6,593 matches
-
noștri i-ai isprăvit Cei ce ne urăsc pe noi ne-au jefuit Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare Toată onoarea jertfei s-a prăfuit Pe calea Ta nici un rău n-am săvârșit Scoate-ne Doamne din gheare avare Și nu ne lepăda până la sfârșit PSALMUL 44 Limba mea e trestie de scriitor Ce scrie iscusit prin calendare Pentru adevăr și dreptate mare Cu litera sfântă scrisă-n viitor A Ta frumusețe și strălucire Încadrează-ți arcul și
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
-mă de cei ce-mi fac viața grea Zilele mele să-mi fie flori de tei Puterea mea în Tine o voi păzi Mila Ta mă va întâmpina cu drag Dușmanii mei cei răi vor plânge în prag Și-n ghearele morții se mai vor trezi Și Tu Doamne vei râde de ei un pic Cu mânia Ta nimicește-i seara Neamurile rele vor fi de nimic Iar eu voi lăuda a Ta putere Dimineața nu va mai veni fiara Și-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
s-ar fi mișcat în așa fel încât izbânda a devenit posibilă. Bucuria succesului l-a făcut să explodeze, la propriu, în doar câteva secunde, apoi a încercat, la fel de abil, să se extragă din situație. Numai că, mâna ca o gheară a Mioriței i s-a înfipt în... în... mă rog, i s-a înfipt puternic, și vocea ei șoptită i-a poruncit: - Nu pleca că ți le rup! Îngrozit de perspectiva urâtă a unei mutilări care i-ar fi anulat
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
încă în cutia cu rugăciuni” (Vintage collection). Floriana Turculeanu - își încearcă pana și chiar reușește caligrafii nevăzute care aduc un parfum de lumină din zorii care seamănă speranță: “zori de zi: cineva sechestrează întunericul / într-un zâmbet / îi pune pe gheare cătușe de rouă / astupă gura flamândă cu pletele azurii / pulbere de aur picură / în abisala retină / cu larma trezirii sparge / timpanul diform / orb și surd / cerberul capitulează”. Floriana Turculeanu găsește în vers, exact sintagma care dă elementul surpriză și face
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
În dreptul ușii de acces în casa scărilor mă oprisem derutat, acolo existase cândva o sonerie din ebonită lucioasă, în locul ei rămăseseră doar două fire spânzurând în afară. Lemnul ușii, din stejar masiv, era înnegrit de intemperii și adânc scobit de gheare. Dar ușa era întredeschisă. O împinsesem precaut, cu speranța că, odată intrat, voi scăpa de amenințarea fioroaselor animale. Și în casa scărilor însă, pe trepte, erau aciuate potăi, care începuseră să latre sălbatic, provocând un zgomot asurzitor. De afară, alte
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
în mii și mii de cuvinte. Sublimă prin magia pe care o degajă este poezia “Ora pământului”: luna răstignită între doi copaci / își scurge mierea- / mir pentru răni nevăzute / păsări rămase fără cuib / umblă speriate / pe sub cer nicio poartă / doar ghearele nopții / sculptează Siberii / în lumea de ceață / prin ochii mării / tăcut își plânge neputința / de-a mai putea purta pe umeri / mătasea albă a florilor de măr / din templul îngenuncheat / se înalță un glas de suflet troienit / „ Elohim ”...” Foarte frumos
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
el venea, se urca pe noi și ne busolea cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghearelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însă când ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându-ne să ne ferim din calea lui, cât mai repede cu putință.”... ... “Ca adolescenți, în afara
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
făcu Râul prezentările, indicând-o pe femeia din mijlocul holului. - Aveline Nemeș, buna seară, colega de clasa a lui Râul, sunt încântată să vă cunosc. - Bună seară. Marieta, mama lui Râul. Râul, stingherit de ceea ce i se întâmplă, prins în gheare de propria sensibilitate de care căutase în atâția ani să fugă, protejându-și de orice imixtiune a realității originea să modestă, se simți acum slab în fața familiei și mai ales al colegei sale când le prezenta pentru prima dată o
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
ziua, în care avionul aterizase-n țară și... sună telefonul. Vecina îl primise și-o stigă peste gard; că-n șase-șapte ore sosește-al ei băiat. Cu gândul revederii atâtea mari emoții au copleșit-o, că a sfârșit subit în gheara crud-a morții și, fără tagă, a fost doar amânată această reîntâlnire, pân' ce iubitul fiu va lua un pașaport pentru... aceeași lume. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1250
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
mare, fără margini, Jale-i în cer și pe pământ. Jertfa Ți-e mare cât e cerul, Cel străbătut de nori de sânge, Plâng mănăstirile tăcute, Clopotul sacru glasu-și frânge. Dar Tu durerea o încerci Pentru a omului salvare, Din gheara dușmanului Tău Să scoți a lui biată suflare. Adu-ți aminte și de noi, În slava Ta fără prihană Și voia Ta a noastră fie, Un cânt de sărbătoare-n strană! Și viața noastră o primește La poale de Golgotă
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
Acasa > Stihuri > Momente > FUGE ȚĂRNA DE SUB MINE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 875 din 24 mai 2013 Toate Articolele Autorului străpuns de gheara timpului hain mă taie un sictir și-o greață, iar în oglindă fratele Cain mă ceartă și mă scuipă-n față, căci, în curând, la ultimul apel mă voi jertfi în ciuda vremii și martor o să fiu la un măcel, când
FUGE ŢĂRNA DE SUB MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344685_a_346014]
-
-ți elibereze inima de acest viciu ca să trăiești o viață curată și neprihănită pentru Dumnezeul cel veșnic. Dumnezeu să dea putere tuturor celor care se luptă cu alcoolul, ca să alegă Viața Veșnică. Doresc celor care încă mai sunt cuprinși de „ghearele“ acestui monstru oribil, să poată renunța la acest viciu. Dar acest lucru, numai prin Jertfa Domnului Iisus se poate realiza. Atunci familia ta va fi fericită, prietenii tăi te vor respecta, iar tu vei fi un om împlinit. Sunt sigură
CUGETĂRI (1) – MONOLOGUL ALCOOLULUI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350667_a_351996]
-
ce ar fi putut el vorbi. Chiar și atunci când un cocalar are facultate nu se vede că i-ar fi folosit la ceva. De regulă își dă cu părerea. O face stângaci, didactic, de parcă atunci ar fi fost smuls din ghearele beției, deși a trecut ceva timp când era prizonierul lui Bachus. Cocalarului îi plac funcțiile mai ales când este conștient că-i sunt remunerate. Pretinde chiar și favoruri pentru meritele sale închipuite. Fie o pensie de handicapat de gradul cel
COCĂLARUL LITERAR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350707_a_352036]
-
stăpân pe situație. Socrul său, Anna jubila privindu-și ginerele cu admirație. Arhiereul Caiafa continuă deci cu dezinvoltură. -Se spune că aacest Iisus a plâns când a aflat vestea uciderii lui Ioan, dar nu a putut să-l salveze din ghearele acelei femei desfrânate. Dar vă voi spune de ce nu a putut să-l salveze! Arhiereul tăcu, dorind să-și aleagă mai bine cuvintele. Spuse apoi zâmbind cu superioritate: -Pentru că nu putea să-l salveze!, rosti el ridicând tonul și
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
șir umblase să-l găsească. Dăduse de el în cele din urmă, animalul era sfârșit de cât se zbătuse și în jurul trupului sârma de oțel îi tăiase adânc în carne. Pe brațe îl adusese până acasă și îl salvase din ghearele morții. Măi Alfi, măi, șoptise iarăși, mai mult pentru sine, apoi se înălțase în picioare. O fereastră a casei se luminase pe neașteptate. Cine-i acolo? îl auzise pe Sigi strigând. Se trăsese înapoia unei magazii și așteptase. Cine-i
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
-i luase în seamă ultimele cuvinte. De aceea, când a văzut-o la întoarcere pe Anneliese în curtea lui Berni cu burta la gură, îi venise la început să pice din picioare de uimire. Isprăvind lectura scrisorii, simțise cum o gheară de fier, rece, îi încleștează inima. Nu ți-e bine? îl întrebase neliniștită Ingrid, văzându-l că se chircește cu mâna la piept. Cred că vom avea ceva probleme cu casa, îi spusese el, evitând să dea amănunte despre suferința
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
prin grădină să-l chem, îi spusese prietenul său, așteaptă-mă câteva clipe aici. Îl zărise pe Berni urcând cu greu, pe ocolite, în curtea vecină, intrând în casă, de unde răzbătuseră curând afară strigăte de mânie și înjurături. Simțise iarăși gheara de fier rece strângându-i inima și se sprijinise de stâlpul porții, răsuflând greu. Cât se mai chinuise și cu poarta asta, își adusese aminte. Nu le prea avea cu sudura și se încăpățânase s-o asambleze de unul singur
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
el venea, se urca pe noi și ne busolea cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghearelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însă când ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându-ne să ne ferim din calea lui, cât mai repede cu putință.”... Timp de 33
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
hăul din fântâna adâncă de vreo treisprezece metri până la apă și vreo șase de apă, prelingându-se cu forța cu care corpul este atras de pământ și de apă, mătușa Safta întinse, în sfârșit, o mână, scăpându-și adorata din gheara morții chiar în secunda-n care mânuța acesteia pierduse lupta, pierduse ultima fărâmă de putere. O trase peste budăi, de unde este preluată de mâna puternică a tatălui, care îi dă câteva sfaturi bune la fund, așa, ca să uite de frica
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
mâine să nu fugă îl fac semn de carte PACT am promis întunericului jumătate din suflet în schimbul libertății mi-e sete iar vreau să-mi despotmolesc singură calea spre fântână sunt pisica sălbatică legată cu lanțuri de mâinile tale cu ghearele vreau să-ți scrijeleasc oasele prin carnea de nimic nu ai altceva de făcut decât să mă urmărești m-am săturat de basme promisiuni îngenuncheate povești cu prinți minciuni în amurg dau sufletul întreg și reiau viața de la capăt să
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
alearga pe serpentine. Vulturul spintecă văzduhul și ajunse deasupra mașinii. - Strănepote, încetează cu neroziile! Părăsește acel trup, căci în el sălășluiește un suflet arvunit diavolului! - Nu-ți ține vicleșugul, străbunicule! - se auzi un rânjet din autoturism. Vulturul prinse mașina cu ghearele-i puternice. Roțile scrâșniră pe asfalt frânând brusc, dar la fel de brusc demarară trântind pasărea printre țancuri și brazi. Ofensat, Contele își desfăcu mantia neagră și urmărirea reîncepu. Mașina parcă alerga singură. Toate comenzile se blocară și deveni un robot scăpat
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
cunoști? - Ptiu! Ce vrăjitorie mai e și asta? - Nu-i nici o vrăjitorie! Sunt cu adevărat prințesă! Voi ajunge pe tronul țării! Să-mi pregătiți înscăunarea! - Visezi cam departe... Dar tu chiar miroși frumos! - o pipăi el pe șolduri. - Ia-ți ghearele, nesimțitule! Astea-s pentru un fecior de crai! - Ha, ha, ha! Ai uitat că sufletul tău ne aparține? - Dar nu și trupul! - Ca să-ți luăm sufletul, îți vom silui trupul! - Să vă puneți pofta-n cui! Când eram urâtă, fugeați
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
chibzuit, nu te-ai zbârcit căci nu ai abuzat ... Nănașul La Fontaine te-a menajat pe creanga ta de sus din fabula-poveste ... Alura (de sfrijit) tot tânără îți este, tot sănătos la ten, tot strălucite penele și bărbătoase venele la ghearele-ți vânjoase cărând poveri gustoase (aluzii la mult râvnitul cașcaval din (t)raiul epocal ”sublim”, cel de regim rațional! ... Iluzii ... ) Si, bată-(mă)-te, iar, norocul, dotat din greu viril, feroce cum mă exciți cu ciocul, cu fermecata-ți voce
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
ochii arși de lacrima neplânsă A unui neam ce s-a născut erou, Sortit să râdă-n țară nesupusă Silit să geamă fără de ecou... Mi-s ochii arși cătând spre infinituri, Să aflu fierul care l-a lovit Să aflu gheara care-l ține-n ghinturi Și ochi-mi arși, se-ncurcă-n infinit... Prea multe văluri îmi acopăr zarea Și ochii mei, se zbat în smoala lor, Prea mulți ciulini îmi sfârtecă cărarea De ochi umil, de simplu muritor... Aș
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360681_a_362010]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DAC-AȘ PUTEA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului dac-aș putea Și necuvântul doare, și râcâie cu gheare aprinse în ființa ce-n suflet o purtăm și plângem în neștire când ni se rup petale sau aripile care le-ntindem să zburăm. dar îngrădirea doare și spiritul se zbate și-n colivia lumii nu este loc destul iar
DAC-AŞ PUTEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360704_a_362033]