1,108 matches
-
ale acestor minorități ca bază pentru învățarea limbajului național. În acest sens s-a introdus limbajul gestual ca primă limbă în unele școli de surzi din țările scandinave iar limba națională se învață ca o limbă străină. De asemenea, limbajul gestual a fost inclus în programele școlare ale unor licee normale ca dsciplină facultativă iar în unele universități ca o limbă străină. Comisia pentru invățământ a Congresului SUA a formulat în 1986 unele recomandări în favoarea educației bilinguale a copiilor surzi cu
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
să se facă înțeleși de către interlocutori. Așa cum am arătat mai sus, din ce în ce mai mulți specialiști din întreaga lume sunt adepții utilizării comunicării totale<footnote Pentru a comunica eficient trebuie să te faci ăînțeles prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale. (Roy Holcomb, 1967) footnote> în abordarea instructiv educativă a copiilor cu deficiențe de auz. Comunicarea verbală va fi, astfel, adesea însoțită, precedată sau urmată de comunicarea nonverbală ca sprijin în transmiterea cât mai clară a mesajelor sau ca suport în
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
nu se poate spune simplu "mîna" sau "cap", ci doar "mîna mea", "capul lui" etc. Nu au decît două numerale cardinale (1 și 2), dar au șase numerale ordinale. Comunicarea lingvistică este completată de un foarte complex sistem de comunicare gestuala. 6.9.4. Familia australiană Cuprinde limbile aborigene din Australia și din insulele alăturate, cu excepția Tasmaniei. Cel mai probabil e vorba de numeroase familii și limbi izolate, cuprinzînd între 250 și 750 de limbi care se vorbeau aici înainte de colonizarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nakho-daghestaneză, grupul lezghian; SVO; adj. - subst. arabă (în trecut), chirilica 217. lidiana LM; vorbită în Lidia antică (Anatolia occidentală) între secolele VIII și ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană; SOV lidiana, derivată din alfabetul grec 218. limbajul semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin raportare la interlocutor și la așteptările acestuia. 19 De exemplu, gestica la popoarele europene arată că acestea se împart în trei grupuri: 1. "popoarele nordice suedezii, finlandezii, norvegienii și danezii -, care gesticulează foarte puțin, fiind practic analfabeți în ceea ce privește limbajul gestual"; 2. "britanicii, germanii, olandezii, belgienii și rușii, care gesticulează cu moderație. Ei au tendința de a-și folosi mâinile când se entuziasmează, când trebuie să comunice la o distanță mai mare sau când vor să se amenințe sau să se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și [...] portughezii, [... care] utilizează gesturile din abundență. Când se adresează unii altora, își mișcă mâinile și brațele desenând în aer, accentuând ceea ce spun și păstrând trează atenția interlocutorului. Chiar atunci când tac, mâinile sunt deseori ocupate să trimită mesaje prin intermediul semnalizatorului gestual" (Collett, 2006, p. 105). Pentru gesturile culturale asociate obiceiurilor din diferite țări, vezi și Cabana, 2008, pp. 153-181, iar pentru gesturile predilecte la femei vs. bărbați, vezi Rovența-Frumușani, 1999, pp. 202-203. Pe de altă parte, se atrage atenția și asupra
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
influențează rezultatele obținute la bateria de teste EARS întrucât acestea au ca obiectiv evaluarea conduitelor auditive ale copilului. Unii copii, în special cei cu pierdere profundă de auz, ce provin din familii de deficienți de auz vor rămâne tributari limbajului gestual, cel puțin ca suport în recepția și înțelegerea informației. Alți copii și-au format deprinderi de labiolectură excelente, reamintindu-ne că persoanele deficiente de auz sunt ”ființe vizuale”, având nevoie de o prezentare auditiv- verbală a informației. Ca aplicație, evaluarea
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
definiție un "ansamblu de semne, de convenții sociale adoptate de corpul social pentru a înlesni comunicarea dintre indivizi"46, limbajul poate varia, așa cum variate sînt și simbolurile instituționale. Există un limbaj vizual, un limbaj olfactiv, un limbaj tactil, un limbaj gestual, un limbaj auditiv, precum și un limbaj vorbit, articulat. Pentru simplificare, le voi grupa pe primele cinci tipuri în categoria comunicării non-verbale, ca modalități de reprezentare simbolice, distincte de conversație, pe care o voi analiza drept cea mai importantă formă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care o voi analiza drept cea mai importantă formă de conservare a simbolismului carceral. Comunicarea non-verbală Orice individ care vine prima dată într-o pușcărie vizitator, arestat sau angajat observă că oamenii locului și-au dezvoltat un sistem de comunicare gestuală, mutuală foarte eficace: priviri cu subînțeles, ridicări din sprîncene, strîmbat din nas, scurte încruntări, semne obscene cu degetele sau cu alte părți ale corpului, bătăi din picior, oftaturi prelungi etc. Persoanele din organizație emit semnale cu scopul de a le
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de realitate. Dar nu e, cumva, la fel de greșit să ceri intelec tualism de la Facebook, ca și cum ai face-o în fața unei flori de tei, cea din poemul lui Nichita? Oricum, dacă facem prea multă gălăgie pe tema asta, dătătorii de click-uri, gestualii, o să ne dea unfriend, desprieteneală, și gata. Ceea ce tot e bine, fiindcă butonul de unfriend mai are, încă, un pic de text pe el. știți însă despre discuțiile cu privire la sensul „real“ al prieteniei de Facebook, problema o analizează și Brăduț
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
artificiale, adică impuse de societate și fixate prin anumite convenții. De asemenea, fiecare om are la îndemână un anumit număr de gesturi ce se constituie în semne care fac parte din limbajul său propriu. Distincția între limbajul oral și cel gestual o face însuși Saussure. Pentru un mare actor, arta gestului este la fel de importantă ca și arta verbului: „L’art de l’acteur est composé a la fois de l’art du geste et de l’art du verbe, appelés communement
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
doar unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Unul dintre principalele efecte ale consumului de tutun îl reprezintă dependența. În cazul consumului de tutun vorbim atât de dependență fizică și psihică, cât și de o dependență gestuală. Astfel, fumatul este un reflex prezent în stilul de viață al fumătorului, care se manifestă prin necesitatea fumatului în situațiile care sunt asociate cu consumul: ieșirile cu prietenii, consumul de cafea sau alcool. Statisticile arată că peste 50% dintre fumători
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihomotrice. Ghidarea, ajutorul din partea echipei va scădea cu timpul, astfel încât copiii să atingă nivelul maxim de independență. Aceasta se va realiza într-o anumită ordine: se așteaptă 10 minute, urmează sugestiile verbale, se prezintă un model, se continuă cu sugestiile gestuale, fizice parțiale și apoi ghidarea mână peste mână. Această ierarhie poate fi extinsă în funcție de nivelul disfuncției și a informației furnizate. Copiii autiști pot prezenta o caracteristică denumită și "learned helplessness" descrisă prin incapacitatea de a face un lucru datorită faptului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cel așteptat datorită dificultăților de percepție, prelucrare și sintetizare a informației. Persoanele cu autism sunt fie hipersensibili, fapt cei îi determină să aibă reacții haotice, agresive, respingătoare, fie hiposensibili, ceea ce generează de obicei ignorarea mediului extern (fizic, social) sau steriotipii gestuale, ticuri. Deși literatura de specialitate afirmă că bazele integrării senzoriale sunt puse de un terapeut ocupațional, de obicei acest tip de intervenție este efectuat și de kinetoterapeut sau logoped. Scopul este acela de a desensibiliza copilul și a-l ajuta
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
printr-o atitudine constantă de valorizare, își poate construi o stimă de sine favorabilă, cu efecte majore în procesul adaptării și integrării școlare. Un aspect particular îl întâlnim la cei cu severe deficiențe de auz, care comunică prin limbajul mimico gestual, ceea ce îi face să-și construiască grupul/ cercul lor, diferit de al celor cu care nu pot comunica și care, prin atitudinea și comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
temporar, până când copiii surzi își vor însuși limba, în așa fel încât aceasta să devină intrument al gândirii și mijloc principal de comunicare; - structurile psihice ale copilului surd prezintă o dezvoltare specifică datorită particularităților instrumentelor operaționale determinate de prezența limbajului gestual - specificitate ce se menține într-o măsură mai mare sau mai mică pe tot parcursul vieții. Pe baza studiilor menționate mai sus reținem următoarele: 9 a) Particularități senzorialfizice Copilul auzitor -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
superior, atât pe plan concret, cât și pe plan mental. Imaginația este capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior cu o evidentă specificitate vizual-motorie. Abstractizarea este posibilă și în cazul existenței numai a limbajului gestual;dar, gândirea copilului surd are un conținut, în general, concret. Abstracțiunile devin mai accesibile treptat în procesul demutizării. La copii surzi nedemutizați gândirea operează cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări) iar la cei demutizați, mai ales la vârsta mică
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
putem să asigurăm o concordanță între tema jocului și materialul didactic existent, de felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de indrumare a copiilor surzi prin întrebări, indicații, explicații, aprecieri, dar și alte forme de exprimare: dactil, mimico gestual. Prin joc didactic copilul cu deficiență de auz contribuie la rezolvarea unor sarcini, lucrează efectiv, gândeste în mod original, creator. Jocul didactic constituie o motivație pentru sarcinile didactice pe care le are de rezolvat, copilul surd având dorința, puterea și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
Privind nevoia de mișcare la copilul mic, același autor face câteva precizări foarte importante. După el, echivalentul sportiv al funcționării deja executate a sistemului nervos central este cultura optimală de abilități și tehnici multiple de ordinul motricității sportive, extensia repertoarului gestual și a experienței gestuale, care sunt în prima linie în antrenamentul copiilor. Antrenamentul capacităților condiționale se operează paralel, dar numai în măsura în care se bazează(n.a.) pe o cultură a coordonării generale la o înaltă exigență. Este de reținut, în acest context
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la copilul mic, același autor face câteva precizări foarte importante. După el, echivalentul sportiv al funcționării deja executate a sistemului nervos central este cultura optimală de abilități și tehnici multiple de ordinul motricității sportive, extensia repertoarului gestual și a experienței gestuale, care sunt în prima linie în antrenamentul copiilor. Antrenamentul capacităților condiționale se operează paralel, dar numai în măsura în care se bazează(n.a.) pe o cultură a coordonării generale la o înaltă exigență. Este de reținut, în acest context, opinia autorului citat, după
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
relaxare este de asemenea importantă. Ea se dezvoltă la copii, la vârsta cuprinsă între 10¬12 ani. După această vârstă, chiar dacă pot fi avute în vedere importante posibilități de evoluție, câștigurile vor rămâne totuși mai limitate. Se știe că frecvența gestuală este sensibilă la instalarea barierei de viteză. De aceea, este deosebit de important ca atletului să i se dea, în antrenament, posibilitatea să folosească tot registrul motric, pentru a întârzia la maximum instalarea acesteia. Pentru a preveni bariera de viteză, același
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1996, susține că trebuie să se respecte câteva principii: -să se alterneze eforturile ciclice cu cele aciclice; -mișcările ciclice executate cu viteză maximală, trebuie alternate cu mișcări executate mai lent; -să se întrerupă destul de regulat ciclurile de dezvoltare a frecvenței gestuale cu perioade consacrate altor obiective; -să nu se utilizeze exercițiile sub aspect standardizat, ci să se introducă varietate maximă. Copiii de vârstă mică au o motricitate lentă, dar se cunoaște faptul că între 7-9 ani are loc o ameliorare a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
interiorul pantofului de atletism (cuie) reprezintă un alt tip de influență. Frecvența mișcării, prin care se exprimă de fapt viteza de repetiție, își găsește reflectare în toate mișcările ciclice și se bazează permanent sau cu regularitate pe o aceeași schemă gestuală. În probele de sprint o regăsim în frecvența pașilor de alergare, ca fiind o componentă a capacității de accelerare și a vitezei de deplasare. Referindu-se la capacitatea de accelerare, G. Harbin, 1989, susține că ea depinde de capacitatea sistemului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și asta deja de ceva vreme - că întâlnirea nu avea cum să le aducă cine știe ce revelație prețioasă, și că, oricât s-ar fi prelungit, jocul dezvăluirii era sortit eșecului. Nu-i lipsea atât limba comună, cât un mai primordial limbaj gestual de ieșire din obscuritatea fumigenă între contururile unei imagini cât de cât stabile, sau măcar sensibile la necesitatea stabilizării. Una-i să ai nevoie de o imagine de sine mai prezentabilă și alta-i să fii în stare să ți-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reginei lor unse cu uleiurile tuturor încuietorilor și balamalelor, umbrite de rege parcă anume spre a-i tempera protector atracția asupra privirii, făcătoare și desfăcătoare de noduri alunecoase (unii spuneau chiar că ar fi inventat spânzurătoarea) și îmblânzitoare a șerpăriei gestuale ce mișuna liber prin limpezime! Tot ea lansase moda cu sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese oareșice
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]