângă în domeniul căreia se deplasează verbul și opțional alți constituenți focalizați sau tematizați (v. și Salvi 2001): (60) [Periferie stângăTOP / FOC V [Nucleu propozițional S tV O ADV] O altă deosebire între gramatica V2 germanică și gramatica V2 romanică este legată de disponibilitatea ridicării verbului la C în propozițiile subordonate: în gramatica V2 a neerlandezei, a germanei sau a limbilor scandinave continentale 19 (dar nu și în islandeză sau idiș, v. Zwart 1997: 88; Diesing

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
tranziționale V2 în sintaxa limbilor romanice vechi. 3.1.2 Asimetria propoziție principală / propoziție subordonată O caracteristică proeminentă a gramaticii V2 romanice vechi este asimetria propoziție principală / propoziție subordonată 20 (Salvi 2001; Ledgeway 2007; Poletto 2014; Wolfe 2015a). În limbi germanice ca olandeza sau germana, asimetria propoziție principală / propoziție subordonată este radicală, gramatica V2 caracterizând doar propozițiile principale declarative (v. den Besten 1983; Vikner 1995; Zwart 1998 i.a.)21. În limbile romanice vechi, asimetria propoziție principală / propoziție subordonată este mai

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
2007, 2008; Poletto 2014; Wolfe 2015a, 2015b i.a). Gramatica V2 romanică nu este, așadar, caracterizată de așa-numitul efect de "gât de sticlă" (engl. bottleneck effect, Poletto 2002) - ridicarea unui singur constituent la stânga verbului deplasat la C - caracteristic limbilor germanice. (70) E per volontà de le Virtuditutta questa roba și prin testament GENDEF Virtuți toate aceste lucruri tra' poveri dispense între săraci împărți.PS.3SG ' Și conform testamentului Virtuților a împărțit toate aceste lucruri la săraci' (italiana veche; Poletto 2014

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de condițional și viitor cu inversiune V-AUX în termenii analizei deplasare lungă a centrului (engl. Long Head Movement),precum și encliza pronumelor din spaniola veche, Rivero (1993: 232) remarcă faptul că acestea sunt "a subset of the root contexts where Germanic V2 is found, which seems to be the case in Old Portuguese too". Cu alte cuvinte, inversiunile sunt considerate tot o manifestare a gramaticii V2 romanice. Cât privește analiza structurilor cu inversiune, Rivero (1993) le derivă prin Long Head Movement

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ca un mijloc alternativ de satisfacere a constrângerii V2 în limbile romanice vechi. 3.1.5 Rezumat (i) Limbile romanice vechi sunt caracterizate de o gramatică V2 relaxată ale cărei principale caracteristici sunt următoarele: • spre deosebire de gramatica V2 strictă din limbile germanice, a cărei manifestare este deplasarea verbului în domeniul C asociată cu avansarea unui singur constituent la stânga verbului, gramatica V2 romanică se caracterizează prin deplasarea verbului, cealaltă operațiune (avansarea unui XP la stânga verbului) fiind frecventă, opțională și nu limitată la un

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
FINP,v. Ledgeway 2007, 2008; v. și Cognola 2013 pentru mòcheno). Și Alboiu, Hill și Sitaridou (2014: 2); Hill și Alboiu (2016: 89) atrag atenția asupra faptului că româna veche nu este o limbă cu V2 generalizat de felul limbilor germanice. După cum am subliniat în mai multe puncte din acest capitol și din capitolul anterior, specificul gramatical al deplasării verbului în limba română modernă și veche - și anume, deplasarea verbului ca grup (VP-movement) - face următoarele predicții, verificate de datele din română

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și Remberger 2012) (v. §3.2.2.1.2 supra), sunt argumente distribuționale împotriva deplasării la FOCP. Ultima proiecție care a fost propusă în bibliografia asupra limbilor romanice vechi (Ledgeway 2008, 2012: 161, Wolfe 2015b i.a.) și a limbilor germanice (Cognola 2013) ca găzduind verbul deplasat în structurile V-la-C este proiecția FINP, cea mai joasă proiecție completivă din structura scindată a domeniului C propusă de Rizzi (1997), proiecție constituind limita de jos a domeniului C. Analiza românei moderne din capitolul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
i), ilustrată prin exemple precum cele din (116), arată că în structurile cu deplasare a verbului la C, efectul de "gât de sticlă" (engl. bottleneck effect, Poletto 2002) - i.e. un singur constituent poate preceda verbul deplasat la C - specific limbilor germanice V2, dar nespecific limbilor romanice vechi cu gramatică V2 relaxată (cu excepția francezei vechi, care are o gramatică V2 de tip germanic, v. Adams 1987; Roberts 1993), nu este activ nici în limba română veche. (116) a. Atuncederepțiilumina-se-voru ca soarele, iară

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de sticlă" (engl. bottleneck effect, Poletto 2002) - i.e. un singur constituent poate preceda verbul deplasat la C - specific limbilor germanice V2, dar nespecific limbilor romanice vechi cu gramatică V2 relaxată (cu excepția francezei vechi, care are o gramatică V2 de tip germanic, v. Adams 1987; Roberts 1993), nu este activ nici în limba română veche. (116) a. Atuncederepțiilumina-se-voru ca soarele, iară păcătoșiisuptu soarecu ce-au luatuchinui-se-voru. (CC2.1581: 537; Zafiu 2014) b. Acmu amu mestecați sântu derepții cu păcătoșii; iară atuncefoarte binedespărțițifi-voru

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Chénery ca fiind primul care a observat posibilitatea nonadiacenței pronumelor clitice la verb, denumind acest fenomen interpolare (engl. interpolation). În funcție de analiza sintactică data acestor structuri, în bibliografia de romanistică a mai circulat și termenul engl. scrambling (preluat de la analiza limbilor germanice), cu echivalentul românesc aproximativ dislocare (e.g., v. Martins 2002 asupra portughezei; Dragomirescu 2014, 2015a asupra românei vechi). Vom folosi în continuare termenul de dislocare, deși din analiza pe care o propunem (v. §4.2.2 infra) va rezulta că grupurile

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
grupul verbal se deplasează - această generalizare explică în mod elegant absența din română a fenomenelor de tipul inversiune auxiliar - subiect (engl. SAI = subject-auxiliary inversion) (care se derivă prin deplasarea auxiliarului în domeniul C), prezente în alte limbi romanice (franceza) sau germanice (engleza)  fenomenele de încorporare și de blocare a deplasării sintactice constituie argumente solide pentru integrarea trăsăturilor categoriale ([+V], [+N] etc.) în componentul sintactic  o altă distincție care se dovedește relevantă este cea dintre centrele încorporante și centrele nonîncorporante - semiadverbele și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Dindelegan, la aniversare. București: Editura Universității din București, 43-56. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2011a. "On the Syntax of Romanian Definite Phrases: Changes in the Patterns of Definiteness Checking", în: P. Sleeman, H. Perridon (eds), The Noun Phrase in Romance and Germanic. Structure, Variation, and Change. Amsterdam: John Benjamins, 193-221. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2011b. "Nominal Peripheries and Phase Structure in the Romanian DP", Revue roumaine de linguistique LVI, 1, 35-68. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2011c. "On the History of Romanian Genitives

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
W. Abraham (ed.), On the Formal Syntax of the Westgermania. Amsterdam / Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 47-61. den Besten, H., Moed-van Walraven, C. 1985. "The Syntax of Verbs in Yiddish", în: H. Haider, M. Prinzhorn (eds), Verb Second Phenomena in Germanic Languages. Foris: Dordrecht, 111-136. den Besten, H., Webelhuth, G. 1987. "Remnant Topicalization and the Constituent Structure of VP in the Germanic SOV Languages", GLOW Newsletter 18, 15-16. den Besten, H., Webelhuth, G. 1990. "Stranding", în: G. Grewendorf, W. Sternefeld (eds

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Walraven, C. 1985. "The Syntax of Verbs in Yiddish", în: H. Haider, M. Prinzhorn (eds), Verb Second Phenomena in Germanic Languages. Foris: Dordrecht, 111-136. den Besten, H., Webelhuth, G. 1987. "Remnant Topicalization and the Constituent Structure of VP in the Germanic SOV Languages", GLOW Newsletter 18, 15-16. den Besten, H., Webelhuth, G. 1990. "Stranding", în: G. Grewendorf, W. Sternefeld (eds), Scrambling and Barriers. Amsterdam: John Benjamins, 77-92. Densusianu, O. 1961. Istoria limbii române,2 vol., ed. de J. Byck. București: Editura

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
hiperbatul", în: I. Gheție (coord.), Studii de limbă literară și filologie. București: Editura Academiei, 25-50. Müller, G. 1998. Incomplete Category Fronting: A Derivational Approach to Remnant Movement in German. Dordrecht: Kluwer. Müller, G. 2004. "Verb-Second as vP-First", Journal of Comparative Germanic Linguistics 7, 3, 179-234. Mussafia, A. 1886, "Una particolarità sintattica della lingua italiana dei primeri secoli", în: G. I. Ascoli et al. (eds), Miscellanea di filologia e linguistica in memoria di Napoleone Caix e Ugo Angelo Canello. Florence: Le Monni

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
the Development of Future and Perfect Tense Auxiliaries in Latin", în: M. Harris, P. Ramat (eds), The Historical Development of Auxiliaries. Berlin / New York / Amsterdam: Mouton de Gruyter, 193-223. Platzack, C., Holmberg, A. 1989. "The Role of AGR and Finiteness in Germanic VO languages", Working Papers in Scandinavian Syntax 43, 51-76. Poletto, C. 2002. "The Left Periphery of a V2-Rhaetoromance Dialect: A New Perspective on V2 and V3", în: S. Barbiers, L. Cornips, S. van der Kleij (eds), Syntactic Microvariation. Proceedings of

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
C. 2015. "The Grammaticalization of Direct and Indirect Object Doubling in Old Romanian", în: Pană Dindelegan et al. (eds) 2015: 363-387. van Gelderen, E. 2004. "Economy, Innovation, and Prescriptivism: From Spec to Head and Head to Head", Journal of Comparative Germanic Linguistics 7, 1, 59-98. van Gelderen, E. 2011. The Linguistic Cycle: Language Change and the Language Faculty. Oxford: Oxford University Press. van Kemenade, A., Vincent, N. (eds) 1997. Parameters of Morphosyntactic Change. Cambridge: Cambridge University Press. Vance, B. 1997. Syntactic

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Zafiu, Croitor și Mihail (eds) 2009: 265-287. Vasiliu, E., Ionescu-Ruxăndoiu, L. 1986. Limba română în secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică - Fonologie - Gramatică. București: Tipografia Universității din București. Vikner, S. 1995. Verb Movement and Expletive Subjects in the Germanic Languages. New York / Oxford: Oxford University Press. Vincent, N. 1997. "The Emergence of a D-system in Romance", în: van Kemenade, Vincent (eds) 1997: 149-169. Wackernagel, J., 1892, "Über ein Gesetz der indogermanischen Wortstellung", Indogermanische Forschungen 1, 333-435. WALS 2005 - Haspelmath, M.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
language" (Roberts 1993: 199). 11 Fenomenul a fost denumit interpolare (engl. interpolation) de filologul Winthrop Holt Chénery (Poole 2007), cu referire la structuri cu dislocare care implică pronumele clitice și verbul; un alt termen care circulă, extins de la analiza limbilor germanice și la analiza altor limbi este engl. scrambling. Vom folosi în continuare termenul dislocare, consacrat în bibliografia românească (v. Dragomirescu 2013b). 12 Româna modernă permite doar interpolarea adverbelor clitice (Dobrovie-Sorin 1994; Avram 1999; Alboiu 2002; Ledgeway 2015a; Mîrzea Vasile 2015

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Buch]2 t1] citit AUX.PERF nimeni.NOM DEF cartea.ACC ' Nimeni n-a citit cartea' 9 Termenul scrambling circulă în paralel cu termenul object shift; ambii termeni au fost "importați" din literatura de sintaxă a structurii propoziționale din limbile germanice; unii autori îi deosebesc, rezervând termenul object shift deplasării obiectelor și generalizând termenul scrambling pentru toate tipurile de deplasare determinate pragmatic (v. Thráinsson 2001 pentru discuții). 10 În schimb, în limbile în care operațiunea de scrambling nu se aplică, obiectul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
2) și care permite interpolarea de constituenți între elementul de subordonare și verb, fără ca aceștia să aibă o interpretare periferică. Acest tipar arhaic rezultă, cel mai probabil, din deplasarea joasă a verbului (v. §4 pentru analiza românei vechi). 21 Limbile germanice în care regula V2 se aplică și în propoziții subordonate au primit o altă analiză sintactică. De exemplu, în analizele asupra limbii idiș datorate lui den Besten și Moed-van Walraven (1985) și Diesing (1990), gramatica V2 a fost analizată prin

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494

sculptate figuri care reprezentau gorgona sau animale, embleme, litere, teme simbolice (uneori și pe stindarde), întâlnite încă de la micenieni, acum trei mii cinci sute de ani (printre ofrande votive din argilă și fildeș la Knossos), apoi la celți și triburile germanice, în colegiul fraților Arvales la Roma88 sau utilizate de salii (frați preoți- luptători) în dansul din ceremoniile lor din martie și octombrie, venerând pe zeul Marte. De asemeni se întâlnesc părți ale corpului cu valoare de simbol al dumnezeirii, de

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142

Gabriela Georgescu Scuze - scriu în pat și orice emoție - pentru mine sau altcineva - o suport încă greu - nu mai pot scrie. Omagii D-nei Dimitriu de la soțul meu. 453 GHEORGHIU, Ionel 1 Universitatea din București 13 noiembrie 1972 Facultatea de limbi germanice Catedra de limba germană (Domnule Dimitriu), Vineri 17 noiembrie 1972, orele 12, va avea loc în sala N. Bălcescu de la Facultatea de limbi germanice (str. Pitar Moș 7 13, etaj II) comemorarea a 25 de ani de la moartea profesorului universitar

CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
de la soțul meu. 453 GHEORGHIU, Ionel 1 Universitatea din București 13 noiembrie 1972 Facultatea de limbi germanice Catedra de limba germană (Domnule Dimitriu), Vineri 17 noiembrie 1972, orele 12, va avea loc în sala N. Bălcescu de la Facultatea de limbi germanice (str. Pitar Moș 7 13, etaj II) comemorarea a 25 de ani de la moartea profesorului universitar Simion Mândrescu. Cu acest prilej vor lua cuvântul prof. dr. doc. Mihai Izbășescu, prof. dr. Virgil Tempeanu, prof. Maria Luiza Ungureanu, studentul Șahighian Alexandru. (Ionel

CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]