2,232 matches
-
însoțit de aghiotantul său și de ordonanță. Spune că dorește să-și ia rămas bun de la foștii subalterni. Colonelul Al. Sturdza era fiul lui Dimitrie Sturdza, șef al Partidului Liberal și de mai multe ori prim-ministru al României, și ginerele fruntașului conservator Petre Carp. În sectorul Diviziei a 8-a, la poalele dealului Voloșcani, Sturdza și aghiotantul său trec, peste linia tranșeelor și a rețelelor de sârmă ghimpată, la inamic. Ordonanța, un tânăr țăran român, refuză să-i urmeze. Colonelul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
făcuse prin voia Dumnezeului nostru. 17. În vremea aceea erau unii fruntași din Iudea, care trimiteau deseori scrisori lui Tobia și primeau și ei scrisori de la el. 18. Căci mulți din Iuda erau legați cu ei prin jurămînt, pentru că era ginerele lui Șecania, fiul lui Arah, și fiul său Iohanan luase pe fata lui Meșulam, fiul lui Berechia. 19. Vorbeau bine de el chiar în fața mea și-i spuneau cuvintele mele. Tobia trimitea scrisori ca să mă înfricoșeze. $7 1. După ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
și pe el în păcat. 27. Și acum trebuie să auzim despre voi că săvîrșiți o nelegiuire atît de mare și că păcătuiți împotriva Dumnezeului nostru, luînd neveste străine?" 28. Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliașib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit de la mine. 29. Adu-Ți aminte de ei, Dumnezeule, căci au spurcat preoția și legămîntul încheiat de preoți și Leviți. 30. I-am curățit de orice străin, și am pus rînduială în tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
chemată Epaminonda. Însă, cel mai mult, o enerva bunică-sa care, nereușind niciodată să-i spună numele întreg, îi “confecționase” unul mai scurt și mai neaoș: Măndița. La nervii nepoatei, bunica răspundea mânioasă: “Ce l-o fi apucat, maică, pe ginere-meu ăsta să-și pocească copilul?! Unde naiba o fi dat de sfântul ăsta Pirimanda? Că la noi, în calendarul ortodox, nici pomeneală de el! Odată cu trecerea anilor... 2.”Odată cu trecerea anilor, în colectivul profesoral al Liceului nostru s-au
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pe care regele o ia în căsătorie. După câțiva ani izbucnește iar războiul intre Dromihete și Lizimac. Acesta trece însuși Dunărea; dar pățește mai rău decît Darius, căci armata lui constrânsă prin foame, e nevoită sa se dea prinsă. Totuși ginerele nu tratează rău pe socrul său și se zice că i-ar fi dat un mare ospăț în orașul Helis, la care s-ar fi servit Macedonienilor bucatele cele mai alese în vase prețioase, iar alături mâncau Geții fierturi ordinare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
câștige pe Geți în partea lui. Se vorbea chiar prin Roma de o îndoită încuscrire între regele Geților Cotiso și împăratul roman, fiecare din ei având să ia de soție pe fiica celuilalt, încât să-și devină mutual socri și gineri. Nu știm de erau serioase aceste planuri matrimoniale. Se adeverește însă alianța Dacilor și a Geților cu câte unul din cei doi rivali, pentru omnipotență în Roma; o politică de dezbinare, care se explică din dușmănia în care trebuiau să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
niște vecini de unde puteau să vadă, prin gard, răpirea. La rândul Lui, Irina și-a făcut rost de costum, și-a cumpărat pantofi de lac și a omorât un șarpe cu a cărui piele a învelit un băț, „baston de ginere“, zicea. Apoi, duminică, pe întuneric, a venit cu o căruță și cu doi veri de-ai Lui să-și fure mireasa. În drum spre casă, după ce-o furase, El și-a scos pantofii de lac fiindcă îi ardeau picioarele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ucis ultimul, deci a fost martor la execuția fiilor. Biserica Ortodoxă l-a sanctificat pentru eroismul său și românii sărbătoresc la 16 august în fiecare an, Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii (Constantin, Ștefan, Radu, Matei) și ginerele său, sfetnicul Ianache Văcărescu. Constantinescu Emil (1939-) - profesor universitar, geolog, implicat în promovarea democrației în România postdecembristă. A fost ales ca președinte al României în perioada 1996-2000. Guvernarea lui se caracterizează printr-o promovare a reformelor democratice. Constantinopol - "orașul lui
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
s-aduc-un armăsar Și de coada lui să lege pe țiganul bucătar Și de coadă-i mai legară lângă el un sac de nuci. Cade-o nucă - o bucățică, astfel îl făcu hăbuci. - Ș-acum tu voinice, zise, mi-i fi ginere. - Ba nu, 630Altă fată, împărate, tare dragă îmi căzu. Am un frate-nsă de cruce, tot fecior de împărat Și de mult ți-era s-o ceară, deși nu s-a cutezat. Uite-l ice. Dară fata se cam uită
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
grajd și-o legat pe țigan la coada calului, ș-o pus ș-un sac de nuci ș-o dat bici calului... Unde pica nuca, pica și bucățica din țigan. Acu-mpăratul a zis: - De-acu, voinice, mi-i fi ginere. Da Călin a zis: - Ba nu-mpărate, că mie alta mi-a căzut dragă, da eu am un frate de cruce aici cu mine, tot fecior de-mpărat, s-o iee-acela. 336 {EminescuOpVI 337} Și l-o adus, deși fata
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înghețat la degete. - Eu nu-mi simt spatele. - Ce n-ați zis sufragiului s-aprindă focul? Nu va mai fi nimică. A doua sară, iar șterge cheea. Vine iar. - Ce vrei, stăpîne? - Vreu să te duci să-i pui pe ginerele împăratului într-o movilă de omăt, când a dormi și pe mireasă s-o pui în vârful casei. Pe casă frig - frig, da nu era omăt. Ista a degerat. Da tot îi era milă de dânsa. - Numa jumătate - de noapte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ave minte destulă-n cap. Iaca s-a luat el cu Fata - mpăratului la primblare. Da vrăjitorul a luat o mulțime de chei nouă și frumoase, altele de aur, de aramă, de argint ș-o început a striga pe la poarta ginerelui împăratului. - Cine-mi mai dă chei ruginite că-i dau de cele de aur? Și sufragiul nu prea ave multă minte-n cap, o gândit să dea cheea ceea și să iee una de aur, că mai bine a prii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a ajuns la - mpăratul. Era strașnic * în război cu altul. Tot să nu fie omu saracu-n pace. Ș-așa era el de scârbit, decât strașnic lucru. Văzând pe acesta s-a bucurat ș-a zis așa: - Ciindure că ești ginere de-mpărat, mi-i da ajutor ș-oi pute să bat pe vrajmașul meu. Așa o gatat armată grozavă și-n sfârșit o dovedit pe ceala. Acu aiști doi se zice că era tare fericiți - numai acela saracu era mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
probe, criminalii au fost nevoiți să-și recunoască fapta. Din cercetări s-a constatat că mobilul crimei a fost o răzbunare, deoarece victima Stan Pavel împreună cu Vasile Caprși, tatăl a doi băieți minori Tudorel și Ionel care au dat concursul ginerelui lui Vasile Caprși la crimă. Acești doi, Stan Pavel și Vasile Caprși erau mereu împreună la comiterea furturilor și a tâlhăriilor, dar Stan Pavel având o datorie mai veche de 600 lei, neachitând-o și tot amanand-o, Vasile Caprși
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
câine, zise: ,, Stane , aceasta e soarta meritată, mai vorbește sau spune ceva dacă poți’’, cei doi fiind mereu în litigiu din cauza banilor neîmpărțiți de la furat. Criminalii fiind trimșii în judecată , minorii au fost condamnați la 8 ani de închisoare, iar ginerele lui Vasile Caprși , Ilie Isac zis Liță Minciu a fost condamnat la 18 ani de închisoare. La prinderea criminalilor a contribuit și declarațiile lui Anghel care în acea noapte păștea calul pe malul Bârladului , dar la început nu i-a
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
nu prea avea din ce mai dăduse și o boală în păsări. și astfel ne-amlecuit de pescuit. DEBUT VÂNĂTORESC Îmi amintesc că mă duceam în fiecare an în mun iiț Vrancei la cabana Zboina unde erau pădurari mo Zaharia și ginerele său Alec Balan și împreuna cu Tinca soția lui Alec ne primea cu multă căldură și bunăvoință și ne pregătea mâncăruri foarte gustoase din lapte, brânzeturi și zarzavaturi ecologice pe care le cultiva pe munte precum și din ciuperci.. Iar eu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ale mele și despre mine au dus la succesul lor meritat. Luni, 13 septembrie 2010. Ziua Pompierilor români, reamintindu-ne de confruntarea eroică dintre Compania de pompieri a căpitanului Zăgănescu și Armata otomană în 13 septembrie 1848. Îmi amintesc că ginerele prof. Paul Constantinescu se numea tot Zăgănescu. Să fi fost o rudă apropiată a eroului de acum 162 de ani? N-ar fi de mirare... Vrând să vorbesc la telefon cu dl. Popescu-Sireteanu, constat că nu răspunde. Fac apel la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a prim-ministrului Boc. Vom vedea ce va mai fi. în ziua următoare caut să expediez la Ploiești câte un volum III pentru d-na Lucreția Pândaru și verișoara sa, precum și la Sibiu, unde expediez câte un volum pentru ambii gineri ai colegului V. Balosin, recent decedat. Pentru 29 septembrie, merg la un nou consult medical și unele analize ce se impun după acest tratament. Am obținut noi medicamente în urma consultului, remarcându-se revenirea spre starea normală de sănătate, spre mulțumirea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
atenție, grăbindu-se să le iasă În Întîmpinare diplomaților din America Centrală și membrilor guvernului belgian. „După spusele Tinei, dumneata reprezinți viitorul celei de-a șaptea arte!“ Îmi spusese tatăl ei, fără să bănuiască nicidecum că i se adresa viitorului său ginere. Nu eram pentru el decît unul dintre ornamentele serii, un tînăr venit să-și livreze filmul așa cum fuseseră livrate pe toată durata zilei flori și telegrame. Aveam totuși impresia că Îmi trăiesc prima seară de adult. — Eu n-aș merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Eu n-aș merge pînă acolo! Nu mai ocupam o poziție În sistemul familial, totul se măsura În poziții de prestigiu. Valoram ceva pentru că realizasem un film. Nu mai ocupai o poziție familială? În momentul În care te considerai viitorul ginere? — Ți-am spus cumva că tatăl Tinei a murit cîteva luni mai tîrziu Într-un accident de mașină? Și că, Începînd din ziua aceea, ea a Început să-l deteste pe tatăl meu? — Bietul Franz! Nimeni nu-l poate situa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se așteptase. Însă el își folosi greutatea pentru a o imobiliza, îndepărtându-i mâinile de lângă față. Vedea în ochii ei că de fapt înțelesese, iar vinovăția pe care o așteptase veni în sfârșit. ă Osip Maximovici trebuia să ne fie ginere, continua Lebediev. Eram înțeleși. Totul era pus la cale. Ne făcea o mare onoare. și asta ar fi pus... capăt suferințelor noastre. Fata a intrat în atenția lui, iar el - el era gata să binevoiască să îi ceară mâna. Mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și vorbeau ore Întregi la telefon; În ziua aia venise la New York, ca să petreacă Împreună Sf. Valentin. Cei doi erau un Romeo și-o Julieta moderni, voiau să se căsătorească În ciuda opoziției puternice a părinților. Părinții fetei erau Împotriva unui ginere alb (erau rasiști față de albi) și Îi cereau logodnicului un preț mare pentru fiica lor, dacă le voiau binecuvântarea. Flan Îi explicase că așa era obiceiul acolo. Părinții băiatului, care locuia În Germania, erau oripilați de ideea că fiul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
prizonieri./ Sunt la fel ca noi”. Platon, Republica, Cartea a VIIa Bărbatul care conduce camioneta se numește Cipriano Algor, este olar de profesie și are șaizeci și patru de ani, deși la prima vedere pare mai tânăr. Bărbatul de lângă e ginerele lui, se numește Marçal Gacho, și încă n-a împlinit treizeci. Oricum, cu chipul pe care îl are nimeni nu i-ar da atâția. Cum poate s-a remarcat, amândoi au lipite de prenume niște patronime insolite cărora le ignoră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
jumătatea dimineții, dar cei doi bărbați au plecat cu noaptea în cap pentru că Marçal Gacho trebuie să semneze condica de prezență cu cel puțin o oră înainte ca porțile Centrului să se deschidă publicului. În ziua când nu-și aduce ginerele, dar are vase de transportat, Cipriano Algor nu trebuie să se trezească așa devreme. Totuși, din zece în zece zile, el se angajează să-l ia pe Marçal Gancho de la lucru ca să-și petreacă împreună cu familia cele patruzeci de ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mâneca stângă a hainei ca să se uite la ceas, este îngrijorat pentru că traficul devine tot mai aglomerat și pentru că știe că, de aici înainte, când vor pătrunde în Centura Industrială, dificultățile vor crește. Socrul remarcă gestul, dar nu zise nimic, ginerele lui e un tânăr simpatic, fără îndoială, dar e nervos, din rasa agitaților din născare, mereu îngrijorat de trecerea timpului, chiar dacă îi prisosește, caz în care nu știe ce să pună în el, în timp, se înțelege, Cum va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]