1,288 matches
-
România sfârșitului de secol al XIX-lea și, nu mai puțin, în privința teoriei "despre stat și națiune", așa cum rezultă din scrierile social-politice ale aceluiași. De altfel, o primă precizare asupra operei politice a lui Eminescu este revelatoare în ceea ce privește unghiul abordării. Geta Deleanu vede această operă elaborată "în contextul general al epocii", când "la cârma statului român alternau partidul liberal și partidul conservator", "politicianismul devenind profesia de credință a păturii conducătoare în stat". Așadar, "privită în lumina acestor condiții istorice", opera eminesciană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a două cifre iese un rezultat neapărat, ce nu se poate schimba fără amestecarea unui element arbitrariu sau nerațional". Important rămâne însă faptul că Eminescu vede în muncă temeiul oricărei societăți. "Întemeierea societății pe munca productivă a claselor sociale specifică Geta Deleanu reprezintă punctul central al explicației filosofice eminesciene". Sub semnul acestui deziderat, autoarea se oprește asupra susținerii de către gazetarul de la Timpul a sistemului de măsuri protecționiste pe care îl cerea pentru industria autohtonă, criticând faptul că lipsește, de fapt, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
contradicție cu economia și problemele sociale ale țării". Demersul analitic întreprins de cercetătoare, în cele ce urmează, conduce la concluzia că gândirea filosofică a lui Eminescu este "bazată pe cunoașterea profundă a realităților sociale românești". Într-un al doilea capitol, Geta Deleanu își propune să puncteze teoria despre stat și națiune a lui Eminescu, așa cum rezultă din scrierile sociale și politice ale acestuia. Domnia sa își structurează demersul analitic (mult prea succint, de altfel), pe constatarea că: "convingerea lui Mihai Eminescu despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu, "limba unui popor care rezultă și concretizează literatura sa națională". Interferențele între civilizație și cultură se fac, obligatoriu, prin elementele de muncă. Sunt trecute în revistă condițiile pe care scriitorul le vede ca obligatorii în "civilizațiune". Acestea sunt, schematizează Geta Deleanu, civilizația economică, dezvoltarea științelor, artelor și literaturii naționale, precum și legislația națională. Pe de altă parte atrage atenția tot ea -, Eminescu operează o distincție între cultură și educație, aceasta din urmă fiind "parte integrantă a oricărui proces de culturalizare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
câtă este arată că Eminescu, în gândirea sa filosofică asupra culturii, se bazează pe principii sociale, înțelegând aici principiul instrucțiunii, care nu este altceva decât nevoia de a păstra tradițiile poporului în realizarea unei "civilizații cu adevărat românești". În concluzie, Geta Deleanu constată că "ansamblul concepției lui M. Eminescu despre cultură și civilizație are implicații moderne și actuale", iar prin "realismul și clarviziunea" pe care o probează, această concepție poate constitui "o bază teoretică viabilă pentru intermedierea unei teorii moderne a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
implicații moderne și actuale", iar prin "realismul și clarviziunea" pe care o probează, această concepție poate constitui "o bază teoretică viabilă pentru intermedierea unei teorii moderne a culturii", fiind "un element necesar al unei filosofii a culturii". Studiul, datorat doamnei Geta Deleanu, didactic și schematic, nu aduce nimic nou în dezbaterea acestei chestiuni, a culturii și civilizației în conștiința filosofică eminesciană, dar este o decentă punctare tematică în dezbaterea unei problematici mereu actuale în cercetarea operei marelui poet, utilă celor care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Crișan, Radu Mihai: VIII, 240 244 Cucerzan, Eugen S., VII, 74 78 Cucu, Irina : VII, 113 Culianu, Ioan Petru: VI, 70 78 Cuțitaru, Virgil : VI, 82 86 Cvasnâi-Cătănescu, Maria:VI, 164 167 D Danciu, I. Maxim : III, 90 93 Deleanu, Geta : X, 43 47 Derșidan, Ioan : IV, 101 104: 206 209; X, 126 130 Drăgan, Gheorghe : I, 51 53; VI, 54-58 Drăgan, Mihai : VII, 53-58 Diaconescu, Traian, V, 62, 70 Dobrescu, Alexandru : VIII, 50 58; X, 87 96 Doca, Gheorghe : III
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
UN CUVÂNT ÎNAINTE 3 BIOGRAFIA. CONTRIBUȚII DOCUMENTARE 3 PERIOADA BERLINEZĂ (Ilina Gregori) 3 OMUL DIN SCRISORI (Dan C. Mihăilescu) 3 ROMANUL MITULUI EMINESCU (Florina Ilis) 3 CRONOLOGIA VIEȚII ȘI A OPEREI (Săluc Horvat) 3 OPERA. COORDONATE IDEATICE 3 FILOSOFIA CULTURII (Geta Deleanu) 3 ENIGME MAI MULT SAU MAI PUȚIN (Ștefan Ion Ghilimescu) 3 TEXTUL ÎN OGLINDĂ (Călin Teutișan) 3 CENTRUL ȘI CALEA SPRE EL (Cornel Ungureanu) 3 RECEPTAREA CRITICĂ PANĂ LA 1930 (Ioana Vasiloiu) 3 UN DOSAR AL RECEPTĂRII (Iulian Costache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA * Ilina Gregori, Știm noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, Editura Art, București, 2008. *) Dan C. Mihăilescu, Despre omul din scrisori Mihai Eminescu, Editura Humanitas, București, 2009. 1 Geta Deleanu, Probleme de filosofie socială și de filosofia culturii în scrierile sociale și politice ale lui Eminescu, Editura Metafora, Constanța, 2000. *) Călin Teutișan, Textul în oglindă. Reflecții ale imaginarului eminescian, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 2006, Colecția Ianus. *) Cornel Ungureanu, Istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
din când în când tăcerea rândurilor și cumințenia deplasării. La întoarcere acasă, după o masă consistentă, cei mici ne culcam și ne lăsau până la orele amiezii, când bunica învârtea mămăliga. Mai în fiece seară, începând cu orele 18 mă vizita Geta lu’ Stan Cerbu, singura mea prietenă pe ulița Maiei. Era o fată frumoasă, cu un contur al ochilor ușor migdalat, asemenea cadânelor din raiaua Brăilei, mai mare cu 3 ani decât mine dar cu ceva probleme de relaționare și-o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mare cu 3 ani decât mine dar cu ceva probleme de relaționare și-o ușoară întârziere în plan cognitiv. Mi-era tare dragă și voiam atât de mult s-o ajut, mai ales că, paradoxal, eu reușisem să comunic cu Geta, cum n-o făcuse nimeni altcineva. Cred că Geta a fost primul meu elev și nici nu gândeam pe atunci că-mi voi lega destinul profesional de acest palier social pentru că aveam 10-12 ani. Bunica ne aducea scăunele și o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
probleme de relaționare și-o ușoară întârziere în plan cognitiv. Mi-era tare dragă și voiam atât de mult s-o ajut, mai ales că, paradoxal, eu reușisem să comunic cu Geta, cum n-o făcuse nimeni altcineva. Cred că Geta a fost primul meu elev și nici nu gândeam pe atunci că-mi voi lega destinul profesional de acest palier social pentru că aveam 10-12 ani. Bunica ne aducea scăunele și o masă rotundă, scundă, sprijinită pe un trepied, după care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
atenție discuția noastră, nu intervenea niciodată și uneori îi surprindeam printre picături de sudoare - că doar eram mare profesoară - starea aceea de bine și de mulțumire care îi dădea putere și speranță. Și apoi, până începeam, până ne pregăteam creioanele, Geta mă tot întreba: Azi ce vom face? Geta, cred că vom studia numeralul. E frumos ? Ușor ? Știi cum e, un fel de literatură a cifrelor. Ah, nu-mi place, nu-mi place matematica și-am repetat clasa din cauza ei. Nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
îi surprindeam printre picături de sudoare - că doar eram mare profesoară - starea aceea de bine și de mulțumire care îi dădea putere și speranță. Și apoi, până începeam, până ne pregăteam creioanele, Geta mă tot întreba: Azi ce vom face? Geta, cred că vom studia numeralul. E frumos ? Ușor ? Știi cum e, un fel de literatură a cifrelor. Ah, nu-mi place, nu-mi place matematica și-am repetat clasa din cauza ei. Nu vreau, plec acasă. Bine atunci, facem substantivul. Cred
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
frumos ? Ușor ? Știi cum e, un fel de literatură a cifrelor. Ah, nu-mi place, nu-mi place matematica și-am repetat clasa din cauza ei. Nu vreau, plec acasă. Bine atunci, facem substantivul. Cred că nu-i tot cu matematică. Geta, toate lucrurile - mi-a spus mie tata - au și puțină matematică în ele, altfel nu ne-am descurca în viață. Cum ți-ai mai număra papucii, bomboanele dacă n-ai ști puțină matematică? Bine, bine, să nu fie prea multă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
spus mie tata - au și puțină matematică în ele, altfel nu ne-am descurca în viață. Cum ți-ai mai număra papucii, bomboanele dacă n-ai ști puțină matematică? Bine, bine, să nu fie prea multă, nu-mi place. La Geta totul trebuia rulat în reprize scurte și repetat nu oricum, ci doar în momentele sale de acceptare și bunăvoință. Maia se distra copios, dar masca minunat de bine starea de spirit indusă de „profesor și elev”. Abia după ce pleca Geta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Geta totul trebuia rulat în reprize scurte și repetat nu oricum, ci doar în momentele sale de acceptare și bunăvoință. Maia se distra copios, dar masca minunat de bine starea de spirit indusă de „profesor și elev”. Abia după ce pleca Geta purta o discuție cu mine, spunându-mi: „Mae, să nu râzi niciodată, nici măcar să zâmbești de neputința celor din jur, dar mai ales să-ți porți portul și să-ți vorbești vorba.” Cam așa glăsuia bunica într-o română în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Nr. crt. Numele și prenumele elevului 1 Bodnaras Lucia 2 Boghian Geta 3 Borș Valeria 4 Buliga Eufrosina 5 Cojocar Modestă 6 Cuciureanu Floarea 7 Croitoru Elenă 8 Crăciun Rodica 9 Chelaru Oltea 10 Darie Aspazia 11 Donisan Olimpia 12 Fascu Oltea 13 Frankel Ruth 14 Filip Elenă 15 Gaster Herta 16
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93294]
-
fi avut o influență pregnantă asupra dezvoltării mele intelectuale ori sufletești. și totuși au fost câțiva ale căror nume și a căror ființă și-au lăsat amprenta ca într-o ceară moale în mintea și inima mea. Cea dintâi - învățătoarea Geta Brăescu din primele două clase primare ale școlii Petru Maior din cartierul Izvor al Bucureștilor... De la dânsa am deprins dragostea de învățătură și cumințenia cea nu foarte excesivă, care sunt necesare celui născut să-și petreacă viața printre cărți, nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de drept și clasa XI parcursă simultan cu prima. În acest fel am terminat cu un an înaintea majorității colegilor cu care am inceput liceul, am facut acest salt împreună cu colegii: Zabolotnic Ciprian, Iliese Trifan, Gutman Benhard, si colegele Boghean Geta și Muller Eva de la Liceul de Fete din Rădăuți. Clasa cu care am terminat liceul era echivalentă a vechii clasei VIII, elevii ei aveau de fapt 12 clase, deoarece ea nu a fost afectată de reformă. Am dat examen de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93325]
-
e mai strâmtă pe unde trebuie. Probabil o să le taie cracii și uite-așa s-a făcut Lili cu blugi pe jalea și suferința mea... Cred că o să-mi pun rochia aia albastră pe care mi-a făcut-o tanti Geta de la II. M-am gândit că, nu știu de ce, dar ne îmbrăcăm toți de parcă am merge la balul de sâmbătă-seara: băieții la costum și cravată sau sacou bleumarin și pantaloni gri (asta-i mai nou damblaua șmecherilor de la „Negruzzi“), iar
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
șmecherilor de la „Negruzzi“), iar fetele în „creații“ de voal, catifea și ce ne mai rostuiesc mămicile noastre de la pilele lor, croite cum dă Dumnezeu, fiecare cu norocu’ ei. Pe a mea am vrut-o scurtă și fără mâneci, dar tanti Geta s-a gândit așa, în sinea ei, că „scurtă“ înseamnă până în dreptul genunchilor și i-a trăsnit și niște mânecuțe strâmte, deși îi spusesem că se poartă umerii lați și mânecile chimono... Of! Tata a zis că și-așa e
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Mircea Patraș Victor Poroșnicu Dorin Romila Gheorghe Rotaru Constantin Segal Fleish Vîrlan Marcel Vrabie Iulian Vrânceanu Mihai Ghiban Alexandrina Ștefănescu C. Gheorghe Valdman L.Ficu Văduva B. Paul Zinghir Isidor Bălan Gheorghe Buzincu D.Ruxandra Bulgaru Gh.Eugenia Costache C.Geta Cioartic Ion Ceaușu M.Gheorghe Dăscalescu Nicolai Drăghici I. Suzana Lungu Victoria Leibovici Iancu Moise M. Nicolae Mistrianu Mihai Pascal Alexandru Plătica Ion Sava Emilia Sandu Gheorghe Timircan N.Maria Tinichigiu Neți Tocu C. Stefana Todeilă V. Gheorghe Anton Traian
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lulian Băcioiu Mariana Stoleru Natalia Șelaru Mihai Tănase Nicolae Tătăruș Dumitru Vartolomei Mircea Vasilache Nina Vida Sonia Zurba Elenă Andrei Ioan Anghel Maranda Azoiței Gheorghe BĂIănescu Viorel Berbecaru Elenă Bourceanu Lucia Bucos Ana Cehan Aurel Chiriac Violeta Chiron Ortansa Dascălu Geta Dumitrescu Constantin Hotnog Teodora Iftene Valentina Lapteș Vasile Manolache Costel Marica Constantin Moldovanu Niculina Noea Angela Pîslaru Constantin Poiana Ion Popa Mihai Rotaru Maria Șerban Georgeta Strechi Nicolae Țenu Ion Țigănașu Dumitru 1969-1970 Adam I.Silvia Anchievici Gh.Anton Andrian
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Baciu Zinica Bălan Gelu Blezneac Neculai Boghiu Mugur-Virgil Bogos Valeriu Bozianu Vasile Cehan Constantin Ciobanu Ovidiu Ion Cioloca Anton Chirilă Gabriela Condrea Maria Cozma Vasile Cozma Enciu David Aurora Dănilă Silvia Florea Neculai Gîlea Ion Herghelegiu Victor Leuștean Theodor Marin Geta Marin Mircea Maleș Arhire Petru Mocanu Gheorghe Morariu Florentina Pară Ruxanda Patraș Mihai Pivniceru Vasile Prepelița Maria Radev Virgil Tcaci Neculai Tofan Constantin Ursachi Georgeta Ursu Georgeta Vasiluță Paul Zurba Aurica 1972-1973 Agavriloaie Rica Angheluță Valeria Arion Aneta Becciu Vera
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]