1,074 matches
-
puțin ăsta e clișeul vehiculat de toată lumea. Marea Britanie? O țară de insulari mohorâți. Spania? Mde... Grecia? Nu, mulțumesc. Franța? Poate. Sau mai bine Italia... ? Da, modelul cel mai potrivit pentru România mi se pare Italia. Acolo sunt frații noștri de gintă latină, calzi, prietenoși, băgăreți și petrecăreți. Până și limba pe care o vorbesc e foarte apropiată de limba română. Iar Italia e una din țările fondatoare ale Comunității Europene, ba chiar a civilizației europene. Cine s-ar îndoi vreo clipă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
recunoștință cu atât mai mult cu cât dramaticul deznodământ al celui de-al doilea război mondial a fost consfințit de neprietenii tradiționali. O parte din personalitățile basarabene din prezenta lucrare a fost evocată În semn de omagiu În cadrul Societății Culturale „Ginta Latină” În anul 2006. Amintirea lor a cunoscut lumina tiparului Împreună cu Ionel Maftei Într-o culegere cuprinzând „Universitari ieșeni originari din Basarabia”. Pan Halippa Este personalitatea cea mai reprezentativă a revoluției națioale În Basarabia. A străbătut epoca marilor evenimente care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Cazacliu, Vlad Bogos, Vasile Harea, Ion Văluță și Grigore Cazacliu. Vara anului 1917, Chișinău. În anul 1998 apare În editura „Cronica” lucrarea Amintiri din primăvara reîntregirii, ediție Îngrijită și Cuvânt Înainte de Mihail Harea. Tot În același an, 1998, În Colecția „Ginta Latină” apare volumul Unirea Basarabiei cu Patria Mamă de Vasile Harea și Vlad Bejan. Redăm În continuare considerațiunile menționate În această lucrare. Cunoașterea resorturilor intime ale expansiunii anti-românești de la Începutul secolului trecut, a Împrejurărilor social-politice, concepțiile și strategia atingerii idealului
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
că În anul 1835, protopopul Sculenilor Mihail Sineacevschi adaugă terminațiunea “ovici” străbunului, preotul Dumitru, fiul lui Alexandru, fiul lui Mihail, toți preoți. Aceste documente i-au permis părintelui să revină la numele străbun de Mihail. În volumul editat de Colecția “Ginta Latină” În 2005 au fost prezentate direcțiile stiințifice și se reconstituie scrierile preotului privitor la cărți vechi, manuscrise, studii despre mănăstiri, biserici, personalități bisericești și ale culturii. Se Îmbogățesc astăzi cunoștințele despre istoria culturii românești din Basarabia - peste 200 de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de aramăă ...Și un mic semn al optimismului din totdeauna: „Povara grea Spinarea de-ți curmă, Aruncă Tot ce-i de prisos În urmă Să urce șoimii inimii Mai sus.” (Nu-s drumuri) În Cuvântul Înainte la volumul din colecția Ginta Latină - Iași 2005, distinsul critic literar - Acd. Prof. C-tin Ciopraga face o amplă recenzie asupra Întregii activități literare a poetului. Studiul său Începe cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă apărută la Chișinău când poetul avea 21 de ani
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de Toma Istrati au fost prefațate de nume literare cu mare rezonanță În literatura, cultura și istoria Basarabiei și a Țării: poeții Grigore Vieru, Nicolaie Dabija, D. Matcovschi - critici literari, istorici, oameni politici, universitari, gazetari și foarte mulți clerici. Societatea ”Ginta Latină” păstrează o amintire de neuitat ce evocă acțiuni comune de elogiere a neamului românesc În Țară și În Basarabia. Viziunea sa poetică Toma Istrati a exprimat-o În poezia ”Peste timp și peste spații”: Așa a fost și o să
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și rodnică. Vizitele sale În Basarabia erau o adevărată sărbătoare atât pentru grupul de vizitatori din țară cât și pentru elevii, tinerii și gospodarii satelor unde poposea caravana de peste Prut. Stabilind relații Între Asociația condusă de Toma Istrati și societatea ”Ginta Latină” din Iași am poposit Împreună pe meleagul basarabean În mai multe rânduri. Prima călătorie a avut loc În anul 1992 când s-a sărbătorit Drumul Crucii București-Chișinău. Am rămas impresionați de primirea - a adevărată sărbătoare - În satul Nișcani, baștina
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano- caspică), părintele istoriei relatează o altă practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că ei [masageții] ar fi descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sa locuință în țară! Poate politicienii noștri cred că patriotul întregului neam românesc Ilie Ilașcu are încă adresa la pușcăria din Tiraspol, în Transnistria? Opriți demența politicienilor! Constantin CHIRILĂ, Iași, 12 mai 2005 („Literatura și Arta”,14 iulie 2005, Chișinău,”Ginta Latină”, Iași) La Iași se află o familie cu totul și cu totul deosebită, familia prof. Ioan Alexa. Dumnealui are 96 de ani, iar soția dumnealui, 95 de ani. Sunt români refugiați la Iași din Cernăuți, pământ românesc răpit în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
înțelegere, fără a urî pe străini. De fapt, noi nu urâm pe nimeni, dar luptăm pentru un adevăr, limbă română, istorie comună, pământ sfânt românesc”. Sunt mărturisirile distinsului om de cultură și patriot Ioan Alexa. A consemnat Constantin Chirilă, Iași („Ginta Latină”, Iași, și „Literatura și Arta”, Chișinău, 28 octombrie 2004 Familia Ioan Alexa a trăit întreaga viață în demnitate, cinste, adevăr, perfectă armonie în familie, societate, cu credință în bunul Dumnezeu, și cu respect nemărginit pentru valorile românești și universale
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
casei profesorului a fost pășit de mari valori, mari personalități românești: Nicolae Dabija, Nicu Popa, părintele Calciu Dumitreasa (ambii din SUA), Ilie Ilașcu, Iurie Colesnic, Mihai Grati, Ion Daghi, Vadim ștefan Pirogan, prof. Ghivireac din Herța, dr. Vlad Bejan, președintele „Gintei Latine”etc. Din păcate, printre oameni, din țară și din afara ei, se găsesc destui care nu au ceva mai bun de făcut decât să lovească în valorile națiunii din care fac parte, sau din care au făcut parte cândva. Așa
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
români, să demontăm până la capăt afirmațiile denigratoare și să supunem oprobriului acuzatorii, ca să-i cinstim memoria celui care a fost Ioan Alexa. Bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace! Contantin Chirilă, Iași, 7 ianuarie 2006 (apărut în „Literatura și Arta”, „Ginta Latină”) ÎMPREUNĂ îN VIAȚĂ ȘI ÎN ETERNITATE La 29 noiembrie 2005, a pășit în eternitate un mare suflet de român, Ioan Alexa din Iași, în vârstă de aproape 97 de ani. Buna și devotata sa soție, Elisabeta, cu care a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
aparat de note explicative care însoțește această ediție a reminiscențelor istorico literare ale merituosului ziarist din anii de glorie ai presei române. t.a. martie 2014 Bucureștii de altădată 1878-1884 anul 1878 [Felonia rusească. Diverse. Pacea de la San Stefano. „Cântecul gintei latine.“ Congresul din Berlin. Intrarea triumfală a armatei române în București. Din timpul rușilor.] [felonia rusească] Dacă anul 1877 a fost anul entuziasmului, al speranțelor mari și al victoriilor, în schimb anul 1878 fu anul decepțiilor și al deziluziilor. Țara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
doi peri și declară oficial că nu poate primi Tratatul de la San Stefano. Dar, după tratative care durează aproape două luni, situația se îmbunătățește. Rusia cedează în multe părți ale Tratatului, afară de Basarabia, și astfel pericolul războiului anglo-rus dispare. „cântecul gintei latine“ Societatea limbilor romanice de la Montpellier publicase, cu un an mai înainte, un concurs pentru cel mai bun poem cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în multe părți ale Tratatului, afară de Basarabia, și astfel pericolul războiului anglo-rus dispare. „cântecul gintei latine“ Societatea limbilor romanice de la Montpellier publicase, cu un an mai înainte, un concurs pentru cel mai bun poem cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut Vasile Alecsandri în ziua de 7 mai. De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. Latina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. Latina gintă are parte D-ale pământului comori Și, mult voios, ea le împarte Cu celelalte-a ei surori! Dar e teribilă-n mânie, Când brațul ei liberator Lovește-n cruda tiranie Și luptă pentru al ei onor. în ziua cea de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ea le împarte Cu celelalte-a ei surori! Dar e teribilă-n mânie, Când brațul ei liberator Lovește-n cruda tiranie Și luptă pentru al ei onor. în ziua cea de judecată, Când, față-n cer cu Domnul sfânt Latina gintă-a fi-ntrebată: Ce ai făcut p acest pământ? Ea va răspunde, sus și tare: „O, Doamne!-n lume cât am stat. În ochii săi, plini de admirare, Pe tine te-am reprezentat!“ Pe la sfârșitul lunii mai guvernul pune în circulațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
1. Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România. Art. 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Art. 3. Teritoriul României nu se poate coloniza cu populațiuni de gintă streină. Art. 4. Teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune. Aceste diviziuni și subdiviziuni nu pot fi schimbate sau rectificate decât prin o lege. titlul ii Despre drepturile românilor Art. 5. Românii se bucură de libertatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
umorului. N-am avut și nu am antimodele. Cât datorezi înaintașilor din literatura română, clasicilor și modernilor? Unde te situezi în devenirea (ce prețios sună!) literaturii române? Datorez enorm fiecărei cărți de poezie citite. Cred că fac parte din rarisima gintă a naturilor crepusculare. Am atâtea definiții despre poezie, că mă simt în postura miriapodului care are o mie de picioare și care dacă se întreabă cum de le mișcă pe toate, uită să mai meargă. Ce este poezia în viziunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lire iar întâmpinarea dușmanilor la porțile cetăților se făcea de preoți cu rugăciuni cântate". De asta nu ne miră faptul că, după Hasdeu, Orfeus, Muzeus și Thamyris, miticii fondatori ai poeziei și muzicii grecești, ar fi fost toți din marea gintă tracică de unde erau și dacii. Toate astea le găsim fie în "Getica" lui Pârvan, fie în George Breazul, în respectabila "Pagini din istoria muzicii românești" (pentru corectitudine, vol. II, p. 19 și 99). De asta zic, ca dictator luminat aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
regiunea Attica (sec. VII-V Î.C.ă. În fiecare an erau aleși nouă magistrați numiți archoni care deveneau membri ai acestui consiliu după ce Își Îndeplineau un an În serviciul statului. În interiorul Areopagului existau reprezentanți pentru fiecare din cele patru ginte care coabitau În această regiune. Tribunalul supraveghea exercitarea magistraturilor și judeca crimele grave Însă nu exercita o putere foarte mareă și apărătoarea lor În războaie. În Grecia antică, femeia curtezană primea o educație cu totul specială, diferită de a celorlalte
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]