1,218 matches
-
făcut. Undeva în adâncul conștientei sale simțea atingerea veșmântului shu. Se spunea că relația între un om și mantia sa era un sentiment care nu putea fi descris. Zâmbi acestui gând. El ar fi reunit toate cuvintele într-unui singur: gingășie. Arrus primi vestea cu o ușurare pe care nu încercă să și-o ascundă. Dacă Xtyn ar fi refuzat să ia locul Preotului, atunci succesiunea ar fi fost extrem de incertă, fiindcă nimeni nu-și putea aduce aminte de un asemenea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în timpul lungilor săi ani de domnie. - Airam, te rog să mai rămâi... îngăimă Abatele. Femeia se conformă, așezîndu-se în genunchi lângă fotoliul adânc. Când ușa se închise, degetele ei poposiseră în părul lung și alb al bătrânului, netezindu-l cu gingășie. - Îmi pare rău, Rade. N-am vrut... Cu multă greutate, Abatele își ridică mâna stângă și-și așeză un deget pe buzele ei. - A fost o coincidență. Un semn de la Dumnezeu. Dincolo de asta însă, să știi că inscripția aceea mă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de armură, îi apărea acum, în ciuda tăieturii scurte a părului și a hainelor bărbătești, mai aproape de imaginea pe care o păstrase despre ea. Sânii ascuțiți împungeau pieptarul de in, iar genele, zbătându-se câteodată mai repede, puneau același văl de gingășie feminină pe chipul său hotărât. însă energia și agilitatea pe care o arătau fiecare mișcare, semn clar al exercițiului fizic susținut, erau totuși acelea ale unui războinic. Așezându-se pe un scăunel, Sebastianus luă pocalul de bere pe care servitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să zboare. Dincolo de curcubeu Mi-am pansat rănile Încercând leacuri Colorate... Prea târziu tristețea, Prea târziu durerea, Prea târziu am uitat, Am uitat prea târziu... Zborulă SINE NOMINE Am crescut, am rătăcit pe undeva minunea jocului. S-a dus și gingășia, s-au terminat și visele și am uitat să învăț să mint! Dar la ce-mi ajută că am crescut?! Trăiesc mai greu acum, și-mi vine câteodată să vreau. Într-o zi îmi va veni ideea că vreau să
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
dar azi sunt ocupată să mor! Așa că astăzi voi muri decent, Îmi voi plimba durerile în Univers Am să dispar discret și inocent Așa cum scriu acumăultimul rând! REDEFINIRE Am crescut, am rătăcit pe undeva minunea jocului, s-a dus și gingășia, s-au terminat și visele și am uitat să învăț cum să mint! Dar la ce-mi ajută că am crescut?! Trăiesc mai greu acum, și-mi vine câteodată să vreau! Într-o zi îmi va veni ideea că vreau
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
această carte doresc să ne trezim la realitate, să ne udăm și singure la rădăcină dacă ceilalți uită să o facă. Și, dacă vor fi unii care vor arunca nisip pe noi cu scopul de a ne acoperi frumusețea și gingășia înăscută, din cauza invidiei și a mitocăniei, să facem tot ce putem pentru a ieși la suprafață, transformându-ne la nevoie și într-un “buldozer”. Vom putea face tot ce ne dorim în viață, atâta timp cât ne vom “conștientiza” calitățile, iar defectelor
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
condus la întâmplare. Toate deodată s-au spulberat și a survenit moartea ca un fapt al vieții, fiindcă viața este eternă... august, 2004 Elena Poamă Despre volum Gheorghe Zarafu Alexandru Poamă sau nostalgia copilăriei Un autor atras de farmecul și gingășia universului infantil, întruchipat de propriii lui copii, se dovedește a fi Alexandru Poamă, răpus de o moarte fulgerătoare în pragul vârstei de 49 de ani. Având, la o privire grăbită, caracterul unui album de familie, unica sa carte publicată, „Sorin
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
încît toți stătură încremeniți privind unul la altul: - Priviți, priviți, oameni buni și cuminți, zise amăgitorul viclean, priviți și ridicați-vă în vârful picioarelor! Iată ce va să zică a vorbi. Există un al doilea Apollon ca acesta? Cum vi se pare gingășia cugetărilor lui, elocuența limbei lui? Cine în lume e mai cu minte decât el? Cei de față priviră unul la altul. Dar nici unul nu îndrăzni să zică cîrc! ori să spună ceea ce gândea, adică adevărul, pentru ca să nu-l ia lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vieții! Viața este magică, viața este minunată dacă așa crezi, dacă știi să privești frumusețea ei, dacă știi să te bucuri de toate bogățiile și darurile pe care ți le face zilnic prin dansul păsărilor pe cer, prin armonia și gingășia florilor, prin liniștea pe care ți-o transmite susurul izvorului. Fiecare zi își deschide larg porțile abundenței și de noi depinde dacă alegem să trăim “ cu de toate” această zi și cu iubire și cu prosperitate și cu veselie, sau
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
ne poate doborâ pe noi viața, că doar suntem actori, nu? Așa am ajuns profesor și așa s-a consumat o altă întâlnire care avea să-mi schimbe viața. Da, cu certitudine, Szajna are ceva din aerul lui Cotescu, din gingășiile lui, din umorul lui spumos. Mi-a spus că are un proiect interesant: de a construi la Auschwitz o colină din pietrele de pe suflet pe care le-ar putea aduce fiecare vizitator. Eu am găsit proiectul mai mult decât extraordinar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
solitudinea dialoghează cu sine, devenind poezie. Universul terifiant al adevărului Îngăduie totuși buna ardere pe rugul rece al iubirii. Iubirea intonează monologuri suav stranii, senzual-spiritualizate. O revanșă singularizată asupra vidului, În care așteptările se văd decapitate, una câte una. Lamentoul gingășiei ultragiate Își află cadența urgentă și, deopotrivă, melodioasă, „iluminarea”, de o memorabilă expresie lirică, pare gravată În argint subțire și durabil, ca Într-o nouă, modernă, dramatică și dureroasă Cântare a cântărilor, În care Regele cărturar se vede Înlocuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
despre metabolismul lor grotesc, amestec de biete mici plăceri domestice și lente supurări persistente ale ipocriziei. Pe măsură ce ne-am Împrietenit, Începuse să-mi vorbească și despre familia sa, despre școală și colegi de școală. Altă modulație sufletească, căreia Îi modera gingășia și vulnerabilitatea prin umor poznaș, fermecat de diversitatea scenei cotidiene, românești, obișnuit să-i adauge, mereu, propriile șotii. Rude sau prieteni nu erau ocrotiți de sarcasmul conținând și un soi de milă și necruțare de sine pentru ghinionul acestei proveniențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
kalmâci, kareli, karaceaevi, români, kurzi, turci abhazi, finlandezi, hakași, balkari, altai, dungani, persani, abazini, asirieni, tați. Vine o iarnă Îngrozitoare. Tatăl pleacă nopțile de acasă. Aude tropăit de cisme, clinchetul rece al pistolului. Mereu același clinchet afon, având ceva din gingășia morții.Voci Întretăiate. Și plânsetele. Ale mamei. Tata s-a născut În anul 1923 În orașul Reghin. A luptat pe frontul antihitlerist În cadrul aviației române. A participat la dezarmarea trupelor hitleriste la Cluj. A fost decorat cu medalia „Eliberarea de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ca oricând și, declinând invitația de a participa la acțiune, ne-a privit tăcută până ce eu am ajuns la orgasm și până ce Lina și l-a simulat și ea pe-al ei. După care, bine intenționată - ba chiar plină de gingășie - Lina s-a strecurat între picioarele lungi ale iubitei mele, dar Maimuța a împins-o la o parte și s-a așezat bosumflată într-un fotoliu de lângă fereastră. Așa că Lina - o tipă deloc sensibilă la disputele interpersonale - s-a culcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a lacului, cu o șiksele drăgălașă, de paisprezece ani, la care mă tot uitasem cum face opturi încă de după prânz, o fată care mi se părea înzestrată cu farmecele clasei mijlocii, așa cum apăreau ele la Margaret O’Brien - agerimea și gingășia ochilor ei strălucitori, a năsucului pistruiat - și cu simplitatea, naturalețea și accesibilitatea clasei de jos, precum și cu părul blond, moale și drept al lui Peggy Ann Garner. Vezi tu, cele ce în ochii tuturor celorlalți apăreau drept vedete de cinema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Am legănat-o, am giugiulit-o, am făcut-o să râdă, i-am zis pentru întâia oară „Și eu te iubesc, scumpi“, deși, bine-nțeles, mi-era mai mult decât limpede că, în ciuda nenumăratelor ei însușiri și farmece - iubirea, frumusețea, gingășia ei de căprioară, locul ei în istoria Americii - nicicând n-aș fi putut nutri un sentiment de „dragoste“ pentru Pelerin. Eram intolerant cu slăbiciunile ei. Gelos pe realizările ei. Ranchiunos cu familia ei. Nu, nu prea mai era loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Vântul smulgea din copaci frunzele îngălbenite înainte de vreme. Timpul trecea alene, ca un râu de șes pe sub sălcii pletoase. Arm lucra in grădina cu flori, care erau pasiunea sa din fragedă copilărie. Anii aceia nevinovați și atât de plini de gingășie și farmec îi rămăseseră adânc întipăriți în ființa ei afectivă. Copilăria, ireversibila copilărie! Paradisul pierdut după care unii tânjesc toată viața. Arm iubea atât de mult florile și atât de mult o înduioșau amintirile din copilărie. Se revăzu pe la patru
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de un alb luminos, geometric rotunde, crescând în amploare de la încheietura mâinii în sus; ochii lungi, cu încarnatul pleoapelor mat, ca la copii, și genele stufoase umbrindu-i albastrul privirilor; bărbia îngustă, fină, de rasă evoluată, care-i dă o gingășie emoționantă; linia corpului frântă, ascunsă pe alocurea, ca să reapară în toată puritatea ei. În sfârșit, confecțiunea rochiei-jucărie ajungând la un stadiu care necesita intervenția mașinii de cusut, Adela mi-a dăruit privirile, amânând croitoria pentru altă dată. I-am arătat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sfârșindu-se pe la talia-i subțire, de parcă n-ar fi dat viață la unsprezece copii. Avea un mers ușor legănat dar maiestuos, cu capul sus, privind în ochii omului, atunci când vorbea cu cineva. Avea un surâs șăgalnic și-i ghiceai gingășia în vorbă și gesturi, nemaiîntâlnită la alți oameni. Nu avea școală multă, doar câteva clase primare. Pe atunci lumea nu punea bază pe învățătură multă. La mama, aceasta era înlocuită cu o inteligență nativă, pe care n-o mai găsești
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a rezistat cel mai mult. Florin Iaru Mai toate cronicile pe care le-a avut în presa literară prima carte a lui Florin Iaru acreditau imaginea unui sentimental disimulat, un soi de clovn trist, un suflet candriu în stare de gingășii și cruzimi deopotrivă de mari. Toată harababura de obiecte cotidiene, de citate din clasici (cu preferință pentru pașoptiști), de dialoguri nichi-tastănesciene și nu prea, de ironie și sarcasm - frați siamezi adoptați de generația '80 din spusele altora - nu ar fi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
modernă ne-a aplatizat, de fapt ne-a prostit, ca să spunem lucrurilor pe nume. Ne pomenim că nu ne mai interesează, la recitire, cărți pe care odată le-am iubit din tot sufletul. Că nu ne mai atinge nimic din gingășia și forța marilor autori, care cândva ne zbârleau părul pe brațe de emoție. Scriitorii de azi își blesteamă zilele și se dau peste cap ca să mai smulgă fie și palide aplauze, exagerează cu violența, cu obscenitatea, cu subiectele contorsionate și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mi-am recunoscut greșelile, mă bat pe pulpă; sunt rușinat și roș de rușine, căci port ocara tinereții mele." 20. Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de Mine?" "Căci cînd vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingășie de el, de aceea Îmi arde inima în Mine pentru el, și voi avea milă negreșit de el, zice Domnul. 21. "Ridică semne pe drum, pune stîlpi, ia seama la calea, la drumul pe care l-ai urmat... Întoarce-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
să constate cu oarecare mirare faptul suficient de cotraversat: soția gazdei era o femeie pedantă, suficient de frumoasă. „Ce o fi găsit la țiganul ăsta? Mai urât decât „Scaraoschi” și, fără un picior? Unii oameni invidioși bârfeau vrute și nevrute. Amorezat de gingășia și frumusețea persoanei, Gică picior de lemn, se Însurase cu ea, cunoscând’o În casele de toleranță... Dar, În ciuda acestor bârfitori, femeia cu nimic nu se deosebea de o adevărată doamnă. Evident, suficient de distinsă, avea o grație propie În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tragedie, i-a murit și mama...!! În satul ei natal care se află undeva În nordul țării, nu mai are pe nimeni apropiat...! De aceia, o să locuiască la noi un timp...” „Lucrările de construcții - după știi - nu se potrivesc cu gingășia femeilor, Îl avertizase el. Mai ales aum când, se apropie anotimpul ploios...” „Totuși, dacă nu aveți nimic Împotrivă, va lucra În echipa condusă de mine...!” Îl implorase el. „Aveți toată Încredera. La cei aproape doăzeci și unu de ani, nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
peste altele la grămadă, În furgoneta lui, cu cîteva zile În urmă. Dar colecționarii nu trebuie să știe asta ! Aceștia stăteau acolo cu figuri solemne ca Papa de la Roma, cu mănuși albe În mîini, ținînd cîte o carte cu atîta gingășie de parc-ar fi fost un nou născut, și vorbeau despre proveniență, prime ediții, autografe și marele Rosenbach. Unii dintre acești oameni știau multe despre istoria cărților, Însă nici unul nu știa la fel de multe ca Norman, și nu-l puteau epata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]